{"id":3411,"date":"2021-04-13T08:16:11","date_gmt":"2021-04-13T08:16:11","guid":{"rendered":"http:\/\/desteptati.ro\/?p=3411"},"modified":"2021-04-13T09:04:18","modified_gmt":"2021-04-13T09:04:18","slug":"mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/","title":{"rendered":"Mihai Viteazul – \u00eent\u00e2iul unificator al rom\u00e2nilor"},"content":{"rendered":"
\n
\n \t<\/i> Read Time:<\/span>22 Minute, 10 Second <\/div>\n\n <\/div>

Dac\u0103 era sau nu fiul lui P\u0103tra\u015fcu cel Bun, a\u015fa cum pretindea \u015fi cum gruparea fidel\u0103 a boierilor Buze\u015fti a \u00eencercat s\u0103 confirme (la m\u00e2n\u0103stirea C\u0103luiu, Petru Cercel \u0219i Mihai Viteazul, care ar fi fost astfel fra\u021bi, sunt picta\u021bi al\u0103turi), este o chestiune secundar\u0103, care a re\u021binut prea mult interesul vechii istoriografii.<\/h4>\r\n

Ob\u00e2r\u0219ia nu are \u00eensemn\u0103tate, ci fapta, \u0219i fiul Tudorei (pater semper incertus!<\/em>) din Ora\u0219ul de Floci s-a ridicat \u00een ierarhia politic\u0103 \u0219i administrativ\u0103 a \u021b\u0103rii \u00eenainte de a deveni \u00eent\u00e2iul unificator al \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne\u015fti.<\/h4>\r\n

Pentru a \u00een\u0163elege ascensiunea lui Mihai trebuie avut\u0103 \u00een vedere situa\u0163ia sa material\u0103: domnul celei dint\u00e2i uniri a fost un \u201emo\u015fneanofag\u201d, un \u00eenghi\u0163itor avid al st\u0103p\u00e2nirii de p\u0103m\u00e2nt \u0163\u0103r\u0103nesc. Ion Donat, care a studiat cel mai atent domeniul lui Mihai Viteazul, arat\u0103 ca \u201e\u00eentr-o domnie efectiv\u0103 (\u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103) de aproximativ \u0219ase ani el a cump\u0103rat 64,5% din totalul satelor cump\u0103rate p\u00e2n\u0103 la 1600 de to\u021bi domnii \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti la un loc.[\u2026] Predecesorii lui Mihai Viteazul \u0219i-au cump\u0103rat satele, \u00een marea majoritate a cazurilor, de la boieri; pe c\u00e2nd din cele 149 de sate ale lui Mihai numai 25 au fost boiere\u0219ti. \u00cen schimb, domnii de p\u00e2n\u0103 la el au cump\u0103rat doar cinci sate de mo\u0219neni, fa\u021b\u0103 de 113 cump\u0103rate de Mihai Viteazul. Aceasta \u00eensemneaz\u0103 c\u0103 din totalul satelor rum\u00e2nite prin cump\u0103rare, p\u00e2n\u0103 la 1600, Mihai Viteazul a rum\u00e2nit 95,7%<\/em>\u201d.<\/h4>\r\n

Din acest \u00eentins domeniu, domnul a f\u0103cut danii unor boieri \u0219i m\u00e2n\u0103stiri sau familiei sale, astfel c\u0103 la moartea sa, \u00een 1601, domnul dispunea de 83 de sate.<\/h4>\r\n

Construirea acestui domeniu-record al domnului s-a f\u0103cut adesea cu mijloace silnice, care au lovit nemilos \u00een mo\u0219neni, ele fiind evocate, mai t\u00e2rziu, \u00een documente.<\/h4>\r\n

Ce a determinat acest apetit de p\u0103m\u00e2nt al domnului, apetit considerabil mai puternic dec\u00e2t al predecesorilor s\u0103i? S-a avansat ipoteza urm\u0103ririi exemplului oferit de domeniul princiar ardelenesc, pe care Mihai Viteazul ar fi inten\u021bionat s\u0103-l copiezepentru a da o \u201ebaz\u0103 economic\u0103\u201d domniei, \u00een perspectiva ob\u021binerii, de la imperiali, a recunoa\u0219terii caracterului ei ereditar.<\/h4>\r\n

Este incontestabil c\u0103, \u00een condi\u021biile societ\u0103\u021bii medievale, fundamentul oric\u0103rei politici de consolidare a puterii centrale (regal\u0103, voievodal\u0103 etc.) era domeniul regal sau princiar. Exponentul politicii de centralizare a puterii, trebuia s\u0103 de\u021bin\u0103 el \u00eensu\u0219i o temelie de putere, reprezentat\u0103 de o mare st\u0103p\u00e2nire de p\u0103m\u00e2nt, surs\u0103 de bog\u0103\u021bie \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, prin perspectiva daniilor, mijloc de c\u00e2\u0219tigare a fidelit\u0103\u021bilor.<\/h4>\r\n

\u00cen cazul lui Mihai Viteazul, \u00eenc\u0103 un factor ar fi de luat \u00een considerare, dac\u0103 se accept\u0103 schema de evolu\u021bie a structurilor economico-sociale ale \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, elaborat\u0103 de americanul Daniel Chirot. Potrivit acestuia, p\u00e2n\u0103 la instaurarea controlului otoman asupra M\u0103rii Negre veniturile domniei erau asigurate de v\u0103mile percepute pe marele drum comercial, care unea Europa Central\u0103 \u0219i gurile Dunarii. Declinul \u0219i apoi dispari\u021bia acestui drum \u2013 odat\u0103 cu transformarea M\u0103rii Negre \u00eentr-un \u201elac turcesc\u201d (dar nu \u00eenchis cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire comer\u021bului european, cum au ar\u0103tat Mihnea Berindei \u0219i \u0218tefan Andreescu) \u2013 a privat domnia de aceast\u0103 surs\u0103 de venituri \u0219i a determinat o nou\u0103 a\u0219ezare a izvoarelor de bog\u0103\u021bie: de la nego\u021bul generator de avu\u021bie prin v\u0103mi, dreptul de etap\u0103 etc. la domeniul funciar cu organizarea sa autarchic\u0103.<\/h4>\r\n

Acela\u0219i curs ar fi urmat \u0219i de clasa boiereasc\u0103, ea \u00eens\u0103\u0219i obligat\u0103 s\u0103 se adapteze noilor circumstan\u021be: din beneficiari ai veniturilor distribuite de domnie, boierii s-au transformat \u00een de\u021bin\u0103tori de mari domenii, secolul al XVI-lea fiind martorul unui asalt al boierimii asupra st\u0103p\u00e2nirilor de p\u0103m\u00e2nt ale \u021b\u0103ranilor liberi.<\/h4>\r\n

Schema oferit\u0103 de Daniel Chirot are un caracter ipotetic, \u00eentruc\u00e2t pu\u021bin\u0103tatea documentelor din secolele XIV-XV nu \u00eeng\u0103duie reconstituirea exact\u0103 a func\u021bion\u0103rii mecanismului economic al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti (ca de altinteri \u0219i al Moldovei). Este \u00eens\u0103 de observat c\u0103, odata cu extinderea domeniului boieresc, are loc \u0219i un transfer de putere de la domnie spre boierime. De la statutul domnesc se trece la statutul boieresc (sau seniorial, cum \u00eel nume\u0219te istoricul american).<\/h4>\r\n

\"\"<\/a><\/h4>\r\n

Domnia lui Mihai Viteazul a exprimat confruntarea dintre cele dou\u0103 formule de organizare a statului: domneasc\u0103 \u0219i boiereasc\u0103. A\u0219a cum se va vedea mai jos, boierii au \u00eencercat, prin tratatul de la Alba Iulia (1595), \u00eencheiat \u00een numele voievodului cu principele Transilvaniei, Sigismund Bathori, s\u0103 reduc\u0103 statutul domnului la acela de simplu reprezentant al suzeranului s\u0103u transilvan \u0219i s\u0103 transfere autoritatea real\u0103 \u00een m\u00e2inile marii boierimi.<\/h4>\r\n

Mihai Viteazul a urm\u0103rit blocarea acestui proces \u0219i revigorarea statului domnesc, ceea ce explic\u0103 efortul s\u0103u de a-\u0219i constitui un mare domeniu, care s\u0103-i furnizeze for\u021ba economic\u0103 necesar\u0103 confrunt\u0103rii cu elita politic\u0103 a \u021b\u0103rii.<\/h4>\r\n

\u00cenainte \u00eens\u0103 de a ajunge la m\u0103surarea for\u021belor, domn \u0219i boieri au ac\u021bionat unitar \u00een lupt\u0103 pentru scoaterea \u021b\u0103rii de sub domina\u021bia otoman\u0103.<\/h4>\r\n

Sporul haraciului \u0219i al altor obliga\u021bii materiale c\u0103tre Poart\u0103, introducerea confirm\u0103rii trienale \u0219i anuale a domniei (mucarerul mare \u0219i mic), darurile (pe\u0219che\u0219urile) pretinse de sultan \u0219i marii dreg\u0103tori otomani, toate acestea au sleit resursele \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i Moldovei, amenin\u021bate de falimentul economic.<\/h4>\r\n

Povara \u00eendatoririlor c\u0103tre Poart\u0103 a lovit \u0219i \u00een \u021b\u0103r\u0103nime \u0219i \u00een boierime, solidariz\u00e2ndu-le temporar \u00een \u00eencercarea de a \u00eenl\u0103tura exploatarea turceasc\u0103.<\/h4>\r\n

Uciderea creditorilor turci afla\u021bi \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 este semnificativ\u0103 pentru mobilurile economice ale ridic\u0103rii antiotomane (creditorii turci au fost uci\u0219i \u0219i la Ia\u0219i).<\/h4>\r\n

Cele trei \u021a\u0103ri Rom\u00e2ne s-au al\u0103turat marii coali\u021bii \u2013 Liga Sf\u00e2nt\u0103 \u2013, \u00een care for\u021ba principal\u0103 era Imperiul habsburgic.<\/h4>\r\n

\u00cen iarna 1594-1595 \u0219i la \u00eenceputul anului 1595, oastea muntean\u0103 s-a aflat \u00een ofensiv\u0103, ob\u021bin\u00e2nd victorii asupra for\u021belor otomane la Ora\u0219ul de Floci, H\u00e2r\u0219ova \u0219i Silistra \u0219i a celor t\u0103tare (Putineiu). Mihai \u00eensu\u0219i a trecut Dun\u0103rea \u0219i a ars Rusciukul, provoc\u00e2nd mari pierderi turcilor.<\/h4>\r\n

\u00cen martie, \u00een timp ce muntenii, sprijini\u021bi de ardeleni, pun st\u0103p\u00e2nire pe Br\u0103ila, moldovenii cuceresc Ismailul.<\/h4>\r\n

Formal, conduc\u0103torul acestui front al \u021a\u0103rilor rom\u00e2ne era principele Transilvaniei, Sigismund Bhatori, care se f\u0103cuse recunoscut ca suzeran de Aron Tiranul, domnul Moldovei, \u00eenlocuit apoi, \u00een aprilie 1595, cu \u0218tefan R\u0103zvan (calificat de Mihai Viteazul \u201enu \u021b\u0103ran, ci gr\u0103dinar\u201d, poate \u021bigan?), cu acela\u0219i statut de vasalitate.<\/h4>\r\n

Pentru a reglementa raporturile munteano-transilvane, \u00een acela\u0219i spirit, o delega\u021bie de boieri, trimis\u0103 de Mihai Viteazul, a semnat la Alba Iulia un tratat cu totul dezavantajos pentru voievodul muntean (20 mai 1595). Mihai a explicat foarte r\u0103spicat solului polonez Lubieniecki c\u0103 boierii \u201eau s\u0103v\u00e2r\u0219it nu ceea ce aveau \u00een instruc\u021biunile lor, ci ceea ce era \u00een interesul lor, ob\u021bin\u00e2nd anumite privilegii pentru ei\u201d.<\/h4>\r\n

Analiza clauzelor acestui tratat confirm\u0103 evaluarea lui Mihai Viteazul. Domnul \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti deveneaun loc\u021biitor, \u00een propria sa \u021bar\u0103, al principelui Transilvaniei, \u00een timp ce puterea revenea \u00een fapt sfatului domnesc alc\u0103tuit din 12 boieri, afla\u021bi la ad\u0103post de primejdia de a-\u0219i pierde capetele sau averile, \u00eentruc\u00e2t condamnarea lor la moarte \u0219i confiscarea bunurilor nu puteau fi pronun\u021bate de domn dec\u00e2t cu aprobarea principelui Transilvaniei.<\/h4>\r\n

Aflat \u00een ajunul unei iminente invazii otomane, Mihai Viteazul nu-\u0219i putea \u00eeng\u0103dui deteriorarea raporturilor cu Transilvania, care \u00eei asigura at\u00e2t spatele armatei, c\u00e2nd avea s\u0103 se declan\u0219eze ofensiva otoman\u0103, c\u00e2t \u0219i un ajutor sub forma unui corp de oaste.<\/h4>\r\n

Tratatul de la Alba Iulia a fost prefigurarea programului politic al clasei boiere\u0219ti, preocupat\u0103 s\u0103 instaureze un regim nobiliar, \u00een cadrul c\u0103ruia autoritatea domneasc\u0103 era subordonat\u0103 sau controlat\u0103 de marea boierime.<\/h4>\r\n

Cu c\u00e2teva zile \u00eenainte de semnarea Tratatului de la Alba Iulia, la 14 mai 1595, marele vizir Ferhad pa\u0219a, care urma s\u0103 conduc\u0103 marea campanie \u00eempotriva \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, a abolit statutul de autonomie al celor dou\u0103 principate extracarpatice \u0219i le-a declarat provincii (vil\u00e2yet<\/em>) ale Imperiului otoman, \u00eencredin\u021bate, Moldova lui Cafer pa\u0219a, fost conduc\u0103tor provincial \u00een Azerbaidjan, iar \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 beilerbeiului Anatoliei, Sat\u00e2rci Mehmed pa\u0219a. A fost singura dat\u0103 c\u00e2nd Poarta otoman\u0103 a trecut Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 din zona d\u00e2r al-ahd <\/em>(zona \u021b\u0103rilor tributare) \u00een zona d\u00e2r al-Islam<\/em>, zona administra\u021biei directe otomane.<\/h4>\r\n

Aproape dou\u0103 luni mai t\u00e2rziu, Ferhad pa\u0219a a fost destituit \u0219i executat, func\u021bia de mare vizir revenind lui Sinan pa\u0219a (ambii fiind albanezi de origine), care a trecut Dun\u0103rea \u0219i a intrat \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, \u00een fruntea unei armate de 100.000 de oameni.<\/h4>\r\n

Mihai nu dispunea dec\u00e2t de circa 16.000 de oameni \u0219i de un corp de oaste transilvan, condus de Albert Kiraly, num\u0103r\u00e2nd 7.000 de oameni (aproape jum\u0103tate erau secui). Domnul a \u00eencercat s\u0103 \u00eent\u00e2rzie \u00eenaintarea otoman\u0103, d\u00e2nd b\u0103t\u0103lia de la C\u0103lug\u0103reni (13\/23 august 1595). A fost o victorie rom\u00e2neasc\u0103 de prestigiu \u2013 am spune \u2013 prin pierderile grele provocate invadatorilor. Mihai Viteazul ne-a l\u0103sat el \u00eensu\u0219i relatarea acestei biruin\u021be de o clip\u0103: \u201eplecai inimos s\u0103-l \u00eent\u00e2lnesc (pe Sinan \u2013 n.n.) cu acei oameni ce-i aveam, \u0219i c\u00e2nd ajunsei la C\u0103lug\u0103reni, aflai c\u0103 to\u021bi sunt gata de lupt\u0103; deci eu, chem\u00e2nd numele lui Dumnezeu, m\u0103 \u00eenc\u0103ierai cu ei \u00eentr-o b\u0103t\u0103lie, \u00een a\u0219a fel c\u0103 \u021binu toat\u0103 ziua, unde f\u0103cui mare pagub\u0103 turcilor, spre ru\u0219inea lui Sinan pa\u0219a, c\u0103ci \u00een lupta aceea \u00eensu\u0219i Sinan pa\u0219a se pr\u0103v\u0103li de pe cal \u00eentr-o mla\u0219tin\u0103 foarte \u00eentins\u0103, de unde cu mare greutate fu scos; a\u0219a c\u0103 \u00een acea b\u0103t\u0103lie au fost omor\u00e2\u021bi patru pa\u0219i \u0219i \u0219apte sangeaci \u0219i am c\u00e2\u0219tigat 15 tunuri \u0219i un steag verde al Profetului Mahomed, mult pre\u021buit de d\u00e2n\u0219ii \u0219i foarte respectat, pe care l-am trimis M\u0103riei Sale \u00cemp\u0103ratului (Rudolf al II-lea \u2013 n.n.)\u201d.<\/h4>\r\n

Pierderile suferite de oastea otoman\u0103 la C\u0103lug\u0103reni nu au \u00eempiedicat-o s\u0103 ocupe de a doua zi Bucure\u0219tiul, unde, la m\u00e2n\u0103stirea Radu Vod\u0103 (de fapt ctitoria lui Alexandru-Mircea, ref\u0103cut\u0103 de Radu Mihnea), Sinan, convins de caracterul definitiv al schimb\u0103rii de statut al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, a ridicat o fortifica\u021bie \u2013 \u201epalanca\u201d lui Sinan – \u0219i a \u00eenceput s\u0103 numeasc\u0103 suba\u0219i, func\u021bionari ai administra\u021biei otomane a vil\u00e2yetului nou constituit. \u00cencepea \u00eentr-adev\u0103r transformarea \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u00eentr-o provincie a Imperiului.<\/h4>\r\n

<\/h4>\r\n
\"Gheorghe<\/a>
Gheorghe Tatarascu – Oastea lui Mihai Viteazul<\/figcaption><\/figure>\r\n

Oastea otoman\u0103 a \u00eenaintat spre nord \u0219i a ocupat T\u00e2rgovi\u0219te, unde a construit o nou\u0103 fortifica\u021bie, dar mai mic\u0103 \u0219i mai slab\u0103 (era din p\u0103m\u00e2nt).<\/h4>\r\n

Atunci s-a produs contraofensiva for\u021belor unite ale celor trei \u021a\u0103ri rom\u00e2ne, reunite la Ruc\u0103r. Sinan pa\u0219a, care crezuse c\u0103 a consolidat controlul Por\u021bii asupra vil\u00e2yetului muntean, a \u00eenceput o retragere precipitat\u0103, \u00een cursul c\u0103reia au fost distruse \u2013 pentru a nu r\u0103m\u00e2ne \u00een st\u0103p\u00e2nirea rom\u00e2nilor \u2013 cele dou\u0103 pal\u0103nci. Urm\u0103rite \u00eendeaproape de for\u021bele munteano-moldo-transilvane, trupele otomane au fost atacate la Giurgiu, unde au pierdut 10.000 de robi lua\u021bi, iar trecerea pe malul drept al Dun\u0103rii s-a transformat \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 catastrof\u0103: \u201eMajoritatea trupelor de achingii \u2013 relateaz\u0103 cronicarul Mustafa Naima \u2013 afl\u00e2ndu-se pe \u021b\u0103rmul de dincolo (muntean \u2013 n.n.) nici un singur ins nu s-a salvat, \u0219i \u00een vremea aceea r\u0103d\u0103cina achingiilor t\u0103indu-se acolo, s-a stins\u201d. A\u0219a cum a relevat Aurel Decei, dispari\u021bia dup\u0103 dou\u0103 secole \u0219i jum\u0103tate a achingiilor a avut drept urmare modific\u0103ri importante \u00een structurile militare ale Imperiului otoman: dispari\u021bia achingiilor, ca \u0219i cea a spahiilor, a f\u0103cut ca, din secolul urm\u0103tor, s\u0103 sporeasc\u0103 substan\u021bial valoarea corpurilor de c\u0103l\u0103re\u021bi t\u0103tari.<\/h4>\r\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te loviturile primite de oastea otoman\u0103 ce invadase \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u00een vara anului 1595, orientalistul rom\u00e2n observ\u0103 cu dreptate c\u0103 victoria lui Mihai Viteazul \u0219i a alia\u021bilor s\u0103i la Giurgiu este mai important\u0103 dec\u00e2t cea de la C\u0103lug\u0103reni, celebrat\u0103 de to\u021bi, de la B\u0103lcescu \u00eencoace, drept marea biruin\u021b\u0103 a Viteazului.<\/h4>\r\n

Campania din 1595 a generat una dintre cele mai controversate probleme ale istoriei rom\u00e2ne\u0219ti, care este \u201eleg\u0103m\u00e2ntul lui Mihai Viteazul\u201d, considerat de Nicolae B\u0103lcescu drept \u00eenceputul \u0219erbiei\/iob\u0103giei \u021b\u0103ranilor \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen temeiul documenta\u021biei actuale, hot\u0103r\u00e2rea lui Mihai Viteazul ca \u021b\u0103ranii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u201elega\u021bi\u201d de mo\u0219ia pe care se aflau \u00een momentul promulg\u0103rii a\u0219ez\u0103m\u00e2ntului domnesc apare mai mult ca av\u00e2nd un caracter fiscal dec\u00e2t unul social. Voievodul, aflat \u00een permanent\u0103 nevoie de bani pentru plata trupelor sale, s-a v\u0103zut confruntat cu o criz\u0103 demofiscal\u0103, ca urmare a disloc\u0103rii popula\u021biei, provocat\u0103 de invazia lui Sinan pa\u0219a. Fuga \u021b\u0103ranilor din calea n\u0103v\u0103litorilor \u0219i c\u0103utarea \u021b\u0103ranilor pleca\u021bi de c\u0103tre boieri \u0219i egumeni pentru a fi readu\u0219i \u201ela urma lor\u201d (adic\u0103 pe mo\u0219iile de unde fugiser\u0103) au provocat instabilitatea masei de contribuabili, cu grave repercusiuni asupra \u00eencas\u0103rilor vistieriei.<\/h4>\r\n

Pentru a curma deplasarea \u021b\u0103ranilor \u0219i litigiile privind readucerea lor pe domeniile pe care le p\u0103r\u0103siser\u0103, Mihai Viteazul a hot\u0103r\u00e2t ca fiecare s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pentru totdeauna acolo unde \u0219edea \u00een data \u201eleg\u0103m\u00e2ntului\u201d. Supravie\u021buirea \u00eendelungat\u0103 a deciziei domne\u0219ti se explic\u0103 prin \u201ereperul\u201d creat \u0219i devenit at\u00e2t de util \u00een judecarea litigiilor privind statutul \u0219i re\u0219edin\u021ba \u021b\u0103ranilor.<\/h4>\r\n

Scriind despre Mihai Viteazul, Fernand Braudel \u00eel calific\u0103 drept \u201emarea figur\u0103, greu de \u00een\u021beles \u0219i mai greu de judecat\u201d. De fapt, discu\u021bia despre \u201etaina\u201d lui Mihai Viteazul const\u0103 \u00een \u00eemprejur\u0103rile \u00eenf\u0103ptuirii primei uniri a \u021a\u0103rilor rom\u00e2ne \u00een 1600. Dou\u0103 sunt \u00eentreb\u0103rile de pus \u00een leg\u0103tura cu acest eveniment capital al istoriei rom\u00e2ne\u0219ti: voievodul a ac\u021bionat potrivit unui plan chibzuit dinainte, av\u00e2nd drept obiectiv aducerea sub autoritatea sa a celor trei \u021a\u0103ri rom\u00e2ne? \u0218i, a doua \u00eentrebare: indiferent de existen\u021ba unui astfel de plan, poate fi considerat\u0103 cea dint\u00e2i unire a rom\u00e2nilor din anul 1600 o manifestare a con\u0219tiin\u021bei unit\u0103\u021bii lor de neam?<\/h4>\r\n

Pentru a r\u0103spunde acestor \u00eentreb\u0103ri este necesar ca unirea din 1600 s\u0103 fie raportat\u0103 la dou\u0103 coordonate: leg\u0103turile dintre cele trei \u021a\u0103ri rom\u00e2ne \u00een secolele XIV-XVI \u0219i contectul politico-militar de la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVI-lea \u00een care s-a integrat ac\u021biunea lui Mihai Viteazul.<\/h4>\r\n

De-a lungul \u00eentregului ev mediu, unitatea lingvistic\u0103 \u0219i confesional\u0103, c\u0103reia i s-au ad\u0103ugat similitudinile institu\u021bionale, cooperarea politic\u0103 \u0219i militar\u0103, leg\u0103turile economice \u0219i schimburile culturale au favorizat dezvoltarea unor raporturi str\u00e2nse \u00eentre cele dou\u0103 state rom\u00e2ne extracarpatice \u0219i rom\u00e2nii transilv\u0103neni. \u00cen acela\u0219i timp, \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Moldova au avut rela\u021bii la fel de str\u00e2nse cu voievodatul\/principatul Transilvaniei, care, de\u0219i avea o popula\u021bie majoritar rom\u00e2neasc\u0103, era condus de nobilimea maghiar\u0103, asociat\u0103, \u00een exercitarea puterii, cu patriciatul s\u0103sesc \u0219i frunta\u0219ii secuilor. \u00cen Transilvania exista un clivaj socio-politic corespunz\u0103tor unui clivaj etnic: elita politic\u0103 era precump\u0103nitor maghiar\u0103, popula\u021bia supus\u0103 era precump\u0103nitor rom\u00e2n\u0103.<\/h4>\r\n

\u00cen m\u0103sura \u00een care eru con\u0219tien\u021bi de originea lor rom\u00e2n\u0103 (\u0219i sursele istorice atest\u0103 aceast\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103), rom\u00e2nii din spa\u021biul carpatodanubian \u0219tiau c\u0103, dincolo de fragment\u0103rile rezultate din pluralismul statal, apar\u021bineau unei singure \u0219i mari realit\u0103\u021bi etnice: neamul rom\u00e2nesc.<\/h4>\r\n

Una dintre cele mai r\u0103spicate afirm\u0103ri a con\u0219tiin\u021bei unit\u0103\u021bii de neam o ofer\u0103 formula folosit\u0103 de \u0218tefan cel Mare (\u00een solia c\u0103tre Vene\u021bia din anul 1477), pentru a desemna statul de dincolo de Milcov: \u201ecealalt\u0103 \u021aar\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103\u201d (l<\/em>\u2019<\/em>altra Vlachia<\/em>). Voievodul moldovean \u0219tia, a\u0219adar, c\u0103 \u021bara sa \u0219i cea dintre Carpa\u021bi \u0219i Dun\u0103re erau dou\u0103 structuri politice ale aceluia\u0219i popor.<\/h4>\r\n

La fel de explicit\u0103, de ast\u0103 dat\u0103 pentru perceperea unit\u0103\u021bii dintre rom\u00e2nii extracarpatici \u0219i cei din Transilvania, este formula din cererea lui \u0218tefan M\u00e2zg\u0103, pretendentul nenorocos la domnia Moldovei, care, pribeag \u00een Transilvania, cerea \u00eemp\u0103ratului, \u00een 1577, s\u0103-i acorde o mo\u0219ie pe domeniul cet\u0103\u021bii Ardudului, \u201ecu oameni de-ai no\u0219trii, de lege \u0219i limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201d. A\u0219a cum remarc\u0103 Ioan-Aurel Pop, dispunem de \u201eun exemplu de solidarizare \u00een nume etnic: st\u0103p\u00e2nul rom\u00e2n \u00ee\u0219i str\u00e2nge supu\u0219i rom\u00e2ni\u201d.<\/h4>\r\n

Masa de popula\u021bie rom\u00e2neasc\u0103 din aria carpatodun\u0103rean\u0103 avea sentimentul unit\u0103\u021bii sale, chiar dac\u0103 tr\u0103ia \u00een forma\u021biuni politico-teritoriale distincte.<\/h4>\r\n

A\u0219a cum s-a v\u0103zut, \u00een numeroase \u00eemprejur\u0103ri, \u00een cursul desf\u0103\u0219ur\u0103rii luptei antiotomane, Transilvania, \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Moldova au cooperat at\u00e2t de str\u00e2ns, \u00eenc\u00e2t s-a creeat un adev\u0103rat front panrom\u00e2nesc, care, \u00eens\u0103, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat pretutindeni \u00een evul mediu, nu a exclus \u00eencord\u0103ri \u0219i confrunt\u0103ri \u00eentre cele trei \u021b\u0103ri rom\u00e2ne unele \u00eencheiate cu sf\u00e2r\u0219itul tragic al voievozilor rom\u00e2ni.<\/h4>\r\n

Raporturile politice \u0219i militare \u00eentre \u021b\u0103rile rom\u00e2ne au avut \u0219i un fundament economic, relevat \u00eentr-o memorabila formulare de N. Iorga: \u201ePe o baz\u0103 de interese comune, cea dint\u00e2i unire a rom\u00e2nilor a existat, c\u00e2nd \u00een capul c\u0103rturarilor nu r\u0103s\u0103rise aceast\u0103 idee \u00een unitatea perfect\u0103 a vie\u021bii economice, a\u0219ternut\u0103 pe unitatea perfect\u0103 a vie\u021bii general\u0103, \u0219i Ardealul a intrat \u00een aceast\u0103 via\u021b\u0103 prin intercircula\u021bia rom\u00e2neasc\u0103: un singur corp, un singur sistem, am zice, v\u00e2nos, prin care str\u0103bate acela\u0219i s\u00e2nge viu<\/em><\/strong>\u201d.<\/h4>\r\n

Leg\u0103turile dintre rom\u00e2nii intra \u0219i extra-carpatici, \u00eentemeiate pe con\u0219tiin\u021ba unit\u0103\u021bii lor de neam,\u00a0 ca \u0219i raporturile pe multiple planuri dintre \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, Moldova \u0219i Transilvania au generat, at\u00e2t la nivelul realit\u0103\u021bii obiective c\u00e2t \u0219i la cel al con\u0219tientiz\u0103rii colective, o unitate de destin istoric a ariei carpato-dun\u0103rene. Voievozii Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u2013 ei \u00een\u0219i\u0219i st\u0103p\u00e2ni de domenii \u00een Transilvania (Ciceiul, Cetatea de Balt\u0103, Bistri\u021ba, Rodna, Geoagiu etc) \u2013 s-au sim\u021bit la ei \u0219i \u00eentre ai lor dincolo de Carpa\u021bi, dup\u0103 cum principii Transilvaniei, c\u00e2rmuitori peste cea mai bogat\u0103 dintre cele trei \u021b\u0103ri rom\u00e2ne, s-au sim\u021bit tenta\u021bi – \u0219i \u00een anumite momente au \u0219i izbutit \u2013 s\u0103-\u0219i extind\u0103 autoritatea \u0219i dincolo de mun\u021bi.<\/h4>\r\n

Ideea unei singure c\u00e2rmuiri asupra celor trei \u021b\u0103ri rom\u00e2ne \u00eencepea s\u0103 prind\u0103 contur. Principele Transilvaniei Sigismund Bhatori a \u00eencheiat \u00een 1595 tratate cu Mihai Viteazul \u0219i \u0218tefan R\u0103zvan, prin care cei doi voievozi acceptau un statut de vasalitate fa\u021b\u0103 de principele Transilvaniei.<\/h4>\r\n

La r\u00e2ndul ei Poarta otoman\u0103 a comunicat \u00een toamna aceluia\u0219i an, Poloniei, c\u0103 lua \u00een considerare instalarea unui Bhatori din ramura polonez\u0103 ca domn al Transilvanie, Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. Doi ani mai t\u00e2rziu, nobilul polonez, Andrei Taranowski \u00eei promitea lui Mihai Viteazul \u201eMoldova, Transilvania \u0219i alte considerabile posesiuni, dac\u0103 li s-ar al\u0103tura (polonezilor – n.n.)\u201d.<\/h4>\r\n

\u0218i \u00een \u201edurat\u0103 lunga\u201d \u2013 cea a leg\u0103turilor \u00eentre cele trei \u021b\u0103ri rom\u00e2ne \u0219i cea a con\u0219tiin\u021bei unit\u0103\u021bii de neam a rom\u00e2nilor – \u0219i \u00een evenimen\u021bialul anilor 90 ai secolului al XVI-lea, unirea \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, Moldovei \u0219i Transilvaniei sub autoritatea unui singur c\u00e2rmuitor era o solu\u021bie politic\u0103 preconizat\u0103 \u00een cercurile politice \u0219i diplomatice din spa\u021biul rom\u00e2nesc \u0219i din afara sa, inclusiv Poarta.<\/h4>\r\n

Deteriorarea rela\u021biilor cu Transilvania, dup\u0103 ce cardinalul Andrei Bhatori devenise principe, ca urmare a cererii acestuia \u2013 sprijinit\u0103 de Polonia \u2013 ca Mihai Viteazul s\u0103 abandoneze domnia muntean\u0103, creea o grav\u0103 amenin\u021bare pentru securitatea \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, chiar dac\u0103 \u2013 dup\u0103 noi lupte, unele \u00een sudul Dun\u0103rii, desf\u0103\u0219urate \u00een 1596 \u2013 voievodul primise la \u00eenceputul anului 1597 confirmarea \u00een domnie din partea Por\u021bii. At\u00e2t timp c\u00e2t dincolo de Carpa\u021bi \u2013 locul de refugiu \u00een cazul invaziei otomane \u2013 era un principe ostil, domnia lui Mihai r\u0103m\u00e2nea amenin\u021bat\u0103, cu atat mai mult cu c\u00e2t voievodul era confruntat cu opozi\u021bia unor grup\u0103ri boier\u0219ti sprijinite de Polonia.<\/h4>\r\n

Mihai a recurs la o lovitur\u0103 preventiv\u0103, a trecut mun\u021bii \u0219i a zdrobit oastea lui Andrei Bhatori \u00een b\u0103t\u0103lia de la Selimb\u0103r \u00een 1599; cardinalul care izbutise s\u0103 scape de pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 a fost ucis de secui.<\/h4>\r\n

\u00cen timp ce Poarta otoman\u0103 a recunoscut st\u0103p\u00e2nirea lui Mihai \u00een Transilvania, \u00eemp\u0103ratul Rudolf al II-lea, hot\u0103r\u00e2t s\u0103 aib\u0103 principatul sub autoritatea sa a \u00eent\u00e2rziat s\u0103-\u0219i dea acordul pentru schimbarea survenit\u0103 prin victoria de la \u0218elimb\u0103r \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, i-a recunoscut lui Mihai doar calitatea de guvernator.<\/h4>\r\n

Acelea\u0219i considerente de securitate \u2013 eliminarea lui Eremia Movil\u0103 care se manifestase ca du\u0219man al lui Mihai \u2013 au determinat campania domnului muntean \u00een Moldova, adus\u0103 \u0219i ea sub autoritatea sa (1600).<\/h4>\r\n

Pentru prima dat\u0103 \u00een istoria rom\u00e2nilor, un voievod putea s\u0103 se intituleze \u2013 ca Mihai Viteazul \u2013 \u201edin mila lui Dumnezeu, domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, al Ardealului \u0219i a toat\u0103 \u021aara Moldovei\u201d.<\/h4>\r\n

Unirea din 1600 fusese \u00eenf\u0103ptuit\u0103 de Mihai Vitezul sub presiunea imprejur\u0103rilor \u2013 primejdia reprezentat\u0103 de atitudinea ostil\u0103 a lui Andrei Bathori \u0219i Eremia Movil\u0103 \u2013, dar ca solu\u021bie politica ea, unirea, fusese luat\u0103 \u00een considerare, cum s-a v\u0103zut, sub diverse forme, \u0219i \u00een alte medii politice.<\/h4>\r\n

Dac\u0103 Mihai a avut de la \u00eenceput g\u00e2ndul unirii, sursele de care dispunem p\u00e2n\u0103 acum. \u00cen niciun caz nu poate fi considerat ca o dovad\u0103 a planului domnesc de unire un text din 1600 al voievodului, care ar fi sunat astfel \u201e\u0219i hotaru Ardealului\/pohta ce-am pohtit\/Moldova \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103\u201d. \u00cen realitate, a\u0219a cu a ar\u0103rtat C. Rezachevici, este vorba de al\u0103turarea arbitrar\u0103 a unor nota\u021bii f\u0103cute de domn, pe dosul unor documente \u00een limba maghiar\u0103, \u0219i larg spa\u021biate \u00eentre ele (deci nu un text unitar). Rezum\u00e2nd problemele cuprinse \u00een document: frontierele transilvaniei, revendic\u0103rile domnului (\u00een vechea limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u201epoht\u0103\u201d); domnia ereditar\u0103 \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i Moldova.<\/h4>\r\n

Intrarea domnului muntean \u00een Transilvania a fost precedat\u0103 \u0219i urmat\u0103 de mari mi\u0219c\u0103ri ale \u021b\u0103ranilor rom\u00e2ni, \u201e\u00eencuraja\u021bi de \u00eencrederea c\u0103 au un domn de neamul lor\u201d explic\u0103 un cronicar maghiar Szamoskozy. Exist\u0103, la nivelul con\u0219tiin\u021bei populare, percep\u021bia unit\u0103\u021bii dintre rom\u00e2nii de la nord \u0219i de la sud de Carpa\u021bi \u2013 comunitate etnic\u0103 \u0219i de destin istoric. Este acea realitate descris\u0103 de un profesor din Amberg, Ioannis Bissenius: \u201eprovincialii (transilv\u0103neni \u2013 n.n.) \u021bineau mai mult la unul de-al lor, un dac ca Mihai, dec\u00e2t la un str\u0103in ca Basta. C\u0103ci oare ce-i este mai apropiat Transilvaniei dec\u00e2t valahul din vecin\u0103tate\u201d \u0219i \u201ecare alt popor, \u00eenafar\u0103 de valahi, poate fi \u00eentr-at\u00e2t de asem\u0103n\u0103tor \u0219i \u00eentr-at\u00e2t de pl\u0103cut transilv\u0103nenilor. C\u0103ci mai to\u021bi sunt de acela\u0219i s\u00e2nge, de aceea\u0219i origine, de acela\u0219i nume: daci sunt \u0219i unii \u0219i ceilal\u021bi\u201d.<\/h4>\r\n

Mihai, la r\u00e2ndul s\u0103u, a desf\u0103\u0219urat \u00een Transilvania o politic\u0103 \u00een al c\u0103rei filigran se descifreaz\u0103 conturul s\u0103u de principe rom\u00e2n. S-a st\u0103ruit, pentru a se releva aceast\u0103 realitate, asupra m\u0103surilor luate \u00een favoarea iobagilor rom\u00e2ni \u0219i a preo\u021bilor rom\u00e2ni. Pentru cei dint\u00e2i, Mihai a solicitat dreptul de a-\u0219i pa\u0219te vitele \u201e\u00een locurile libere \u0219i \u00een hotarul necultivat\u201d ale satelor maghiare \u0219i s\u0103se\u0219ti. \u00cen beneficiul preo\u021bilor, Mihai a ob\u021binut scutirea lor de robot\u0103.<\/h4>\r\n

Mai concludent\u0103 pentru politica \u201erom\u00e2neasc\u0103\u201d a lui Mihai Viteazul \u00een Transilvania a fost \u00eencercarea sa de a dizloca regimul politic \u00eentemeiat pe Unio trium natiorum<\/em> \u0219i care excludea pe rom\u00e2ni din via\u021ba politic\u0103 a principatului. A\u0219a cum s-a v\u0103zut, la originea m\u0103surilor dictate \u00een 1366 de regele Ludovic I de Anjou s-a aflat discriminarea confesional\u0103. Ea s-a men\u021binut in secolele XV-XVI. Transilvania, considerat\u0103, dup\u0103 instituirea, la \u00eenceputul celei de-a doua jum\u0103t\u0103\u021bi a secolului al XVI-lea a regimului celor patru religii (defapt confesiuni) recepte (catolic\u0103, luteran\u0103, calvin\u0103 \u0219i unitarian\u0103) drept un model de toleran\u021b\u0103, nu a cunoscut \u00eens\u0103 \u0219i o egalitate confesional\u0103, \u00eentruc\u00e2t ortodoxia, confesiunea majorit\u0103\u021bii popula\u021biei nu a fost recunoscut\u0103 ca av\u00e2nd un statut legal (\u201erecept\u0103\u201d) \u0219i i-a fost dor \u00eeng\u0103duit\u0103 practicarea.<\/h4>\r\n

Mihai Viteazul a \u00eencercat s\u0103 ob\u021bin\u0103 statutul de religie \u201erecept\u0103\u201d \u0219i pentru ortodoxie. Prin tratatul din 1595 cu principele Transilvaniei, at\u00e2t de p\u0103gubitor pentru el, voievodul muntean avusese un singur beneficiu: extinderea autorit\u0103\u021bii mitropolitului \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti asupra clerului rom\u00e2n din Transilvania, fiind astfel instutu\u021bionalizat\u0103 \u201eunitatea spiritual\u0103 a rom\u00e2nilor din Ardeal cu cei din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103\u201d (Victor Papacostea).<\/h4>\r\n

<\/h4>\r\n
\"Intrarea<\/a>
Intrarea lui Mihai Viteazul in Alba-Iulia<\/figcaption><\/figure>\r\n

Dup\u0103 biruin\u021ba de la \u0218elimb\u0103r, Mihai a mers mai departe, el a \u00eenfiin\u021bat sau a re\u00eenfiin\u021bat (\u00eentre specialisti inca discutii) Mitropolia Ortodoxa de la Alba Iulia, primul pas spre recunosterea oficiala a confesiunii ortodoxe. Odat\u0103 atins acest obiectiv, rom\u00e2nii ortodocsi ar fi c\u0103p\u0103tat un statut egal cu cel al credinciosilor celor patru religii recepte. Pentru a relua formula lui Serban Papacostea, rom\u00e2nii care fuseser\u0103 sco\u0219i, pe cale confesional\u0103, din via\u021ba politic\u0103 a Transilvaniei ar fi fost reintrodu\u0219i pe aceea\u0219i cale confesional\u0103, de unde fuseser\u0103 exclu\u0219i. Mihai nu a mai avut \u00eens\u0103 r\u0103gazul pentru \u00eenf\u0103ptuirea acestei politici.<\/h4>\r\n

\u00cempotriva domnului muntean se ridica un formidabil val de ostilitate: Polonia nu putea accepta pierderea Moldovei, iar Movile\u0219tii, conduc\u0103torii grup\u0103rii polonofile a boierimii moldovene, r\u00e2vneau nu numai re\u00eentoarcerea \u00een scaunul de la Suceava, dar \u00eel voiau \u0219i pe cel de la Bucure\u0219ti, pentru fratele lui Eremia, Simion. \u00cemp\u0103ratul Rudolf al II-lea nu dorea domnia lui Mihai \u00een Transilvania, iar generalul s\u0103u, Basta, era unul din adversarii cei mai \u00eenver\u0219una\u021bi ai voievodului muntean. Nobilimea maghiar\u0103 din transilvania nu se putea resemna s\u0103 se afle sub autoritatea \u201evalahului\u201d, care adusese cu el si boieri rom\u00e2ni de peste Carpa\u021bi, pentru a le \u00eencredin\u021ba demnit\u0103\u021bi \u00een Principatul transilvan. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, \u00een r\u00e2ndurile boierimii din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, opozi\u021bia fa\u021b\u0103 de \u00eencerc\u0103rile domnului de a impune sfatul domnesc \u00een detrimentul celui boieresc avea numero\u0219i aderen\u021bi.<\/h4>\r\n

\"\"<\/a><\/h4>\r\n

Dincolo de succesele sale militare, pozitia lui Mihai r\u0103m\u00e2nea fragila, \u00een primul r\u00e2nd din cauza precarit\u0103\u021bii mijloacelor sale pecuniare si militare, str\u00e2ns corelate. Mihai a tr\u0103it drama marii schimb\u0103ri survenite \u00een organizarea armatelor, ca urmare a r\u0103sp\u00e2ndirii armelor de foc care a produs o adev\u0103rat\u0103 revolu\u021bie \u00een domeniul militar. Pe de o parte, statele au trebuit s\u0103-\u0219i \u00eenoiasc\u0103 arsenalele (arme de foc pentru pedestra\u0219i \u0219i artilerie), pe de alta, ele au trebuit s\u0103 fac\u0103 apel la profesini\u0219tii r\u0103zboiului (mercenari), a c\u0103ror angajare reclama iar\u0103\u0219i mari fonduri b\u0103ne\u0219ti.<\/h4>\r\n

Veniturile suveranilor \/ statelor au fost supuse unor puternice presiuni, c\u0103rora nu li s-a putut face fa\u021b\u0103 intotdeauna. Mihai s-a aflat mai tot timpul \u00een criz\u0103 de mijloace pecuniare pentru plata trupelor sale. Confruntat cu un larg spectru de adversari \u0219i adversit\u0103\u021bi, el nu a dispus de for\u021ba ce i-ar fi permis s\u0103 conserve ceea ce cucerise. C\u0103derea devenea inevitabil\u0103.<\/h4>\r\n

\u00cenfr\u00e2ngerile s-au succedat rapid. \u00cen Transilvania, nobilimea maghiar\u0103 \u0219i generalul Basta \u0219i-au manifestat deschis ostilitatea fa\u021b\u0103 de Mihai. \u00cen lupta de la Mirasl\u0103u (16 septembrie 1600), Basta l-a \u00eenfr\u00e2nt pe domnul rom\u00e2n. Atacat \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 de for\u021bele polone conduse de marele om de arme Jan Zamoyski si de Movile\u0219ti, Mihai a suferit noi \u00eenfr\u00e2ngeri, a pierdut \u021bara \u0219i a fost constr\u00e2ns s\u0103 plece la curtea imperial\u0103 pentru a cere ajutor.<\/h4>\r\n

<\/h4>\r\n
\"Asasinarea<\/a>
Asasinarea lui Mihai Viteazul<\/figcaption><\/figure>\r\n

<\/object><\/h4>\r\n

Rudolf al II-lea a impus o \u00eemp\u0103care de form\u0103 a lui Mihai \u0219i Basta, care a permis victoria celor doi la Gurusl\u0103u (1601) asupra lui Sigismund Bathori. C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, domnul rom\u00e2n era ucis pe C\u00e2mpia Turzii din ordinul lui Basta. Capul retezat a fost adus \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 iar trupul \u00eengropat \u00eentr-un loc ne\u0219tiut p\u00e2n\u0103 azi. \u201eVlahul, se cuvine \/ Fiete cine, \/ S\u0103 poarte cernit strai\/ C\u0103 a murit Mihai \/ C\u0103 \u0219i-au pierdut domnul \/ Viteazul \u0219i omul, \/ Cu nume de faim\u0103 \/ De-l rosteau cu teama \/ Cari mai di cari \/ Turcii \u0219i t\u0103tarii \/ Ungurii \u0219i le\u0219ii \/ Tremur\u00e2nd ca pe\u0219tii\u201d scrie vistierul grec Stavrinos \u00eentr-o poem\u0103 redactat\u0103 \u00een 1601. Aceste versuri sunt ale unui fidel \u0219i ale unui admirator, dar contemporanii \u0219i succesorii lor imedia\u021bi nu au avut pre\u021buire pentru performan\u021ba domnului muntean \u2013 \u00eent\u00e2ia unire a rom\u00e2nilor. Miron Costin, care a scris at\u00e2t de mult \u0219i de ad\u00e2nc despre unitatea moldovenilor, muntenilor \u0219i transilv\u0103nenilor, se m\u0103rgine\u0219te la urm\u0103torul comentariu dup\u0103 ce relateaz\u0103 uciderea lui Mihai: \u201e\u0218i a\u0219ea s-au pl\u0103titu lui Mihai Vod\u0103 slujbele ce-au f\u0103cutu nem\u021bilor\u201d. Niciun cuv\u00e2nt a\u0219adar despre marea fapt\u0103 a Viteazului \u2013 unirea din 1600 \u2013, ceea ce arat\u0103 c\u0103 la data \u00eenf\u0103ptuirii ei, con\u0219tiin\u021ba unit\u0103\u021bii de neam nu devenise con\u0219tiin\u021b\u0103 na\u021bional\u0103. Abia genera\u021bia pa\u0219optist\u0103 angajat\u0103 \u00een lupta pentru creearea statului na\u021bional rom\u00e2n, \u00eel va recunoa\u0219te pe Mihai Viteazul ca pe un ilustru predecesor.<\/h4>\r\n

Florin Constantiniu \u2013 O istorie sincera a poporului roman, Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2008<\/em><\/h4>
\n
\n \n
\n \n \"Happy\"\n <\/a>\n
\n Happy <\/div>\n
\n 0<\/span>\n \n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Sad\"\n <\/a>\n
\n Sad <\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Excited\"\n <\/a>\n
\n Excited <\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Sleepy\"\n <\/a>\n
\n Sleepy <\/div>\n
\n 0<\/span>\n \n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Angry\"\n <\/a>\n
Angry<\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n \n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Surprise\"\n <\/a>\n
Surprise<\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n <\/div>\n <\/div>\n\n <\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dac\u0103 era sau nu fiul lui P\u0103tra\u015fcu cel Bun, a\u015fa cum pretindea \u015fi cum gruparea fidel\u0103 a boierilor Buze\u015fti aRead More<\/i><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1080,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_crdt_document":"","footnotes":""},"categories":[35,28],"tags":[108,109,110,111,112,113,114,115,116,117,118,119,59,60,120,121,122,123,124,101,125,126,127,128,103,129,130,131,132,133,134,79,135,136,137,138],"class_list":["post-3411","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-inainte-de-unire","category-secvente-istorice","tag-108","tag-alba-iulia","tag-albert","tag-andrei","tag-ardeal","tag-batalie","tag-bathori","tag-boieri","tag-buzesti","tag-calugareni","tag-campia-turzii","tag-decapitat","tag-desteptati","tag-desteptati-va","tag-dominatie","tag-guraslau","tag-kiraly","tag-mihai-viteazul","tag-miraslau","tag-moldova","tag-muntenia","tag-otoman","tag-pasa","tag-patrascu","tag-poarta","tag-recepta","tag-religie","tag-selimbar","tag-sigismund","tag-sinan","tag-tara-romaneasca","tag-targoviste","tag-transilvania","tag-turda","tag-unire","tag-viteazul"],"rise-blocks_total_comments":0,"rise-blocks_categories":[{"term_id":35,"name":"Inainte de Unire","slug":"inainte-de-unire","term_group":0,"term_taxonomy_id":35,"taxonomy":"category","description":"","parent":28,"count":7,"filter":"raw"}],"rise-blocks_excerpt":"Dac\u0103 era sau nu fiul lui P\u0103tra\u015fcu cel Bun, a\u015fa cum pretindea \u015fi cum gruparea fidel\u0103 a boierilor Buze\u015fti a \u00eencercat s\u0103 confirme (la m\u00e2n\u0103stirea C\u0103luiu, Petru Cercel \u0219i Mihai Viteazul, care ar fi fost astfel fra\u021bi, sunt picta\u021bi al\u0103turi), este o chestiune secundar\u0103, care a re\u021binut prea mult interesul vechii istoriografii. Ob\u00e2r\u0219ia nu are \u00eensemn\u0103tate, ci fapta, \u0219i fiul..","yoast_head":"\r\nMihai Viteazul - \u00eent\u00e2iul unificator al rom\u00e2nilor -<\/title>\r\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\r\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/\" \/>\r\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\r\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\r\n<meta property=\"og:title\" content=\"Mihai Viteazul - \u00eent\u00e2iul unificator al rom\u00e2nilor -\" \/>\r\n<meta property=\"og:description\" content=\"Dac\u0103 era sau nu fiul lui P\u0103tra\u015fcu cel Bun, a\u015fa cum pretindea \u015fi cum gruparea fidel\u0103 a boierilor Buze\u015fti aRead More\" \/>\r\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/\" \/>\r\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2021-04-13T08:16:11+00:00\" \/>\r\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2021-04-13T09:04:18+00:00\" \/>\r\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/d6cba521b7_mihai_viteazu.jpg\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"220\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"300\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\r\n<meta name=\"author\" content=\"wolfsoftcompany\" \/>\r\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\r\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"wolfsoftcompany\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"25 de minute\" \/>\r\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/\"},\"author\":{\"name\":\"wolfsoftcompany\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\"},\"headline\":\"Mihai Viteazul – \u00eent\u00e2iul unificator al rom\u00e2nilor\",\"datePublished\":\"2021-04-13T08:16:11+00:00\",\"dateModified\":\"2021-04-13T09:04:18+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/\"},\"wordCount\":5073,\"commentCount\":0,\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/d6cba521b7_mihai_viteazu.jpg\",\"keywords\":[\"1600\",\"Alba Iulia\",\"Albert\",\"Andrei\",\"Ardeal\",\"batalie\",\"Bathori\",\"boieri\",\"Buzesti\",\"Calugareni\",\"Campia Turzii\",\"decapitat\",\"desteptati\",\"desteptati-va\",\"dominatie\",\"Guraslau\",\"Kiraly\",\"mihai viteazul\",\"Miraslau\",\"Moldova\",\"Muntenia\",\"otoman\",\"pasa\",\"Patrascu\",\"Poarta\",\"recepta\",\"religie\",\"Selimbar\",\"Sigismund\",\"Sinan\",\"Tara Romaneasca\",\"Targoviste\",\"Transilvania\",\"turda\",\"Unire\",\"Viteazul\"],\"articleSection\":[\"Inainte de Unire\",\"Secvente Istorice\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/\",\"name\":\"Mihai Viteazul - \u00eent\u00e2iul unificator al rom\u00e2nilor -\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/d6cba521b7_mihai_viteazu.jpg\",\"datePublished\":\"2021-04-13T08:16:11+00:00\",\"dateModified\":\"2021-04-13T09:04:18+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/d6cba521b7_mihai_viteazu.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/d6cba521b7_mihai_viteazu.jpg\",\"width\":220,\"height\":300},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Mihai Viteazul – \u00eent\u00e2iul unificator al rom\u00e2nilor\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/\",\"name\":\"\",\"description\":\"\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\",\"name\":\"wolfsoftcompany\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"wolfsoftcompany\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/desteptati-va.ro\"],\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/author\/wolfsoftcompany\/\"}]}<\/script>\r\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Mihai Viteazul - \u00eent\u00e2iul unificator al rom\u00e2nilor -","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Mihai Viteazul - \u00eent\u00e2iul unificator al rom\u00e2nilor -","og_description":"Dac\u0103 era sau nu fiul lui P\u0103tra\u015fcu cel Bun, a\u015fa cum pretindea \u015fi cum gruparea fidel\u0103 a boierilor Buze\u015fti aRead More","og_url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/","article_published_time":"2021-04-13T08:16:11+00:00","article_modified_time":"2021-04-13T09:04:18+00:00","og_image":[{"width":220,"height":300,"url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/d6cba521b7_mihai_viteazu.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"wolfsoftcompany","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Scris de":"wolfsoftcompany","Timp estimat pentru citire":"25 de minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/"},"author":{"name":"wolfsoftcompany","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b"},"headline":"Mihai Viteazul – \u00eent\u00e2iul unificator al rom\u00e2nilor","datePublished":"2021-04-13T08:16:11+00:00","dateModified":"2021-04-13T09:04:18+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/"},"wordCount":5073,"commentCount":0,"image":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/d6cba521b7_mihai_viteazu.jpg","keywords":["1600","Alba Iulia","Albert","Andrei","Ardeal","batalie","Bathori","boieri","Buzesti","Calugareni","Campia Turzii","decapitat","desteptati","desteptati-va","dominatie","Guraslau","Kiraly","mihai viteazul","Miraslau","Moldova","Muntenia","otoman","pasa","Patrascu","Poarta","recepta","religie","Selimbar","Sigismund","Sinan","Tara Romaneasca","Targoviste","Transilvania","turda","Unire","Viteazul"],"articleSection":["Inainte de Unire","Secvente Istorice"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/","name":"Mihai Viteazul - \u00eent\u00e2iul unificator al rom\u00e2nilor -","isPartOf":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/d6cba521b7_mihai_viteazu.jpg","datePublished":"2021-04-13T08:16:11+00:00","dateModified":"2021-04-13T09:04:18+00:00","author":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/#primaryimage","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/d6cba521b7_mihai_viteazu.jpg","contentUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/d6cba521b7_mihai_viteazu.jpg","width":220,"height":300},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/mihai-viteazul-intaiul-unificator-al-romanilor\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/desteptati-va.ro\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Mihai Viteazul – \u00eent\u00e2iul unificator al rom\u00e2nilor"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/","name":"","description":"","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/desteptati-va.ro\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b","name":"wolfsoftcompany","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g","caption":"wolfsoftcompany"},"sameAs":["http:\/\/desteptati-va.ro"],"url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/author\/wolfsoftcompany\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3411","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3411"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3411\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3413,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3411\/revisions\/3413"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1080"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3411"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3411"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3411"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}