{"id":3480,"date":"2021-04-13T11:04:11","date_gmt":"2021-04-13T11:04:11","guid":{"rendered":"http:\/\/desteptati.ro\/?p=3480"},"modified":"2022-01-12T14:13:26","modified_gmt":"2022-01-12T12:13:26","slug":"dacia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/","title":{"rendered":"Dacia"},"content":{"rendered":"
\n
\n \t<\/i> Read Time:<\/span>20 Minute, 20 Second <\/div>\n\n <\/div>

Dacia<\/strong> era \u00een antichitate \u021bara locuit\u0103 de geto-daci, care erau \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00eentr-un num\u0103r mai mare de state \u0219i ocupau un teritoriu cuprins \u00eentre: r\u00e2ul Tisa<\/a> (vest), r\u00e2ul Nistru<\/a> \u0219i Marea Neagr\u0103<\/a> (est), Dun\u0103re<\/a> (sud) \u0219i Carpa\u021bii P\u0103duro\u0219i<\/a> (nord). \u00cen anumite p\u0103r\u021bi chiar dep\u0103\u0219eau aceste hotare: spre est peste Nistru<\/a>, „\u00eenaint\u00e2nd p\u00e2n\u0103 spre Bug<\/a>„, iar spre vest, „ajunser\u0103 p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103rea panonic\u0103”.[1]<\/sup><\/a><\/h4>\r\n

Regatul dacic a ajuns la cea mai mare \u00eentindere a sa \u00een timpul regelui Burebista<\/a>, av\u00e2nd ca hotare: \u021b\u0103rmul M\u0103rii Negre \u0219i Bugul – spre est, Cadrilaterul boem, Dun\u0103rea panonic\u0103 \u0219i Morava – spre vest, Carpa\u021bii P\u0103duro\u0219i – spre nord, iar Muntele Haemus (lan\u021bul Balcanilor) – spre sud. Capitala regatului era ora\u0219ul Argedava<\/a>.[2]<\/sup><\/a><\/h4>\r\n

Geto-dacii<\/strong><\/h3>\r\n

Conform informa\u021biilor r\u0103mase de la Strabon<\/a>, dacii locuiau \u00een zona muntoas\u0103 (\u0219i indic\u0103 r\u00e2ul Mure\u0219) p\u00e2n\u0103 \u00een partea superioar\u0103 a Dun\u0103rii<\/a> (denumit\u0103 Danubius – de la izvoare \u0219i p\u00e2n\u0103 la Drobeta), iar ge\u021bii st\u0103p\u00e2neau partea de nord (denumit\u0103 Istru) p\u00e2n\u0103 la v\u0103rsarea acesteia \u00een Marea Neagr\u0103. Tot el spune c\u0103 „dacii au aceea\u0219i limb\u0103 cu ge\u021bii” \u0219i c\u0103 „elenii i-au socotit pe ge\u021bi de neam tracic”. De asemenea Dio Cassius<\/a> ce spune c\u0103 regele getic Burebista<\/a> i-a zdrobit pe grecii<\/a> condu\u0219i de regele Critasir<\/a>, afirm\u0103 c\u0103 Critasir a fost \u00eenvins de daci, \u0219i p\u0103streaz\u0103 denumirea lupt\u0103torilor armatei de ge\u021bi<\/em> sau daci<\/em> pentru a denumi popoarele de la Nord. \u00cen concluzie se poate afirma cu certitudine c\u0103 „dacii sau ge\u021bii, sunt dou\u0103 denumiri pentru unul \u0219i acela\u0219i popor”.<\/h4>\r\n

Totu\u0219i prima relatare despre ge\u021bi apar\u021bine lui Herodot<\/a> care relateaz\u0103 campania din 514<\/a>–512<\/a> \u00ee.Ch. lui Darius<\/a> \u00eempotriva sci\u021bilor<\/a> la nord de Marea Neagr\u0103, \u0219i arat\u0103 c\u0103 „\u00eenainte de a ajunge la Istru<\/a>, biruie mai \u00eent\u00e2i pe ge\u021bi care s-au crezut nemuritori”, iar despre faptul c\u0103 au pierdut lupta spune: „ei (ge\u021bii) au fost cei mai viteji \u0219i cei mai ne\u00eenfrica\u021bi dintre traci<\/a>„.[3]<\/sup><\/a><\/h4>\r\n

De la istoricul grec Diodorus Siculus<\/a> \u0219tim victoria str\u0103lucit\u0103 din anul 300<\/a> \u00ee.Ch. a regelui getic Dromihete<\/a> \u00eempotriva tracicului Lisimahos<\/a>, dar \u0219i de generozitatea pe care acesta a ar\u0103tat-o regele get \u00eenvins, pe care \u00eel invit\u0103 la osp\u0103\u021b, pentru ca mai apoi s\u0103-l elibereze. Scriitorul antic Justinus<\/a> ne relateaz\u0103 c\u0103 \u00een timpul lui Oroles<\/a>, dacii au fost \u00eenvin\u0219i de bastarni<\/a>, iar regele lor i-a pedepsit \u0219i doar o victoria \u00een alt\u0103 b\u0103t\u0103lie le aduce iertare.<\/h4>\r\n

Inscrip\u021biile descoperite la Histria<\/a> men\u021bioneaz\u0103 numele a doi regi ge\u021bi din sec. III \u00ee.Ch., Zalmodegicos<\/a> \u0219i Rhemaxos<\/a>, fa\u021b\u0103 de care ascultau cet\u0103\u021bile grece\u0219ti din Dobrogea. Trogus Pompeius<\/a> (sec.I \u00ee.Ch.-sec.I d.Ch) \u00een Prologul<\/em> c\u0103r\u021bii a XXXII<\/strong>-a men\u021bioneaz\u0103 un „salt de putere a dacilor condu\u0219i prin regele Rubobostes<\/a> \u0219i a num\u0103rului lor”.<\/h4>\r\n

Contemporan cu evenimentele care au dus la constituirea regatului Dac, \u00een anul 70<\/a> \u00ee.Ch., geograful \u0219i istoricul Strabon<\/a> (63 \u00ee.Ch. – 19 d.Ch.) relateaz\u0103: „Ajung\u00e2nd \u00een fruntea neamului s\u0103u…getul Burebista<\/a> l-a \u00een\u0103l\u021bat at\u00e2t de mult…\u00eenc\u00e2t, a ajuns s\u0103 fie temut \u0219i de romani.[4]<\/sup><\/a> O inscrip\u021bie greceasc\u0103 din Dionysopolis<\/a> (Balcic<\/a>) \u00eel descrie pe Burebista ca fiind: „cel dint\u00e2i \u0219i cel mai mare dintre regii din Tracia<\/a>„. Victoriile din luptele purtate de Burebista cu neamurile vecine au f\u0103cut ca regatul dacic s\u0103 ajung\u0103 la cea mai mare \u00eentindere a sa. De asemenea, pentru a ob\u021bine aceste succese, Burebista, ajutat \u0219i de preotul Deceneu<\/a> a s\u0103v\u00e2r\u0219it o reform\u0103 politico-religioas\u0103 a poporului, bazat\u0103 pe „abstinen\u021b\u0103 \u0219i sobrietate \u0219i ascultare de porunci”.[5]<\/sup><\/a> Dac\u0103 la \u00eenceput capitala a fost la Argedava<\/a>, Burebista a construit una nou\u0103: Sarmizegetusa<\/a>.[6]<\/sup><\/a> Trebuie precizat c\u0103: „P\u0103reri ca acelea care v\u0103d \u00een numele capitalei dacice Sarmizegetusa o amintire a sarma\u021bilor<\/a> n-au nici un temei istoric”.[7]<\/sup><\/a><\/h4>\r\n

Inten\u021bia lui Cezar<\/a> de a organiza o mare expedi\u021bie \u00een anul 44 \u00ee.Ch., \u00eempotriva dacilor nu s-a concretizat deoarece a fost asasinat. Nu la mult timp dup\u0103 aceea, \u0219i Burebista „a c\u0103zut victima unei conspira\u021bii de nemul\u021bumi\u021bi”. Dup\u0103 moartea sa, regatul s-a divizat, astfel \u00eenc\u00e2t \u00een timpul lui Octavianus Augustus<\/a> existau 5 regate dacice, \u00een st\u00e2nga Dun\u0103rii, iar \u00een Dobrogea trei. Regii din Dobrogea erau: Roles<\/a>, Zyraxes<\/a> \u0219i Dapyx<\/a>. Despre Cotiso<\/a> se spune c\u0103 a fost \u00een discu\u021bii cu Octavianus Augustus pentru a se c\u0103s\u0103tori cu fiica acestuia Iulia, \u00eens\u0103 c\u0103s\u0103toria nu a mai avut loc. Dicomes<\/a> a fost unul dintre regii daci care a continuat politica de ostilitate dus\u0103 fa\u021b\u0103 de Imperiul Roman<\/a>. Cum regatul s\u0103u era \u00een c\u00e2mpia muntean\u0103, a \u00eencercat s\u0103-\u0219i \u00eentind\u0103 st\u0103p\u00e2nirea peste Dun\u0103re. Ajutat \u0219i de bastarni<\/a>, a trecut \u00een sudul Dun\u0103rii \u0219i i-a b\u0103tut pe moesi<\/a>, tribali<\/a>, dardani<\/a> \u0219i denteleti<\/a>. Cum cei din urm\u0103, denteletii – un neam tracic, erau sub protec\u021bia romanilor, ace\u0219tia trimit o armat\u0103 sub conducerea lui Crassus<\/a>, care ajutat \u0219i de regele get Roles, duce o serie de b\u0103t\u0103lii contra bastarnilor. Un alt rege dac, Scorilo<\/a> (cca. 28 – 68 d.Ch.) credea \u0219i el c\u0103 nu e bine s\u0103 intre \u00een conflict cu romanii \u0219i la insisten\u021bele celor care doreau s\u0103 atace provinciile de peste Dun\u0103re le explic\u0103 printr-o pild\u0103 practic\u0103 relatat\u0103 de istoricul Frontinus<\/a>: „Scorilo<\/a>…a pus doi c\u00e2ini s\u0103 se m\u0103n\u00e2nce \u00eentre ei \u0219i c\u00e2nd erau mai \u00een focul b\u0103t\u0103liei, le-a ar\u0103tat un lup pe care, \u00eendat\u0103, l\u0103s\u00e2nd furia dintre ei, c\u00e2inii s-au aruncat”.[8]<\/sup><\/a><\/h4>\r\n

\u00cen fa\u021ba pericolului roman ajuns la Dun\u0103re, regele Duras<\/a> a cedat conducerea lui Decebal<\/a>. Acest fapt ne este relatat de Dio Cassius<\/a>: „Duras care domnise mai \u00eenainte l\u0103sase de bun\u0103 voie domnia”, \u00een favoarea lui Decebal, „fiindc\u0103 era foarte priceput la planurile de r\u0103zboi \u0219i iscusit la \u00eenf\u0103ptuirea lor”.[9]<\/sup><\/a><\/h4>\r\n

\u00cenf\u0103\u021bi\u0219area caracteristic\u0103 dacilor<\/strong><\/h4>\r\n

Erau b\u0103rbo\u0219i cu plete mari, purtau pantaloni lungi \u00eennoda\u021bi la glezne, tunic\u0103 scurt\u0103 cu m\u00e2neci, fiind acoperi\u021bi pe cap cu o c\u0103ciul\u0103 conic\u0103. Femeile \u00eembr\u0103cau o c\u0103ma\u0219a plisat\u0103 la g\u00e2t \u0219i pe piept, cu m\u00e2neci scurte.<\/h4>\r\n

Civiliza\u021bie \u0219i cultur\u0103<\/strong><\/h3>\r\n

<\/h4>\r\n
\"Comati\"<\/a>
Comati<\/figcaption><\/figure>\r\n

Dacii erau organiza\u021bi \u00een state \u0219i aveau cet\u0103\u021bi numite dava<\/em>. Din agricultur\u0103 ob\u021bineau: gr\u00e2u, vin, miere, cre\u0219teau vite \u0219i cai, dar \u0219i pescuiau. \u00cembr\u0103c\u0103mintea era f\u0103cut\u0103 din l\u00e2n\u0103 de oaie \u0219i din c\u00e2nep\u0103. Dac\u0103 la \u0219es locuin\u021bele erau f\u0103cute din nuiele \u00eempletite pe pari \u0219i zidite cu p\u0103m\u00e2nt, la deal \u0219i la munte ele erau f\u0103cute din lemn, folosindu-se b\u00e2rnele \u00eencheiate. Conducerea o avea regele, ajutat de un sfat de nobili, \u0219i mai era consiliat de un preot. Dacii se ocupau cu extrac\u021bia \u0219i prelucrarea metalelor din care confec\u021bionau unelte, arme, obiecte de cult sau mobilier, podoabe, vase \u0219i monede. Ceramica era prelucrat\u0103 at\u00e2t cu m\u00e2na c\u00e2t \u0219i cu roata olarului \u0219i devenise o art\u0103. Slujbele religioase se \u021bineau \u00een sanctuare ce aveau form\u0103 patrulater\u0103 sau circular\u0103. Ritualul funerar consta \u00een arderea mor\u021bilor, iar cenu\u0219a era pus\u0103 \u00een urne \u0219i \u00eengropat\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt. Dacii iubeau muzica. Izvoarele antice spun c\u0103 ei c\u00e2ntau din gur\u0103, dar \u0219i din chitare. Dion Chrysostomos<\/a> \u00eei socotea pe ge\u021bi la fel de \u00een\u021belep\u021bi ca \u0219i grecii.<\/h4>\r\n

Religie<\/strong><\/h3>\r\n

Dacii ob\u021binuser\u0103 deja un grad \u00eenalt de civiliza\u021bie p\u00e2n\u0103 s\u0103 ia pentru prima dat\u0103 contact cu romanii. Ei credeau \u00een nemurirea sufletului \u0219i considerau moartea ca o simpl\u0103 schimbare de \u021bar\u0103. Conduc\u0103torul preo\u021bilor avea o pozi\u021bie important\u0103 ca reprezentant al zeit\u0103\u021bii supreme, Zamolxis<\/a>\/Zalmoxis\/Zalmoksha, pe p\u0103m\u00e2nt, fiind de asemena \u0219i sf\u0103tuitorul regelui.<\/h4>\r\n

Criton (doctorul lui Traian) \u00een Getica a spus c\u0103 \u201eRegii ge\u021bi au impus fric\u0103 de zei \u0219i concordie prin abilita\u021bi \u0219i magie, bucur\u00e2ndu-se astfel de un statut \u00eenalt\u201d. Co-guvernarea preot-rege \u00een Dacia (regele fiind \u00een cele din urm\u0103, mult mai puternic) este similar\u0103 cu rela\u021bia Enaree-rege (la sci\u021bi), druid-rege (la cel\u021bi) \u0219i chakravartin-yogin (\u00een India), urm\u00e2nd astfel un model comun \u00een nordul Eurasiei al acelor vremuri.[10]<\/sup><\/a><\/h4>\r\n

\u00cen afar\u0103 de Zamolxis\/Zalmoxis (numit \u0219i Gebeleizis<\/a> de c\u0103tre unii dintre ei), dacii mai credeau \u0219i \u00een alte zeit\u0103\u021bi, Derzelas<\/a> \u0219i Bendis<\/a>, cu toate ca existen\u021ba lor nu a fost confirmat\u0103 prin surse de natur\u0103 arheologic\u0103.<\/h4>\r\n

Societate<\/strong><\/h3>\r\n

Ei erau \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00een dou\u0103 clase sociale<\/a>: aristocra\u021bia<\/a>, numit\u0103 pilea\u021bi<\/a> (pileati<\/em>) sau tarabostes \u0219i agricultorii<\/a> liberi, coma\u021bii<\/a> (comati<\/em>); un num\u0103r mic de izvoare istorice men\u021bioneaz\u0103 \u0219i prezen\u021ba sclavilor.[<\/sup>necesit\u0103\u00a0citare<\/sup><\/em><\/a>]<\/sup> Primii, care aveau dreptul s\u0103-\u0219i acopere capul purt\u00e2nd o cu\u0219m\u0103 \u0219i formau o clas\u0103 privilegiat\u0103. Ceilal\u021bi, care formau grosul armatei, erau \u021b\u0103rani<\/a> \u0219i me\u0219te\u0219ugari<\/a> \u0219i purtau p\u0103rul lung (capillati<\/em>). Una din armele lor era „sica”.<\/h4>\r\n

Economie<\/strong><\/h3>\r\n

<\/h4>\r\n

<\/h4>\r\n

<\/h4>\r\n
\"Monezi<\/a>
Monezi dacice de tip Koson<\/figcaption><\/figure>\r\n

Ocupa\u021biile principale erau agricultura (\u00een special cereale<\/a>, pomi fructiferi<\/a> \u0219i vi\u021b\u0103-de-vie<\/a>), cre\u0219terea vitelor \u0219i oilor \u0219i cuno\u0219teau apicultura<\/a>; caii erau folosi\u021bi mai ales ca animale de povar\u0103, dar caii crescu\u021bi de daci aveau \u0219i faima de a fi foarte buni \u00een r\u0103zboi.<\/h4>\r\n

De asemenea extr\u0103geau aur \u0219i argint din minele din Transilvania<\/a> \u0219i aveau un comer\u021b \u00eenfloritor cu exteriorul, inconstatabil \u0219i prin num\u0103rul mare de monede grece\u0219ti si romane descoperite.<\/h4>\r\n

Primele monede geto-dace au ap\u0103rut prin secolul al III-lea \u00ee.Hr. \u0219i imitau pe cele macedonene<\/a> (emise de Filip al II-lea<\/a>, Alexandru cel Mare<\/a>, Filip al III-lea). B\u0103tute din argint<\/a>, dup\u0103 cum atest\u0103 tezaurele descoperite la Jiblea<\/a> (jude\u021bul V\u00e2lcea<\/a>), Dumbr\u0103veni<\/a> (jude\u021bul Vrancea<\/a>), monedele geto-dace \u0219i-au \u00eencetat existen\u021ba c\u0103tre sf\u00e2r\u0219itul secolului al II-lea \u00ee.Hr \u0219i primele decenii ale secolului I \u00ee.Hr., o dat\u0103 cu p\u0103trunderea \u00een regiune a denarului roman (denarius<\/em>). Ace\u0219tia vor domina economia dacic\u0103 inclusiv \u00een secolul al II-lea d.Chr. Explica\u021bia const\u0103 \u00een descoperirea unei monet\u0103rii \u00een cadrul c\u0103reia moneda roman\u0103 republican\u0103 era falsificat\u0103 \u00een a\u0219ezarea de la Sarmizegetusa Regia. Num\u0103rul mare de monete romane republicane descoperite put\u00e2nd fi explicate \u0219i \u00een acest sens, nu doar prin rela\u021biile comerciale \u00eenfloritoare \u00eentre lumea dacic\u0103 \u0219i cea greco-roman\u0103.<\/h4>\r\n

Cele mai importante influen\u021be \u00een prelucrarea metalelor \u0219i \u00een alte me\u0219te\u0219uguri erau cele ale cel\u021bilor<\/a> \u0219i ale grecilor<\/a>, astfel c\u0103 podoabele<\/a> \u0219i obiectele din metal pre\u021bios g\u0103site la s\u0103p\u0103turile arheologice dau dovad\u0103 de mult\u0103 m\u0103iestrie. Totodat\u0103 aceste influen\u021be culturale demonstreaz\u0103 vechimea societ\u0103\u021bii geto-dace \u0219i \u00eentinderea \u021b\u0103rii lor, care au f\u0103cut posibile contactele cu cel\u021bii \u0219i grecii.<\/h4>\r\n

Limb\u0103<\/strong><\/h3>\r\n

Geto-daca<\/em> este o limb\u0103 indo-european\u0103<\/a>, apar\u021bin\u00e2nd limbilor tracice<\/a> \u0219i fiind astfel \u00eenrudit\u0103 cu limba ilirilor<\/a>. Ea a fost \u00eencadrat\u0103 conven\u021bional \u00een grupa satem<\/a>, conform acestei \u00eencadr\u0103ri, ea \u00eenrudindu-se cu limba vechilor locuitori baltici \u0219i cu idiomurile slave, dar, mai mult, cu limba iraniano-persan\u0103 \u0219i cu cea iraniano-scitic\u0103, precum \u0219i cu sanscrita.<\/h4>\r\n

(vezi \u0219i List\u0103 de cuvinte rom\u00e2ne\u0219ti mo\u0219tenite probabil din limba dac\u0103<\/a>).<\/h4>\r\n

Entit\u0103\u021bi politice<\/strong><\/h3>\r\n

<\/h4>\r\n
\"Dacia<\/a>
Dacia in timpul lui Burebista<\/figcaption><\/figure>\r\n

Dromihete<\/a>, conduc\u0103torul Ge\u021bilor, l-a invins pe Lysimachus<\/a> \u00een aproximativ 300 \u00ee.Hr. Mai \u00eenainte, \u00een 531 \u00ee.Hr., Darius<\/a> al Persiei i-a supus pe Ge\u021bi al\u0103turi de Traci. Oroles<\/a> i-a condus pe Ge\u021bi \u00een secolul II \u00ee.Hr.<\/a>. Iulius Caesar<\/a> vorbe\u0219te despre \u021binuturile Dacilor \u00een De Bello Gallico. Conflictele cu Bastarnii<\/a> \u0219i apoi cu romanii (112 \u00eeCh<\/a> – 109 \u00eeCh<\/a>, 74 \u00eeCh<\/a>) au sl\u0103bit puterea dacilor, dar Burebista<\/a>, contemporan cu Caesar<\/a>, i-a unit pe Daci \u00eentr-un regat puternic \u0219i a reorganizat armata, \u00eenving\u00e2ndu-i pe Bastarni \u0219i pe Boi<\/a>, ora\u0219ele grece\u0219ti de pe \u021b\u0103rmul vestic al M\u0103rii Negre, de la Olbia<\/a> pe r\u00e2ul Bug<\/a>, \u0219i p\u00e2n\u0103 la Apollonia<\/a>, \u00een Tracia recunosc\u00e2ndu-i autoritatea. Dezvoltarea Daciei reprezenta o amenin\u021bare pentru Imperiul Roman, dupa cucerirea Galiei, Caesar ini\u021biind planul unei campanii \u00eempotriva Dacilor, dar moartea sa a am\u00e2nat r\u0103zboiul. Cam \u00een acela\u0219i timp \u0219i \u00een circumstan\u021be asem\u0103n\u0103toare(un complot la curtea regal\u0103), Burebista moare, iar regatul s\u0103u este \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een cinci regate la nord de Dun\u0103re \u0219i trei in Dobrogea, sub conduc\u0103tori diferi\u021bi.<\/h4>\r\n

Cucerirea roman\u0103<\/strong><\/h3>\r\n
\"Imperiul<\/a>
Imperiul Roman in jurul anului 120 d.Hr.<\/figcaption><\/figure>\r\n

Din 85<\/a> p\u00e2n\u0103 \u00een 89<\/a>, dacii au dus dou\u0103 r\u0103zboaie \u00eempotriva romanilor sub conducerea lui Duras<\/a> si apoi Diurpaneus<\/a> \/ Decebal<\/a>. Dup\u0103 dou\u0103 r\u0103sturn\u0103ri de situa\u021bii, romanii, sub conducerea lui Tettius Iullianus<\/a> aveau un mic avantaj, dar vor fi nevoi\u021bi s\u0103 fac\u0103 pace din cauza \u00eenfr\u00e2ngerii lui Domi\u021bian<\/a> de c\u0103tre Marcomani<\/a> (trib germanic). \u00centre timp, Decebal<\/a> \u0219i-a ref\u0103cut armata, iar Domi\u021bian este for\u021bat s\u0103 accepte plata unui tribut anual dacilor. Astfel Roma a platit timp de peste un deceniu tribut Daciei.<\/h4>\r\n

Traian<\/a> ini\u021biaz\u0103 o ampl\u0103 campanie \u00eempotriva dacilor dup\u0103 ce devine imperator, o campanie cunoscut\u0103 ca R\u0103zboaiele Dacice, r\u0103zboaie ce vor necesita utilizarea unei treimi din efectivul \u00eentregii armate a Imperiului Roman. Rezultatul primei campanii (101<\/a>–102<\/a>) a fost atacul capitalei dace, Sarmizegetusa<\/a> \u0219i ocuparea unei p\u0103r\u021bi din \u021bar\u0103. Cel de-al doilea r\u0103zboi dacic (105<\/a>–106<\/a>) s-a terminat cu \u00eenfr\u00e2ngerea lui Decebal \u0219i sinuciderea acestuia, regatul s\u0103u fiind cucerit \u0219i transformat \u00een provincia roman\u0103 Dacia. Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea dacilor, Traian a organizat la Roma cea mai mare \u0219i mai costisitoare festivitate, care a durat aproximativ 123 de zile, cantitatea de aur \u0219i argint pr\u0103dat\u0103 din Dacia de c\u0103tre romani fiind apreciat\u0103 de cronicarii antici ca fabuloas\u0103. Zeci de mii de daci au fost du\u0219i \u00een sclavie la Roma, alte zeci de mii de daci au fugit din Dacia pentru a evita sclavia.<\/h4>\r\n

<\/object><\/h4>\r\n

Detaliile r\u0103zboiului au fost relatate de Dio Cassius<\/a>, dar cel mai bun comentariu este celebra Column\u0103 a lui Traian<\/a> construit\u0103 \u00een Roma<\/a>.<\/h4>\r\n

St\u0103p\u00e2nirea roman\u0103<\/strong><\/h3>\r\n

Pentru detalii, vezi: <\/em>Dacia roman\u0103<\/em><\/a>.<\/em><\/h4>\r\n

Provincia roman\u0103<\/a> Dacia cuprindea Banatul<\/a>, Ardealul<\/a>, Oltenia<\/a> \u0219i vestul Munteniei<\/a>. Alte regiuni ale fostului regat dac au fost fie incluse provinciei Moesia<\/a>, fie au r\u0103mas libere de st\u0103p\u00e2nirea roman\u0103. Legiunea a XIII-a Gemina<\/a> \u0219i Legiunea a V-a Macedonica<\/a>, cu numeroase trupe auxiliare sta\u021bion\u00e2nd \u00een castrele din Alba Iulia<\/a> \u0219i Potaissa<\/a>. Coloni\u0219ti din toate provinciile romane au fost adu\u0219i in Dacia. De asemenea \u0219i mul\u021bi daci fugi\u021bi \u00een alte zone ale Daciei au revenit.<\/h4>\r\n

Trei drumuri militare au fost construite pentru a uni ora\u0219ele principale, \u00een timp ce un al patrulea, numit „Traian”, traversa Carpa\u021bii<\/a> \u0219i intra \u00een Transilvania prin trec\u0103toarea Turnu Ro\u0219u<\/a>.<\/h4>\r\n

Principalele ora\u0219e ale provinciei erau Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa<\/a> (ast\u0103zi Sarmizegetusa, jude\u021bul Hunedoara<\/a>), Apulum<\/a> (azi Alba-Iulia<\/a>, jude\u021bul Alba<\/a>), Napoca (azi Cluj-Napoca<\/a>, jude\u021bul Cluj<\/a>) \u0219i Potaissa<\/a> (azi Turda<\/a>, jude\u021bul Cluj<\/a>)<\/h4>\r\n

Limba rom\u00e2n\u0103<\/a> modern\u0103 este considerat\u0103 o limb\u0103 romanic\u0103<\/a>. De asemenea, chiar dac\u0103 a fost ocupat\u0103 pentru o perioad\u0103 scurt\u0103 (107 – 271\/276), Dacia a fost poate provincia cu cea mai intens\u0103 colonizare<\/a>, cu oameni din toate provinciile imperiului, iar latina<\/a> s-a impus ca o lingua franca<\/a>, procesul fiind asem\u0103n\u0103tor, \u00een anumite privin\u021be, cu colonizarea european\u0103 a Statelor Unite \u0219i a Americii Latine.<\/h4>\r\n

\u00cen timpul c\u00e2t au f\u0103cut parte din structurile Imperiului Roman, teritoriile nord-dun\u0103rene au avut mai multe organiz\u0103ri administrative, fie c\u0103 a fost vorba de simple \u00eemp\u0103r\u021biri, fie c\u0103 au fost abandonate diferite teritorii. Una dintre cele mai importante reorganiz\u0103ri a avut loc \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului Hadrian<\/a>, reorganizare care poate fi \u00eencadrat\u0103 \u00eentr-un context mai larg, al crizei Imperiului Roman \u0219i al abandon\u0103rii teritoriilor asiatice cucerite de Traian.<\/h4>\r\n

\u00cen 106<\/a> Decebal este definitiv \u00eenfr\u00e2nt de trupele romane si o parte \u00eensemnat\u0103 a teritoriului condus de acesta este transformat \u00een provincie roman\u0103. Traian mai r\u0103m\u00e2ne o perioad\u0103 \u00een noua provincie pentru a o organiza. Astfel, el d\u0103 o lex provinciae care fixa probabil forma de organizare, conducerea, hotarele, trupele \u0219i impozitele.<\/h4>\r\n

\u00cenc\u0103 din anul 102<\/a>, prin pacea \u00eencheiat\u0103 cu Decebal, romanilor le sunt cedate Muntenia, sudul Moldovei, eventual estul Olteniei \u0219i sud-estul Transilvaniei care vor fi \u00eenglobate provinciei Moesia Inferior<\/a> din care vor face parte p\u00e2n\u0103 la moartea lui Traian. Exist\u0103 posibilitatea ca, tot \u00een anul 102<\/a> s\u0103 fi fost creat un district militar roman, sub conducerea lui Longinus \u0219i care cuprindea Banatul, vestul Olteniei \u0219i sudul Transilvaniei. \u00cen anul 106<\/a> se formeaz\u0103 provincia Dacia propriu-zis\u0103, cuprinz\u00e2nd vestul Olteniei, Banatul \u0219i cea mai mare parte a Transilvaniei. Aceasta este organizat\u0103 ca provincie imperial\u0103, lucru explicabil prin faptul c\u0103 se afla chiar la grani\u021ba Imperiului. Ea va fi condus\u0103 de un legatus Augusti pro praetore ales din ordinul senatorial \u0219i care \u00eendeplinise \u00een prealabil func\u021bia de consul. Odat\u0103 stabilit\u0103 organizarea noii provincii, pacificarea acesteia s-a realizat relativ repede, lucru dovedit \u0219i de emisiunea monetar\u0103 din anul 112, unde legenda Dacia Capta devine, semnificativ, Dacia Augusti Provincia. \u00cen anul 117<\/a> \u00eemp\u0103ratul Traian, cel care fusese proclamat Optimus Princes, moare. \u00cei urmeaz\u0103 la tron Hadrian, despre via\u021ba c\u0103ruia principalele informa\u021bii provin din controversata serie de biografii Istoria August\u0103<\/a>. Dup\u0103 cum remarc\u0103 Dan Ruscu, via\u021ba lui Hadrian apar\u021bine primului grup de vitae \u201cceea ce indic\u0103 un grad mare de informa\u021bii reale \u0219i credibile\u201d . Autorul capitolului despre viata lui Hadrian este Spartianus. Domnia lui Hadrian \u00eencepe \u00een condi\u021bii vitrege. Astfel, el este nevoit s\u0103 abandoneze teritoriile asiatice cucerite de Traian \u0219i care nu fuseser\u0103 pacificate. Este lesne de imaginat \u00een ce lumin\u0103 l-a pus aceast\u0103 actiune fa\u021b\u0103 de o parte din contemporanii s\u0103i, care v\u0103z\u00e2nd \u00een Traian pe cel mai bun dintre principi l-au considerat pe Hadrian un succesor nedemn. Un pasaj din Eutropius<\/a> vorbe\u0219te despre faptul c\u0103 \u00een acest context al abandon\u0103rii provinciilor asiatice, coroborat cu atacurile iazige \u0219i roxolane asupra Daciei, Hadrian ar fi avut ideea de a abandona \u0219i aceast\u0103 provincie, idee la care a renun\u021bat la sfatul \u201cprietenilor\u201d s\u0103i care motivau c\u0103 prea mul\u021bi cet\u0103\u021beni romani ar r\u0103m\u00e2ne astfel la bunul plac al barbarilor. Mai important decat faptul c\u0103 aceast\u0103 inten\u021bie a existat sau nu este ceea ce rezult\u0103 din textul lui Eutropius, \u0219i anume ca, \u201cspre deosebire de provinciile de dincolo de Eufrat, Dacia avea o organizare avansat\u0103 \u0219i un num\u0103r mare de coloni\u0219ti\u201d .<\/h4>\r\n

Pentru a \u00eendep\u0103rta pericolul creat \u0219i a pacifica zona, Hadrian se deplaseaz\u0103 la Dun\u0103re \u00een anul 117. Acolo le ofer\u0103 roxolanilor subsidii, reu\u0219ind astfel s\u0103 opreasc\u0103 atacurile venite din partea lor. De asemenea, exist\u0103 posibilitatea ca \u0219i abandonarea Munteniei \u0219i a sudului Moldovei, \u00eentreprins\u0103 de Hadrian, s\u0103 se fi f\u0103cut pentru a le permite roxolanilor s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een aceste zone. Urmeaz\u0103 apoi \u00eenfr\u00e2ngerea iazigilor<\/a> pentru care \u00eemp\u0103ratul \u00eei acord\u0103 lui Q.Marcius Turbo, general experimentat care \u00eenfr\u00e2nsese r\u0103scoale \u00een Egipt<\/a> \u0219i Cirenaica<\/a>, o comand\u0103 excep\u021bional\u0103 asupra Daciei \u0219i a Pannoniei Inferior<\/a>. Dificultatea cu care aceste atacuri au fost respinse a f\u0103cut evident faptul c\u0103 Dacia necesita o nou\u0103 organizare, o \u00eemp\u0103r\u021bire care s\u0103 o fac\u0103 mai u\u0219or de ap\u0103rat. Aceast\u0103 reorganizare a avut loc probabil \u00een anul 118, o dat\u0103 cu zdrobirea iazigilor<\/h4>\r\n

<\/h4>\r\n
\"bust<\/a>
Bust (\u00eenceputul sec. II d. Hr.) de nobil dac conservat la Muzeul Vaticanului, considerat de E. Panaitescu ca fiind \u00eensu\u015fi Decebal<\/figcaption><\/figure>\r\n

Cu toate c\u0103 renun\u021base la planul abandon\u0103rii complete a provinciei \u0219i c\u0103 respinsese cu succes atacurile barbarilor, pentru Hadrian era evident\u0103 necesitatea unei noi organiz\u0103ri. De altfel, el revenise la concep\u021bia politic\u0103 a lui Augustus\u00a0: \u201co politic\u0103 defensiv\u0103 \u00een cadrul limitelor existente\u201d. Se pare c\u0103 ini\u021bial au fost create Dacia Inferior din teritorii care apar\u021bineau Moesiei Inferior<\/a>: estul Olteniei \u0219i probabil sud-estul Transilvaniei, \u0219i Dacia Superior cuprinz\u0103nd Transilvania, Banatul \u0219i vestul Olteniei. Prima men\u021biune a Daciei Superior apare \u00eentr-o diplom\u0103 militar\u0103 din 29 iunie 120, ceea ce implic\u0103 \u0219i existen\u021ba Daciei Inferior. Este de presupus, totu\u0219i, c\u0103 aceast\u0103 organizare s-a realizat ceva mai devreme, probabil o dat\u0103 cu \u00eenfr\u00e2ngerea iazigilor, deci \u00een jurul anilor 118-119. Dup\u0103 cum am mai men\u021bionat, Muntenia si Moldova de sud fuseser\u0103 abandonate deja la momentul \u00eencheierii p\u0103cii cu roxolanii. Cele mai mari probleme \u00een privin\u021ba reorganiz\u0103rii sunt puse de provincia Dacia Porolissensis. O diplom\u0103 militar\u0103 din 10 august 123, descoperit\u0103 la Gherla<\/a>, este dat\u0103 pentru trei unit\u0103\u021bi auxiliare din aceast\u0103 provincie. Aceasta este prima men\u021biune a Daciei Porolissensis. P\u0103rerile istoricilor sunt divergente. I.Russu consider\u0103 c\u0103 desprinderea Daciei Porolissensis s-a f\u0103cut \u00eentre anii 120-123, aceasta neput\u00e2nd exista \u00eenainte de anul 120 c\u00e2nd, la 29 iunie, dou\u0103 diplome militare descoperite la Porolissum \u0219i C\u0103\u0219eiu vorbesc de Dacia Superior. Prin urmare, aceast\u0103 m\u0103sur\u0103, neput\u00e2ndu-i fi atribuit\u0103 lui Turbo, ar fi probabil o m\u0103sur\u0103 politico-militar\u0103 a \u00eemp\u0103ratului Hadrian \u0219i a guvernatorului Daciei Superior, Iulius Severus. Pe de alt\u0103 parte, M.B\u0103rbulescu consider\u0103 c\u0103 noua provincie ar fi fost creat\u0103 deodat\u0103 cu Dacia Superior \u0219i Inferior \u0219i, probabil, nu mai t\u00e2rziu de anul 119, crearea ei \u00eenscriindu-se perfect \u00een demersul de reorganizare al \u00eemp\u0103ratului. Oricum ar fi fost, aceast\u0103 provincie era format\u0103 din zona nordic\u0103 a fostei provincii Dacia, p\u00e2n\u0103 la Arie\u0219 \u0219i Mure\u0219ul superior. Av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 Legiunea a IV-a Flavia Felix fusese transferat\u0103 la Singidunum, \u00een Dacia Superior r\u0103m\u00e2ne o singur\u0103 legiune<\/a>, a XIII-a Gemina, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 guvernatorul provinciei avea s\u0103 fie de acum \u00eencolo de rang praetorian. Ini\u021bial, Dacia Inferior si Dacia Porolissensis, neav\u00e2nd nicio legiune vor fi conduse de un procurator Augusti. Dup\u0103 cum am men\u021bionat, scopul cre\u0103rii celor trei provincii a fost facilitarea ap\u0103r\u0103rii acestei grani\u021be a Imperiului, foarte \u00eentins\u0103 de altfel. Dupa cum afirm\u0103 I.Russu, aceast\u0103 reorganizare apare \u201cca dovad\u0103 a intensific\u0103rii controlului roman \u00een aceast\u0103 zon\u0103 \u0219i a necesit\u0103\u021bii \u00eent\u0103ririi ap\u0103r\u0103rii Daciei printr-un corp de armat\u0103 auxiliar\u201d.<\/h4>\r\n

Mai ales Dacia Porolissensis constituia un bastion \u00eenaintat al ap\u0103r\u0103rii Imperiului, dispun\u00e2nd \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput de o armat\u0103 proprie, dup\u0103 cum men\u021bioneaz\u0103 \u0219i diploma de la Gherla. Semnificativ\u0103 este \u0219i mutarea, mai t\u00e2rziu, a Legiunii a V-a Macedonica<\/a> \u00een aceast\u0103 provincie, la Potaissa<\/a>.<\/h4>\r\n

Aceast\u0103 organizare va dura p\u00e2n\u0103 \u00een timpul lui Marcus Aurelius<\/a> care va transforma Dacia \u00eentr-un organism unitar, noua provincie Dacia, \u00eemp\u0103r\u021bind-o \u00een trei districte financiare: Dacia Apulensis, Dacia Malvensis, Dacia Porolissensis, conduse de un guvernator, consularis trium Daciarum<\/em>.<\/h4>\r\n

\u00cen anul 212, \u00eemp\u0103ratul roman Caracalla<\/a> i-a declarat prin decretul numit „Constitutio Antoniniana” pe locuitorii Daciei cet\u0103\u021beni romani, al\u0103turi de to\u021bi ceilal\u021bi cet\u0103\u021beni ai Imperiului Roman<\/a>.<\/h4>\r\n

Se cunosc numele a mai multe cohorte<\/a> recrutate din Dacia, sta\u021bionate \u00een Britania<\/a> la Birdoswald<\/a>, la Chester<\/a> \u0219i la Vindolanda<\/a>, \u00een Armenia<\/a>, \u00een Balcani<\/a>, \u00een Cappadocia<\/a> \u0219i alte provincii romane<\/a>.<\/h4>\r\n

Retragerea roman\u0103<\/strong><\/h3>\r\n

St\u0103p\u00e2nirea roman\u0103 a provinciei era, \u00eens\u0103, dificil\u0103, unii istorici sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 \u00een provincia Dacia roman\u0103 nu a existat nici un an f\u0103r\u0103 conflicte cu triburile vecine nesupuse Romei. Se spune c\u0103 Hadrian, con\u0219tient de dificultatea men\u021binerii, s-a g\u00e2ndit la abandonarea provinciei, dar ceea ce l-a f\u0103cut s\u0103 renun\u021be la acest g\u00e2nd a fost siguran\u021ba coloni\u0219tilor romani din acea regiune.<\/h4>\r\n

\u00cencepand cu 234<\/a>, o serie de evenimente sl\u0103besc puterea Romei. Legiunile din Pannonia \u00ee\u0219i proclam\u0103 propriul \u00eemp\u0103rat, din 236 Maximinus Thrax (primul Imparat Roman de origine barbar\u0103) se afl\u0103 \u00een razboaie continue cu Dacii Liberi \u0219i Sarma\u021bii, \u00een cele din urm\u0103 fiind asasinat de propriile trupe, \u00eentre 238 – 251 Go\u021bii \u0219i Carpii \u00eentreprind o campanie de raiduri devastatoare asupra provinciilor romane Dacia \u0219i Moesia, asediind orase situate ad\u00e2nc \u00een Balcani \u0219i destabiliz\u00e2nd Imperiul Roman – Decius e primul imp\u0103rat roman care moare pe campul de lupt\u0103. In timpul lui Gallienus<\/a> romanii pierd controlul \u00een Dacia \u00een fata Go\u021bilor \u0219i a Carpilor, cu excep\u021bia unor fortifica\u021bii \u00eentre r\u00e2ul Timi\u0219<\/a> \u0219i Dun\u0103re<\/a>. Nu se cunosc detalii ale situa\u021biei \u00een provincia Dacia, doar o declara\u021bie a lui Rufius Festus „\u00een timpul \u00eemp\u0103ratului Gallienus, Dacia a fost pierdut\u0103” \u0219i oprirea subit\u0103 a inscrip\u021biilor \u0219i monedelor romane din Dacia \u00een anul 256 atest\u0103 dezintegrarea administra\u021biei romane in provincia Dacia.<\/h4>\r\n

Istoricul got Jordanes \u00een lucrarea sa din 551 Getica<\/a> (De Origine Actibusque Getarum) \u00eei descrie pe go\u021bi ca fiind urma\u0219ii ge\u021bilor lui Burebista si Deceneus, lucru explicat de unii istorici prin apropierea fonetic\u0103 a celor dou\u0103 cuvinte.<\/h4>\r\n

Confruntat cu situa\u021bia grav\u0103 din provinciile Spania<\/a> \u0219i Galia<\/a>, care se separaser\u0103 de Imperiul Roman \u0219i \u00ee\u0219i proclamaser\u0103 un Imp\u0103rat Celt, \u0219i cu devastarea provinciilor din Balcani de c\u0103tre Go\u021bi, Carpi \u0219i al\u021bi Barbari<\/a>, Aurelian<\/a> (270<\/a>–275<\/a>) a retras administra\u021bia \u0219i restul trupelor din fosta provincie Dacia Traiana, \u0219i a stabilit cet\u0103\u021benii romani la sud de Dun\u0103re, \u00een Moesia<\/a>, cre\u00e2nd provincia Dacia Aurelian\u0103<\/a> (Dacia Aureliani), divizat\u0103 apoi \u00een Dacia Ripensis<\/a>, l\u00e2ng\u0103 Dun\u0103re, cu capitala Ratiaria<\/a> (acum Arcear<\/a> \u00een Bulgaria<\/a>) \u0219i Dacia Mediterranea<\/a>, cu capitala Sardica<\/a> (acum Sofia<\/a>, capitala Bulgariei<\/a>).<\/h4>\r\n

Astfel Dacia a fost prima provincie roman\u0103 abandonat\u0103, \u0219i poate primul pas c\u0103tre dezmembrarea Imperiului Roman.<\/h4>\r\n

Dup\u0103 retragerea roman\u0103, teritoriile fostei provincii Dacia au f\u0103cut parte din regatul Vizigo\u021bilor. \u00cen secolul IV, ace\u0219tia au fost alunga\u021bi spre vestul Europei de invaziile hunilor europeni. \u00cen 332, \u00eemp\u0103ratul Constantin<\/a> ini\u021biaz\u0103 construc\u021bia unui pod peste Dun\u0103re care s\u0103 lege Imperiul Roman de R\u0103s\u0103rit de vechea Dacie, \u0219i o campanie prin care \u0219i-a atribuit titlul de Dacicus. Probabil una dintre ultimele men\u021bion\u0103ri \u00een documente a termenului „dac” apar\u021bine istoricului grec Zosimos, care \u00een secolul V<\/a> men\u021bioneaz\u0103 tribul numit de el „carpo-daci”, trib \u00eenfr\u00e2nt de Imperiul Bizantin<\/a>.<\/h4>\r\n

Articol preluat de la wikipedia.org<\/a> <\/em><\/h4>\r\n
\r\n

Coma\u0163i<\/span><\/a><\/h4>\r\n

Pentru detalii, vezi: <\/span><\/em>civiliza\u021bia \u0219i cultura geto-dacilor<\/span><\/em><\/a>.<\/span><\/em><\/h4>\r\n<\/div>
\n
\n \n
\n \n \"Happy\"\n <\/a>\n
\n Happy <\/div>\n
\n 0<\/span>\n \n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Sad\"\n <\/a>\n
\n Sad <\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Excited\"\n <\/a>\n
\n Excited <\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Sleepy\"\n <\/a>\n
\n Sleepy <\/div>\n
\n 0<\/span>\n \n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Angry\"\n <\/a>\n
Angry<\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n \n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Surprise\"\n <\/a>\n
Surprise<\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n <\/div>\n <\/div>\n\n <\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dacia era \u00een antichitate \u021bara locuit\u0103 de geto-daci, care erau \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00eentr-un num\u0103r mai mare de state \u0219i ocupau unRead More<\/i><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":493,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_crdt_document":"","footnotes":""},"categories":[31,28],"tags":[109,186,187,188,189,190,182,191,192,193,194,195,196,197,198,199,200,201,202,203,204,205,206,207,208,209,210,211,212],"class_list":["post-3480","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-cucerirea-daciei","category-secvente-istorice","tag-alba-iulia","tag-apulum","tag-argedava","tag-burebista","tag-columna-lui-traian","tag-comati","tag-dacii","tag-decebal","tag-deceneu","tag-dio-cassius","tag-geti","tag-geto-daci","tag-hadrian","tag-herodot","tag-histria","tag-imperiul-bizantin","tag-legiunea-a-v-a-macedonica","tag-marea-neagra","tag-moesia-inferior","tag-potaissa","tag-provincie-romana","tag-retragerea-aureliana","tag-sarmizegetusa","tag-sciti","tag-strabon","tag-tracia","tag-traian","tag-ulpia-traiana-sarmizegetusa","tag-zamolxis"],"rise-blocks_total_comments":0,"rise-blocks_categories":[{"term_id":31,"name":"Cucerirea Daciei","slug":"cucerirea-daciei","term_group":0,"term_taxonomy_id":31,"taxonomy":"category","description":"","parent":28,"count":5,"filter":"raw"}],"rise-blocks_excerpt":"Dacia era \u00een antichitate \u021bara locuit\u0103 de geto-daci, care erau \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00eentr-un num\u0103r mai mare de state \u0219i ocupau un teritoriu cuprins \u00eentre: r\u00e2ul Tisa (vest), r\u00e2ul Nistru \u0219i Marea Neagr\u0103 (est), Dun\u0103re (sud) \u0219i Carpa\u021bii P\u0103duro\u0219i (nord). \u00cen anumite p\u0103r\u021bi chiar dep\u0103\u0219eau aceste hotare: spre est peste Nistru, „\u00eenaint\u00e2nd p\u00e2n\u0103 spre Bug„, iar spre vest, „ajunser\u0103 p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103rea..","yoast_head":"\r\nDacia -<\/title>\r\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\r\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/\" \/>\r\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\r\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\r\n<meta property=\"og:title\" content=\"Dacia -\" \/>\r\n<meta property=\"og:description\" content=\"Dacia era \u00een antichitate \u021bara locuit\u0103 de geto-daci, care erau \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00eentr-un num\u0103r mai mare de state \u0219i ocupau unRead More\" \/>\r\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/\" \/>\r\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2021-04-13T11:04:11+00:00\" \/>\r\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2022-01-12T12:13:26+00:00\" \/>\r\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Dacia_82_BC.png\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"312\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"261\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/png\" \/>\r\n<meta name=\"author\" content=\"wolfsoftcompany\" \/>\r\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\r\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"wolfsoftcompany\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"22 de minute\" \/>\r\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/\"},\"author\":{\"name\":\"wolfsoftcompany\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\"},\"headline\":\"Dacia\",\"datePublished\":\"2021-04-13T11:04:11+00:00\",\"dateModified\":\"2022-01-12T12:13:26+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/\"},\"wordCount\":4427,\"commentCount\":0,\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Dacia_82_BC.png\",\"keywords\":[\"Alba Iulia\",\"Apulum\",\"Argedava\",\"Burebista\",\"Columna lui Traian\",\"Comati\",\"dacii\",\"Decebal\",\"Deceneu\",\"Dio Cassius\",\"geti\",\"geto-daci\",\"Hadrian\",\"Herodot\",\"Histria\",\"Imperiul Bizantin\",\"Legiunea a V-a Macedonica\",\"Marea Neagra\",\"Moesia Inferior\",\"Potaissa\",\"provincie romana\",\"retragerea aureliana\",\"Sarmizegetusa\",\"sciti\",\"Strabon\",\"Tracia\",\"Traian\",\"Ulpia Traiana Sarmizegetusa\",\"Zamolxis\"],\"articleSection\":[\"Cucerirea Daciei\",\"Secvente Istorice\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/\",\"name\":\"Dacia -\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Dacia_82_BC.png\",\"datePublished\":\"2021-04-13T11:04:11+00:00\",\"dateModified\":\"2022-01-12T12:13:26+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Dacia_82_BC.png\",\"contentUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Dacia_82_BC.png\",\"width\":312,\"height\":261},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Dacia\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/\",\"name\":\"\",\"description\":\"\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\",\"name\":\"wolfsoftcompany\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"wolfsoftcompany\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/desteptati-va.ro\"],\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/author\/wolfsoftcompany\/\"}]}<\/script>\r\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Dacia -","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Dacia -","og_description":"Dacia era \u00een antichitate \u021bara locuit\u0103 de geto-daci, care erau \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00eentr-un num\u0103r mai mare de state \u0219i ocupau unRead More","og_url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/","article_published_time":"2021-04-13T11:04:11+00:00","article_modified_time":"2022-01-12T12:13:26+00:00","og_image":[{"width":312,"height":261,"url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Dacia_82_BC.png","type":"image\/png"}],"author":"wolfsoftcompany","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Scris de":"wolfsoftcompany","Timp estimat pentru citire":"22 de minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/"},"author":{"name":"wolfsoftcompany","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b"},"headline":"Dacia","datePublished":"2021-04-13T11:04:11+00:00","dateModified":"2022-01-12T12:13:26+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/"},"wordCount":4427,"commentCount":0,"image":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Dacia_82_BC.png","keywords":["Alba Iulia","Apulum","Argedava","Burebista","Columna lui Traian","Comati","dacii","Decebal","Deceneu","Dio Cassius","geti","geto-daci","Hadrian","Herodot","Histria","Imperiul Bizantin","Legiunea a V-a Macedonica","Marea Neagra","Moesia Inferior","Potaissa","provincie romana","retragerea aureliana","Sarmizegetusa","sciti","Strabon","Tracia","Traian","Ulpia Traiana Sarmizegetusa","Zamolxis"],"articleSection":["Cucerirea Daciei","Secvente Istorice"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/","name":"Dacia -","isPartOf":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Dacia_82_BC.png","datePublished":"2021-04-13T11:04:11+00:00","dateModified":"2022-01-12T12:13:26+00:00","author":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/#primaryimage","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Dacia_82_BC.png","contentUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Dacia_82_BC.png","width":312,"height":261},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/13\/dacia\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/desteptati-va.ro\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Dacia"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/","name":"","description":"","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/desteptati-va.ro\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b","name":"wolfsoftcompany","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g","caption":"wolfsoftcompany"},"sameAs":["http:\/\/desteptati-va.ro"],"url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/author\/wolfsoftcompany\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3480","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3480"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3480\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3482,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3480\/revisions\/3482"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/493"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3480"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3480"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3480"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}