{"id":3598,"date":"2021-04-15T11:13:14","date_gmt":"2021-04-15T11:13:14","guid":{"rendered":"http:\/\/desteptati.ro\/?p=3598"},"modified":"2022-01-13T21:36:15","modified_gmt":"2022-01-13T19:36:15","slug":"carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/","title":{"rendered":"Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen"},"content":{"rendered":"
\n
\n \t<\/i> Read Time:<\/span>52 Minute, 2 Second <\/div>\n\n <\/div>

Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 3 octombrie 1893, Sinaia – 3 aprilie 1953, Estoril, Portugalia), rege al Rom\u00e2niei, membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne din 17 mai 1921. Carol al II-lea a fost cel mai controversat rege al Rom\u00e2niei, actele sale politice \u015fi din via\u0163a personal\u0103 gener\u00e2nd numeroase dispute \u00een opinia public\u0103 \u015fi pe scena politic\u0103. A renun\u0163at de trei ori la prerogativele sale de mo\u015ftenitor al Coroanei, timp \u00een care rela\u0163iile sale amoroase au devenit subiect de controvers\u0103 public\u0103. Carol a \u015ftiut cu foarte mare abilitate s\u0103 foloseasc\u0103 lipsa de autoritate a Regen\u0163ei \u015fi divergen\u0163ele dintre partidele politice pentru a reveni pe tronul Rom\u00e2niei.<\/h4>\n

De\u015fi \u00een perioada domniei sale Rom\u00e2nia a cunoscut cel mai mare av\u00e2nt economic din perioada interbelic\u0103, aceasta s-a caracterizat prin permanentul conflict dintre rege \u015fi clasa politic\u0103. Carol dorea ca institu\u0163ia monarhic\u0103 s\u0103 joace rolul principal \u00een stat \u015fi s-a l\u0103sat influen\u0163at \u00een actele sale de camarila regal\u0103, \u00eencerc\u00e2nd constant s\u0103 discrediteze \u00een ochii opiniei publice forma\u0163iunile politice democratice. Cu inteligen\u0163\u0103 a folosit momentul alegerilor din decembrie 1937 pentru a instaura \u00een Rom\u00e2nia un regim monarhic autoritar, de altfel, autoritarismul fiind o caracteristic\u0103 a majoritat\u0103\u0163ii statelor europene din aceast\u0103 perioad\u0103.<\/h4>\n

Izolat\u0103 pe plan diplomatic, Rom\u00e2nia a trebuit s\u0103 cedeze \u00een fa\u0163a presiunilor \u015fi s\u0103 accepte preten\u0163iile teritoriale revizioniste din vara anului 1940. Dezordinea general\u0103 din \u0163ar\u0103 l-a determinat pe Carol s\u0103 \u00eel cheme la putere pe generalul Ion Antonescu, considerat singura persoan\u0103 capabil\u0103 s\u0103 conduc\u0103 \u0163ara \u00een tot acest context intern \u015fi interna\u0163ional. Noul prim-ministru a fost \u00eenvestit cu puteri depline \u00een stat, iar pe 6 septembrie 1940 Carol al II-lea a abdicat \u00een favoarea fiului s\u0103u Mihai I. Ultimii ani ani din via\u0163\u0103 i-a petrecut prin c\u0103l\u0103torii \u00een str\u0103in\u0103tate al\u0103turi de Elena Lupescu \u015fi \u00een cele din urm\u0103 s-a stabilit la Estoril, \u00een Portugalia, unde a decedat pe 3 aprilie 1953.<\/h4>\n

Originea. Studiile. Principe mo\u015ftenitor <\/strong><\/h4>\n

Carol era fiul cel mare al regelui Ferdinand I \u015fi al Mariei de Edinburgh, fiind a\u015fadar \u00een drept s\u0103 urce pe tronul Rom\u00e2niei dup\u0103 decesul tat\u0103lui s\u0103u. \u00cen primii ani de \u015fcoal\u0103 este preg\u0103tit de profesori precum Nicolae Iorga, sau Gheorghe Murgoci. Este absolvent al \u015ecolii militare din Bucure\u015fti. Dup\u0103 sus\u0163inerea bacalaureatului \u00een anul 1912, este trimis s\u0103 studieze la Academia Militar\u0103 din Potsdam. A trecut prin toate gradele militare, de la sublocotenent (1908) la general \u00een anul 1923. Odat\u0103 cu urcarea pe tron a tat\u0103lui s\u0103u (27 septembrie 1914), Carol devine principe mo\u015ftenitor, iar dou\u0103 luni mai t\u00e2rziu, devine senator de drept \u00een Reprezentan\u0163a Na\u0163ional\u0103.<\/h4>\n

Prima renun\u0163are la tron. Rela\u0163ia cu Zizi Lambrino. Anularea c\u0103s\u0103toriei <\/strong><\/h3>\n

<\/h4>\n
\"Zizi<\/a>
Zizi Lambrino alaturi de fiul sau Mircea Carol<\/figcaption><\/figure>\n

Prima renun\u0163are la tron a principelui Carol a survenit \u00een plin\u0103 campanie de r\u0103zboi. De altfel, acesta \u00ee\u015fi manifestase \u00een dese r\u00e2nduri scepticismul cu privire la viitorul institu\u0163iei monarhice din Rom\u00e2nia: \u201e\u015etiu bine c\u0103 \u00een 20 de ani Rom\u00e2nia, ca toate celelalte \u0163\u0103ri, va fi republican\u0103, atunci de ce s\u0103 fiu \u00eempiedicat s\u0103 \u00eemi tr\u0103iesc via\u0163a a\u015fa cum vreau\u201d! La 27 august 1918, principele mo\u015ftenitor a p\u0103r\u0103sit, deghizat \u00een uniform\u0103 de ofi\u0163er rus, unitatea militar\u0103 de la T\u00e2rgu-Neam\u0163 pe care o conducea onorific. Pe 31 august, acesta s-a c\u0103s\u0103torit la Odessa cu Ioana Lambrino, cunoscut\u0103 sub numele de Zizi.<\/h4>\n

Prin acest fapt, principele Carol \u00eenc\u0103lcase dou\u0103 principii fundamentale: acela de a nu se c\u0103s\u0103tori cu persoane care nu apar\u0163in unei familii domnitoare \u015fi acela de a nu dezerta dintr-o unitate militar\u0103. Carol \u00eel anun\u0163\u0103 pe tat\u0103l s\u0103u despre c\u0103s\u0103torie printr-o telegram\u0103, precum \u015fi despre faptul c\u0103 renun\u0163\u0103 la calitatea sa de mo\u015ftenitor. Dup\u0103 ce a primit telegrama, Ferdinand l-a trimis pe colonelul Ernest Baliff la Odessa cu misiunea de a-l convinge pe t\u00e2n\u0103rul principe s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi cu o scrisoare din partea lui Alexandru Marghiloman, pre\u015fedintele Consiliului de mini\u015ftri, \u00een care era amenin\u0163at cu posibilele repercursiuni ale actelor sale. De\u015fi Carol a acceptat s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, el nu s-a ar\u0103tat dispus s\u0103 renun\u0163e la c\u0103s\u0103torie.<\/h4>\n

\u00cen fa\u0163a acestor fapte, regele Ferdinand a decis s\u0103 se consulte cu oamenii politici pentru a adopta o decizie \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Pozi\u0163ia lui Ionel Br\u0103tianu a fost c\u0103 principele \u201enu era \u00eenc\u0103 matur\u201d \u015fi trebuia s\u0103 i se dea timp \u201epentru a se coace la minte\u201d. \u00cen schimb, Alexandru Averescu a declarat regelui c\u0103 t\u00e2n\u0103rul principe nu avea \u201enici o calitate pentru domnie\u201d. Generalul a relatat c\u0103 la 29 octombrie 1916, c\u00e2nd a primit ordinul s\u0103 se retrag\u0103 din fa\u0163a trupelor de ocupa\u0163ie, Carol a r\u0103mas s\u0103 petreac\u0103 p\u00e2n\u0103 la ora 2 noaptea, astfel c\u0103 inamicul ajunsese la doar 20 de kilometri de locul unde afla principele mo\u015ftenitor.<\/h4>\n

Pentru a discuta problema p\u0103r\u0103sirii unit\u0103\u0163ii militare, regele a convocat un \u201econsiliu al generalilor\u201d, la care au luat parte Constantin H\u00e2rjeu, Constantin Coand\u0103, Arthur V\u0103itoianu \u015fi Eremia Grigorescu. Ace\u015ftia s-au pronun\u0163at c\u0103 \u201enumai Majestatea sa poate decide asupra interpret\u0103rilor ce se pot face pentru \u00eenc\u0103lc\u0103ri de regulamente militare de c\u0103tre un membru al familiei regale\u201d. Dup\u0103 aceste consf\u0103tuiri, Ferdinand a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 \u00eel trimit\u0103 pe Carol la m\u0103n\u0103stirea Horai\u0163a din jude\u0163ul Neam\u0163, unde nu va putea s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 incinta l\u0103ca\u015fului de cult. \u00cen acest timp, Casa Regal\u0103 \u015fi guvernul au f\u0103cut puternice presiuni pentru a o determina pe Zizi Lambrino s\u0103 renun\u0163e la mariaj \u00een schimbul unei anumite sume de bani, \u00eens\u0103 aceasta a refuzat \u0163in\u00e2nd s\u0103 devin\u0103 \u201eZizi de Hohenzollern\u201d. Dup\u0103 \u00eendelungi insisten\u0163e, Carol a acceptat pe 29 octombrie s\u0103 declare \u00een scris c\u0103 nu se opune anul\u0103rii actului de c\u0103s\u0103torie \u00eencheiat la Odessa, iar regele a hot\u0103r\u00e2t amnistierea fiului s\u0103u.<\/h4>\n

Continuarea rela\u0163iei. A doua renun\u0163are la tron <\/strong><\/h3>\n

Carol \u015fi Zizi continuau s\u0103 comunice prin intermediul scrisorilor. Demersurile f\u0103cute de familia regal\u0103 \u015fi de oamenii politici pentru a-i desp\u0103r\u0163i pe cei doi nu au reu\u015fit. Pe 8 ianuarie 1919, Tribunalul Ilfov a anulat c\u0103s\u0103toria pentru nerespectarea unor cerin\u0163e de ordin formal, dar Carol \u015fi Zizi continuau s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eempreun\u0103, regele primind zilnic note informative cu privire la situa\u0163ia celor doi. \u00cen urm\u0103toarea perioad\u0103, familia regal\u0103 a \u00eencercat prin mai multe mijloace s\u0103 \u00eei \u0163in\u0103 desp\u0103r\u0163i\u0163i, \u00eens\u0103 Carol a refuzat constant s\u0103 fie trimis la c\u0103l\u0103torii \u00een str\u0103in\u0103tate pentru a fi \u00eendep\u0103rtat de so\u0163ia sa. La presiunile lui Ionel Br\u0103tianu \u015fi ale mamei sale, Carol s-a v\u0103zut nevoit s\u0103 plece din nou pe front al\u0103turi de regimentul s\u0103u, deoarecele trupele maghiare reluaser\u0103 focul \u00eempotriva trupelor rom\u00e2ne sta\u0163ionate \u00een mun\u0163ii Apuseni.<\/h4>\n

\u00cen acest context s-a produs a doua renun\u0163are a lui Carol la prerogativele sale de mo\u015ftenitor al Coroanei. Astfel, pe 1 august 1919, principele a redactat dou\u0103 scrisori, una pentru Zizi Lambrino, \u00een care se recuno\u015ftea so\u0163ul ei \u015fi p\u0103rintele copilului pe care \u00eel poart\u0103 \u00een p\u00e2ntece, \u015fi una pentru tat\u0103l s\u0103u, prin care \u00eel anun\u0163a de decizia luat\u0103.<\/h4>\n

Dup\u0103 \u00eencheierea ostilit\u0103\u0163ilor, lui Carol nu i s-a mai permis s\u0103 revin\u0103 la Bucure\u015fti, din noiembrie fiindu-i stabilit un domiciliu obligatoriu la Bistri\u0163a. Aici, asupra principelui s-au f\u0103cut numeroase presiuni s\u0103 renun\u0163e la intrasingen\u0163a sa cu privire la acest subiect \u015fi, cunosc\u00e2ndu-i-se \u00eenclina\u0163iile \u015fi capriciile, s-au organizat partide de v\u00e2n\u0103toare, defil\u0103ri de trupe, petreceri, precum \u015fi diferite aventuri sentimentale, toate menite a-l face s\u0103 uite de Zizi Lambrino. Astfel, la Bistri\u0163a a fost trimis\u0103 Marie Martini, o elev\u0103 de la azilul \u201eElena Doamna\u201d cu care Carol avusese o rela\u0163ie \u00eenainte de c\u0103s\u0103toria cu Zizi. Marie a n\u0103scut \u015fi un fiu cu numele de Silviu, care a fost recunoscut de principe. Colonelul Nicolae Condeescu s-a ocupat ca acest lucru s\u0103 nu fie aflat de opinia public\u0103, iar Marie s\u0103 p\u0103streze discre\u0163ia. \u00cen cele din urm\u0103, Marie se va c\u0103s\u0103tori cu Leonescu, un \u015fef de gar\u0103, care a primit o important\u0103 sum\u0103 de bani pentru a \u0163ine secret\u0103 paternitatea micului Silviu. Manevrele puse la cale de Curtea Regal\u0103 au reu\u015fit. \u00centr-o discu\u0163ie din 5 ianuarie 1920 cu Nicolae Iorga \u015fi Alexandru Vaida-Voevod, Carol a promis o \u201erevenire solemn\u0103\u201d asupra deciziei luate la 1 august 1919.<\/h4>\n

Pe 8 ianuarie 1920, Zizi Lambrino a dat na\u015ftere unui copil, botezat Mircea Grigore, dup\u0103 care a recurs la \u015fantaj, d\u00e2nd publicit\u0103\u0163ii scrisoarea prin care Carol se recuno\u015ftea p\u0103rintele copilului \u015fi so\u0163ul ei. \u00cen cele din urm\u0103, pe 20 februarie 1920, principele \u00eei cere lui Ferdinand s\u0103 considere \u201eca nul\u0103 \u015fi neavenit\u0103 scrisoarea pe care am trimis-o Majest\u0103\u0163ii voastre la 1 august\u201d \u015fi \u201e\u00een conformitate cu spiritul Constitu\u0163iei \u015fi al legilor noastre de familie, m\u0103 devotez serviciului \u0163\u0103rii \u015fi al Majest\u0103\u0163ii voastre\u201d.<\/h4>\n

C\u0103s\u0103toria cu Elena a Greciei <\/strong><\/h3>\n

<\/h4>\n
\"Regina<\/a>
Regina Elena a Greciei<\/figcaption><\/figure>\n

A doua zi, Carol este trimis \u00eentr-o \u201eexcursie de studii\u201d prin lume, finan\u0163at\u0103 din bani publici, pentru a \u00eencerca s\u0103 o uite pe fosta sa iubit\u0103. Totodat\u0103, dup\u0103 puternice presiuni, Zizi Lambrino este obligat\u0103 s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara \u00eempreun\u0103 cu fiul s\u0103u \u00een schimbul unei substan\u0163iale pensii viagere. Dup\u0103 \u00eencheierea c\u0103l\u0103toriei pentru studii, Carol nu a venit imediat \u00een \u0163ar\u0103, ci a r\u0103mas \u00een Elve\u0163ia. Aici, prin grija reginei Maria, se afla principesa Elena a Greciei care era \u00een c\u0103utarea unui so\u0163. C\u0103s\u0103toria lui Carol cu Elena s-a oficializat pe 10 martie 1921, iar la 25 octombrie acela\u015fi an s-a n\u0103scut principele Mihai. Cu c\u00e2teva zile \u00eenainte a fost \u201erezolvat\u0103\u201d \u015fi problema rela\u0163iilor dintre Carol \u015fi vechea sa amant\u0103, Marie Martini. Printr-un document, Marie \u015fi so\u0163ul ei se angajau s\u0103 p\u0103streze \u201epentru totdeauna o atitudine corect\u0103 \u015fi plin\u0103 de deferen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de to\u0163i membrii familiei regale, c\u0103 nu vom \u00eentreprinde nici o ac\u0163iune contrar\u0103 acestui angajament, observ\u00e2nd, \u00een acela\u015fi timp, cea mai mare t\u0103cere asupra serviciilor \u00eendeplinite\u201d.<\/h4>\n

Rela\u0163ia cu Elena Lupescu <\/strong><\/h3>\n

<\/h4>\n
\"Carol<\/a>
Carol si Elena Lupescu<\/figcaption><\/figure>\n

Carol era revoltat de tutela pe care Ionel Br\u0103tianu o exercita asupra regelui Ferdinand \u015fi era hot\u0103r\u00e2t s\u0103 ac\u0163ioneze pentru cre\u015fterea rolului monarhiei \u00een via\u0163a statului. El \u00ee\u015fi exprimase \u00een repetate r\u00e2nduri opinia c\u0103 trebuie s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 \u201ecur\u0103\u0163enie la palat\u201d pentru a se \u00eenl\u0103tura influen\u0163a ocult\u0103 a lui Barbu \u015etirbey \u015fi a reginei Maria, mai ales pentru a \u00eenl\u0103tura domina\u0163ia lui Br\u0103tianu asupra tat\u0103lui s\u0103u. \u00cen acest context, Carol a cunoscut-o pe Elena Lupescu, persoana care \u00eei va marca decisiv cariera \u015fi activitatea. Aceasta era so\u0163ia unui c\u0103pitan de la V\u00e2n\u0103tori de Munte pe nume Tempeanu, dar acesta a cerut divor\u0163ul \u00een momentul c\u00e2nd a aflat de leg\u0103tura so\u0163iei sale cu principele mo\u015ftenitor.<\/h4>\n

Asupra momentului \u00eent\u00e2lnirii dintre cei doi exist\u0103 \u00eenc\u0103 informa\u0163ii contradictorii. \u00cen memoriile sale, Elena Lupescu m\u0103rturisea c\u0103 s-au \u00eent\u00e2lnit prima dat\u0103 c\u00e2nd erau \u00eenc\u0103 ni\u015fte copii, \u00een timp ce Constantin Argetoianu relateaz\u0103 c\u0103 cei doi s-au cunoscut la Sinaia \u00een timpul r\u0103zboiului. Aceasta era caracterizat\u0103 at\u00e2t de Argeotoianu, c\u00e2t \u015fi de Miron Cristea, ca fiind \u201eo femeie de moravuri u\u015foare\u201d, \u00een timp ce principele Nicolae o men\u0163ioneaz\u0103 drept \u201eo amant\u0103 de profesie\u201d. \u00cen \u00eensemn\u0103rile sale zilnice, Carol fixeaz\u0103 data \u00eent\u00e2lnirii cu Elena Lupescu pe 14 februarie 1925.<\/h4>\n

Pamfil \u015eeicaru o descria pe Elena Lupescu astfel: \u201eaducea o vast\u0103 experien\u0163\u0103 \u00een leg\u0103turile cu b\u0103rba\u0163ii, de pe urma c\u0103rora s\u0103 fi c\u0103p\u0103tat o mare tehnic\u0103. O femeie vulgar\u0103, indecent\u0103, st\u0103p\u00e2nind toate vicle\u015fugurile \u00een alcov, \u015ftiind s\u0103 re\u00eemprosp\u0103teze p\u00e2n\u0103 la epuizare dorin\u0163a partenerului, \u015ftiind s\u0103-\u015fi domine oboseala \u015fi care \u00een loc de un le\u015finat sentimentalism, s\u0103-i serveasc\u0103 o pitoreasc\u0103 trivialitate\u201d. Cert este c\u0103 nimeni nu d\u0103duse importan\u0163\u0103 acestei aventuri, familia regal\u0103 consider\u00e2ndu-l un episod vremelnic din via\u0163a principelui a\u015fa cum mai fusese multe astfel de episoade. Totu\u015fi, rela\u0163ia dintre Carol \u015fi Elena Lupescu a evoluat \u00een asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t principele mo\u015ftenitor nu mai \u0163inea cont c\u0103 era c\u0103s\u0103torit \u015fi avea un copil. Mai mult, repetatele e\u015fecuri \u00een tentativa de face \u201eordine la curte\u201d \u015fi de a se impune ca factor de decizie \u00een Rom\u00e2nia au provocat o stare de tensiune la Palat.<\/h4>\n

A treia renun\u0163are la tron. Proclamarea lui Mihai ca principe mo\u015ftenitor <\/strong><\/h4>\n

Pentru a-l mai desp\u0103r\u0163i m\u0103car c\u00e2tva timp de amanta sa, Ferdinand \u015fi Maria au decis s\u0103-l trimit\u0103 pe fiul lor la Londra, pentru a reprezenta Casa Regal\u0103 din Rom\u00e2nia la funeraliile reginei Alexandra a Marii Britanii. Ini\u0163ial, principele a refuzat simul\u00e2nd un accident de cal \u015fi \u00eempu\u015fc\u00e2ndu-se \u00een picior, dar n-a reu\u015fit s\u0103 schimbe decizia luat\u0103. Dup\u0103 ce a asistat la funeralii, Carol a plecat la Paris, unde a \u00eent\u00e2lnit-o pe Elena Lupescu, iar de aici au plecat \u00eempreun\u0103 la Vene\u0163ia. Pe 12 decembrie 1925, t\u00e2n\u0103rul principe a adresat tat\u0103lui s\u0103u o scrisoare prin care \u00eel anun\u0163a pentru a treia oar\u0103 c\u0103 renun\u0163\u0103 la prerogativele sale de mo\u015ftenitor al Coroanei.<\/h4>\n

Profund nemul\u0163umit de atitudinea fiului s\u0103u, Ferdinand a decis s\u0103-l trimit\u0103 \u00een Italia pe Constantin Hiott, ministrul Casei Regale, pentru a-l determina pe Carol s\u0103 se r\u0103zg\u00e2ndeasc\u0103. Decizia principelui a fost irevocabil\u0103, astfel c\u0103, pe 28 decembrie, Hiott se \u00eentoarce la Bucure\u015fti cu o nou\u0103 scrisoare de renun\u0163are a lui Carol c\u0103tre tat\u0103l s\u0103u, \u00een care a adugat: \u201eMilano, 28 decembrie 1925\u201d. \u00cen aceste condi\u0163ii, Ferdinand convoac\u0103 la Sinaia un Consiliu de Coroan\u0103 pe 30 decembrie 1925. Regele a luat cuv\u00e2ntul:<\/h4>\n

\u201eDac\u0103 un asemenea act din partea lui ar fi fost f\u0103r\u0103 precedent, a\u015f mai p\u0103stra poate iluzii \u015fi speran\u0163e [..] Grija ce port acestei Coroane nu-mi \u00eeng\u0103duie s\u0103 mai las posibilitatea de re\u00eenoire a unei asemenea crize, care e deja prea mult c\u0103 s-a repetat.\u201d<\/em><\/h4>\n

\u00cen continuare, regele a cerut participan\u0163ilor s\u0103 ia \u201ecuno\u015ftin\u0163\u0103 de renun\u0163area principelui Carol, \u00een urma c\u0103reia s\u0103 se p\u0103\u015feasc\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eent\u00e2rziere la m\u0103surile legale pentru recunoa\u015fterea principelui Mihai ca principe mo\u015ftenitor al Rom\u00e2niei\u201d. Cum Ferdinand a declarat categoric c\u0103 principele Carol este \u201eo creang\u0103 putred\u0103 \u00een dinastie, pe care trebuie s\u0103 o tai spre a salva Coroana\u201d, to\u0163i liderii politici prezen\u0163i la Sinaia s-au supus voin\u0163ei suveranului. Mihai era fiul lui Carol cu principesa Elena, dar la acea vreme el nu avea dec\u00e2t patru ani, astfel c\u0103 trebuia s\u0103 se adopte o m\u0103sur\u0103 ce s\u0103 prevad\u0103 posibilitatea prelu\u0103rii tronului de c\u0103tre micul principe, neput\u00e2nd s\u0103-\u015fi exercite prerogativele de suveran at\u00e2t timp c\u00e2t era minor.<\/h4>\n

Actele de la 4 ianuarie 1926<\/strong><\/h3>\n

\u00cen ziua de 4 ianuarie 1926, Adunarea Na\u0163ional\u0103 Constituant\u0103 a adoptat legile prin care se accepta renun\u0163area lui Carol, se modifica Statutul Casei Regale, principele Mihai era proclamat mo\u015ftenitorul tronului \u015fi se constituia o Regen\u0163\u0103 care s\u0103 exercite prerogativele suveranului, \u00een cazul c\u0103 acesta ar ajunge pe tron \u00eenainte de v\u00e2rsta majoratului. Regen\u0163a se compunea din trei persoane: principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea \u015fi Gheorghe Buzdugan, pre\u015fedintele \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie. Ziarul \u201eAdev\u0103rul\u201d consemna: \u201eCeea ce a f\u0103cut domnul Ionel Br\u0103tianu, condus de preocup\u0103ri personale \u015fi egoism politic, constituie cea mai grav\u0103 lovitur\u0103 adus\u0103 principiului monarhic\u201d. Constantin Argetoianu remarca: \u201eCriza dinastic\u0103 a devenit peste noapte pivotul politicii rom\u00e2ne\u015fti. Oamenii politici \u015fi partidele au fost supu\u015fi unei noi clasific\u0103ri \u015fi socoti\u0163i ap\u0163i sau inap\u0163i pentru guvernare dup\u0103 cum puteau fi sau nu b\u0103nui\u0163i c\u0103 ar favoriza o eventual\u0103 revenire a prin\u0163ului\u201d. Totodat\u0103, Nicolae Iorga declara: Acum nu mai erau doi st\u0103p\u00e2ni \u00een Rom\u00e2nia, ci unul singur: Ion Br\u0103tianu. Dinastia de Arge\u015f biruise cu totul pe cea de Sigmaringen. Ion I. C. Br\u0103tianu r\u0103m\u00e2nea st\u0103p\u00e2nul, singurul \u015fi absolutul st\u0103p\u00e2n al unei \u0163\u0103ri, care avea nesf\u00e2r\u015fit\u0103 r\u0103badare.<\/h4>\n

La 11 februarie 1926, regele Ferdinand a hot\u0103r\u00e2t ca fostul principe s\u0103 primeasc\u0103 numele de Carol Caraiman, eliber\u00e2ndu-i-se un pa\u015faport diplomatic. Carol s-a stabilit la Paris cu Elena Lupescu, unde primea regulat importante sume de bani \u015fi alte mijloace materiale din partea Casei Regale. \u00cen vara anului 1926, regele Ferdinand urma s\u0103 fac\u0103 o vizit\u0103 \u00een Fran\u0163a, iar generalul Condeescu a fost trimis la Paris pentru a preg\u0103ti \u00eent\u00e2lnirea suveranului cu fiul s\u0103u. Generalul i-a ar\u0103tat lui Carol c\u0103 regele ar fi dispus s\u0103-l ierte dac\u0103 se desp\u0103r\u0163ea de Elena Lupescu \u015fi \u00ee\u015fi relua c\u0103snicia cu principesa Elena. Discu\u0163ia nu a dat nici un rezultat, Carol pun\u00e2nd condi\u0163ii \u00eentoarcerii, pe care tat\u0103l s\u0103u nu a dorit s\u0103 le accepte. Totu\u015fi, importan\u0163i lideri politici au notat c\u0103 \u00een urma \u00eent\u00e2lnirii \u00een sufletul regelui se produsese un reviriment ce tindea spre o conciliere cu fiul s\u0103u.<\/h4>\n

Pe timpul tuturor acestor agita\u0163ii dinastice \u015fi crize politice nimeni nu a acordat o aten\u0163ie deosebit\u0103 faptului c\u0103 s\u0103n\u0103tatea regelui Ferdinand, \u015fi a\u015fa destul de precar\u0103, se \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163ea de la o zi la alta. Dup\u0103 ce a fost tratat de mai mul\u0163i doctori de renume, at\u00e2t din \u0163ar\u0103, c\u00e2t \u015fi din str\u0103in\u0103tate, s-a stabilit c\u0103 suveranul Rom\u00e2niei suferea de cancer de colon. Agonia lui Ferdinand s-a prelungit, acesta petrec\u00e2ndu-\u015fi ultimele clipe din via\u0163\u0103 la Sinaia. \u00cen diminea\u0163a zilei de 20 iulie 1927, a fost emis un comunicat oficial care anun\u0163a moartea regelui Ferdinand I la orele 02:15.<\/h4>\n

Regen\u0163a. Confruntarea dintre Ionel Br\u0103tianu \u015fi carli\u015fti <\/strong><\/h3>\n

<\/h4>\n
\"Ionel<\/a>
Ionel Bratianu<\/figcaption><\/figure>\n

\u00cen seara zilei de 20 iulie 1927 a avut loc \u015fedin\u0163a comun\u0103 a Adun\u0103rii Deputa\u0163ilor \u015fi a Senatului, \u00een cadrul c\u0103reia cei trei regen\u0163i, principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea \u015fi Gheorghe Buzdugan, pre\u015fedintele \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, au depus jur\u0103m\u00e2ntul:<\/h4>\n

\u201eJur credin\u0163\u0103 Majest\u0103\u0163ii Sale regelui Mihai I. Jur de a p\u0103zi Constitu\u0163iunea \u015fi legile poporului rom\u00e2n, de a men\u0163ine drepturile lui na\u0163ionale \u015fi integritatea teritoriului.\u201d<\/em><\/h4>\n

Prin intrarea \u00een func\u0163iune a Regen\u0163ei, \u00eencepea o nou\u0103 etap\u0103 \u00een istoria monarhic\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/h4>\n

Treptat, s-au conturat dou\u0103 tabere politice cu vederi substan\u0163ial diferite privind institu\u0163ia Regen\u0163ei: PNL, care ac\u0163iona pentru men\u0163inerea actelor de la 4 ianuarie, \u015fi PN\u0162, care recuno\u015ftea Regen\u0163a ca pe un fapt \u00eemplinit, dar care o supunea unor critici virulente, amenin\u0163\u00e2nd cu anularea acelor acte \u015fi restaurarea pe tron a lui Carol II-lea. A\u015fadar, fostul principe devenea un obiect de manevr\u0103 \u00een lupta politic\u0103 pentru putere dintre cele dou\u0103 tabere, f\u0103r\u0103 nici un entuziasm privind persoana acestuia. Carol \u015fi-a manifestat pentru prima dat\u0103 dorin\u0163a de a reveni \u00een \u0163ar\u0103 la 31 iulie \u00een cotidianul parizian \u201eLe matin\u201d. El \u0163inea s\u0103 precizeze c\u0103 \u201epentru un motiv de demnitate\u201d a fost silit \u201ede \u00eemprejur\u0103ri grave, de c\u0103tre persoane \u015fi prin mijloace asupra c\u0103rora cred de cuviin\u0163\u0103 s\u0103 m\u0103 ab\u0163in de a da ast\u0103zi l\u0103muriri\u201d, s\u0103 renun\u0163e la prerogativele sale de mo\u015ftenitor al Coroanei. Carol conchidea: \u201eAceast\u0103 situa\u0163ie \u00eemi d\u0103 dreptul s\u0103 intervin personal […] niciodat\u0103 n-a\u015f putea pregeta de a m\u0103 supune poporului meu \u015fi de a r\u0103spunde chem\u0103rii sale, c\u00e2nd ea s-ar \u00eendrepta c\u0103tre mine\u201d. Guvernul a interzis publicarea declara\u0163iei \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi a confiscat ziarele str\u0103ine venite \u00een Rom\u00e2nia, \u00een care era cuprins\u0103 aceasta. Mai mult, la sugestia lui Br\u0103tianu, I. G. Duca a redactat un document care s\u0103 precizeze exact modul \u00een care oragnele Ministerului de Interne trebuiau s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een cazul \u00een care Carol s-ar putea \u00eentoarce \u00een \u0163ar\u0103. Aici, deja \u00eencepea s\u0103 se contureze un curent de opinie \u00een favoarea fostului principe, sus\u0163in\u0103tori ai acestuia, care erau denumi\u0163i \u201ecarli\u015fti\u201d.<\/h4>\n

Urm\u0103toarea perioad\u0103 a fost marcat\u0103 de ciocnirile politice dintre Br\u0103tianu \u015fi carli\u015fti. Frunta\u015ful liberal a pus agen\u0163i de informa\u0163ie \u00een str\u0103in\u0103tate s\u0103 urmeasc\u0103 toate mi\u015fc\u0103rile din jurul principelui. Astfel a reu\u015fit s\u0103 loveasc\u0103 \u00een curentul carlist prin arestarea lui Mihail Manoilescu, \u00eens\u0103 tribunalul a decis achitarea acestuia. Joi, 24 noiembrie 1927, la ora 06:45, Ion I. C. Br\u0103tianu, pre\u015fedintele Partidului Na\u0163ional Liberal \u015fi prim-ministrul Rom\u00e2nei, a \u00eencetat din via\u0163\u0103 din cauza unei infec\u0163ii a amigdalelor. \u00cen aceea\u015fi zi, Regen\u0163a l-a numit prim-ministru pe Vintil\u0103 I. C. Br\u0103tianu, care \u00een aceea\u015fi zi a fost ales \u015fi noul pre\u015fedinte al liberalilor. Acesta s-a men\u0163inut ferm pe linia ap\u0103r\u0103rii actului de la 4 ianuarie 1926, \u00een timp ce PN\u0162 \u015fi-a men\u0163inut criticile virulente la adresa puterii.<\/h4>\n

Lipsa de autoritate a Regen\u0163ei <\/strong><\/h3>\n

Partidul Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc a pornit o ampl\u0103 campanie de r\u0103sturnare a guvenului liberal, care a culminat cu adunarea popular\u0103 de la Alba-Iulia din 6 mai 1928, cu acest prilej \u00eenregistr\u00e2ndu-se \u015fi prima tentativ\u0103 a lui Carol de reveni \u00een \u0163ar\u0103. Acesta trebuia s\u0103 soseasc\u0103 \u00een timpul adun\u0103rii, iar pe 10 mai s\u0103 fie proclamat rege. Planul a e\u015fuat deoarece autorit\u0103\u0163ile engleze nu au permis avioanelor care trebuiau s\u0103 \u00eel transporte pe principe s\u0103 decoleze, pe motiv c\u0103 pasagerii \u201enu aveau actele \u00een regul\u0103\u201d. Astfel, \u201esurpriza senza\u0163ional\u0103\u201d de care vorbeau frunta\u015fii na\u0163ional-\u0163\u0103r\u0103ni\u015fti nu s-a mai produs. La r\u00e2ndul s\u0103u, cabinetul liberal a punctat un important succes pe linia discredit\u0103rii lui Carol, determin\u00e2nd-o pe principesa Elena ca \u00een ziua de 7 iunie s\u0103 adreseze pre\u015fedintelui Cur\u0163ii de Apel Bucure\u015fti o peti\u0163ie prin care cerea desfacerea c\u0103s\u0103torie sale cu Carol deoarece acesta a p\u0103r\u0103rsit-o \u015fi locuia \u00een str\u0103in\u0103tate, \u201eunde duce \u00een mod public o via\u0163\u0103 absolut inconciliabil\u0103 cu demnitatea c\u0103s\u0103toriei\u201d. \u00cen \u015fedin\u0163a din 21 iulie 1928, Curtea de Apel a pronun\u0163at sentin\u0163a de divor\u0163 \u00eentruc\u00e2t Carol p\u0103r\u0103sise domiciul conjugal, fapt ce constituia \u201eo insult\u0103 grav\u0103 la adresa so\u0163iei\u201d.<\/h4>\n

\u00cen perioada urm\u0103toare, institu\u0163ia Regen\u0163ei a pierdut tot mai mult din imagine \u00een fa\u0163a opiniei publice \u015fi a liderilor politici. Principele Nicolae, cel care trebuia s\u0103 fie coloana vertebral\u0103 a institu\u0163iei, manifesta tot mai mult dezinteres politic. El considera c\u0103 din cauza fratelui s\u0103u mai mare ajunsese \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie, afirm\u00e2nd \u00eentr-un schimb de scrisori cu acesta c\u0103 \u201eRegen\u0163a este o porc\u0103rie f\u0103r\u0103 autoritate \u015fi cu trei capete, grea de dus \u015fi proast\u0103 conduc\u0103toare\u201d. Carol profita de starea de sprit a fratelui s\u0103u \u015fi \u00eencerca s\u0103 \u00eel atrag\u0103 de partea sa: \u201ear fi nevoie mai mult ca oric\u00e2nd s\u0103 fim unul l\u00e2ng\u0103 altul, c\u0103ci pentru unul singur e greu, dar fiind doi, cu acela\u015fi suflet, cu acela\u015fi s\u00e2nge s-ar putea face mult […] Tu e\u015fti \u00eenconjurat de du\u015fmani apropia\u0163i \u015fi mai \u00eendep\u0103rta\u0163i\u201d.<\/h4>\n

La 7 octombrie 1929, Gheorghe Buzdugan a \u00eencetat din via\u0163\u0103, ceea a provocat destabilizarea formulei ini\u0163iale a Regen\u0163ei. \u00centrunit dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu, Parlamentul trebuia s\u0103 aleag\u0103 un nou regent. La sugestia lui Iuliu Maniu, \u00een aceast\u0103 func\u0163ie a fost ales Constantin S\u0103r\u0103\u0163eanu, fost consilier la Curtea de Casa\u0163ie. Maniu \u00eensu\u015fi avea s\u0103 explice acest gest \u00een 1936: \u201e\u015ei am ales pe marele b\u0103rbat de stat, Constantin S\u0103r\u0103\u0163eanu, care mi-a f\u0103g\u0103duit c\u0103 dac\u0103 na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 va voi pe rege, nu se va opune\u201d. A\u015fadar, prestigiul Regen\u0163ei suferea \u00eenc\u0103 o grav\u0103 lovitur\u0103, at\u00e2t personalitatea \u015ftears\u0103, c\u00e2t \u015fi maniera \u00een care a fost impus S\u0103r\u0103\u0163eanu au contribuit la compromiterea definitiv\u0103 a Regen\u0163ei, care a ap\u0103rut \u00een ochii opiniei publice ca o institu\u0163ie subordonat\u0103 partidului aflat la putere. Tensiunea social\u0103 \u015fi politic\u0103 din \u0163ar\u0103 era pe cale de a atinge punctul culminant. Miron Cristea \u00eei m\u0103rturisea lui Nicolae Iorga c\u0103 \u201eRegen\u0163a nu merge pentru c\u0103 nu are cap. Prin\u0163ul \u00ee\u015fi fumeaz\u0103 \u0163ig\u0103rile, S\u0103r\u0103\u0163eanu cerceteaz\u0103 c\u0103r\u0163ile, eu, un preot, nu pot dec\u00e2t s\u0103 \u00eencerc a \u00eemp\u0103ca\u201d. La r\u00e2ndul lor, carli\u015ftii au devenit foarte activi, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 situa\u0163ia grea din \u0163ar\u0103 se datora faptului \u201ec\u0103-i lipse\u015fte un st\u0103p\u00e2n, care s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 un arbitru cu autoritate deasupra partidelor politice\u201d, iar \u201emizeria \u015fi nedreptatea nu vor \u00eenceta dec\u00e2t odat\u0103 cu \u00eentoarcerea lui Carol salvatorul, singurul care va putea aduce na\u0163iunea pe drumul cel bun\u201d. Analiz\u00e2nd situa\u0163ia din \u0163ar\u0103, Carol \u00eencepea s\u0103 cread\u0103 tot mai mult c\u0103 revenirea sa \u00een \u0163ar\u0103 ar fi posibil\u0103 f\u0103r\u0103 sprijinul direct al vreunui partid politic, profit\u00e2nd \u00eens\u0103 de divergen\u0163ele ce existau \u00eentre ele.<\/h4>\n

Venirea \u00een \u0163ar\u0103. Atitudinea liderilor politici<\/strong><\/h3>\n

Pe 27 mai 1930, la castelul Coesmes, aflat la 180 de km de Paris, Carol a convocat trei ata\u015fa\u0163i din Fran\u0163a, cu care au pus la punct planul revenirii sale \u00een \u0163ar\u0103. Carol urma s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Fran\u0163a cu un automobil spre Munchen, unde trebuia s\u0103 urce la bordul unui avion, care ateriza la Bucure\u015fti pe platoul din prejma palatului regal de la Cotroceni. Conform celor stabilite, pe 3 iunie, Carol \u015fi doi apropia\u0163i au plecat de la Paris la Munchen, unde au ajuns dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu. \u00cen diminea\u0163a zilei de 6 iunie, aceea\u015fi trei s-au \u00eembarcat \u00eentr-un avion \u00eenchiriat de unul dintre consf\u0103tuitorii de la castelul Coesmes. Dup\u0103 mai multe peripe\u0163ii generate de o serie de defec\u0163iuni ap\u0103rute la avion, ace\u015ftia au ajuns deasupra spa\u0163iului aerian al Capitalei abia spre sear\u0103. Pilotul nu a riscat o aterizare \u00een plin\u0103 noapte pe platoul de la Cotroceni \u015fi s-a \u00eendreptat spre aerodromul B\u0103neasa, care avea instala\u0163ie pentru iluminatul pistei. La ora 22:05, comandantul aerodromului, care tocmai se preg\u0103tea s\u0103 plece, a \u00eenregistrat semnalul unui avion care dorea s\u0103 aterizeze. C\u00e2nd a cobor\u00e2t, Carol avea fa\u0163a acoperit\u0103 cu o e\u015farf\u0103 neagr\u0103. C\u00e2nd a aflat cine este misterioasa persoan\u0103, comandatul l-a \u00eenso\u0163it personal pe principe la caz\u0103rmile 2 \u015fi 9 v\u00e2n\u0103tori, pentru a-l pune \u00een contact cu coloneii Paul Teodorescu \u015fi Gabriel Marinescu. Ace\u015ftia \u201el-au luat sub protec\u0163ia lor\u201d \u015fi s-au \u00eendreptat spre Palatul Cotroceni. Aici a fost \u00eent\u00e2mpinat de principele Nicolae care l-a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat cu bucurie.<\/h4>\n

Carol i-a telefonat lui Iuliu Maniu, care i s-a adresat cu \u201eBine a\u0163i venit Alte\u0163\u0103\u201d! Din discu\u0163ia avut\u0103, Maniu i-a propus principelui numirea \u00een cadrul Regen\u0163ei, urmat\u0103 de abrogarea legilor din 4 ianuarie 1926, dar a ridicat din nou problema renun\u0163\u0103rii la rela\u0163ia cu Elena Lupescu \u015fi refacerii c\u0103s\u0103toriei cu principesa Elena. Toate acestea au fost respinse de Carol, dar a \u00een\u0163eles c\u0103 frunta\u015ful na\u0163ional-\u0163\u0103r\u0103nist nu se va opune restaura\u0163iei dac\u0103 \u00ee\u015fi va atrage de partea sa majoritatea liderilor politici. \u00cen acest sens, pe parcursul zilei de 7 iunie, Carol a avut \u00eent\u00e2lniri cu diver\u015fi lideri politici, to\u0163i exprim\u00e2ndu-se pentru anularea actului de la 4 ianuarie. Majoritatea frunta\u015filor na\u0163ional-\u0163\u0103r\u0103ni\u015fti nici nu au mai ridicat problema rela\u0163iei dintre Carol \u015fi Elena Lupescu spre deosebire de \u015feful lor. PNL a fost singurul care s-a opus, adopt\u00e2nd rapid o rezolu\u0163ie prin care condamna energic atitudinea principelui \u015fi afirma c\u0103 acest partid r\u0103m\u00e2nea cu \u201enestr\u0103mutat\u0103 hot\u0103r\u00e2re\u201d la punctul de vedere fixat \u00een legile din 4 ianuarie 1926. Duca aprecia: \u201eFapta de ast\u0103 noapte este cea mai primejdioas\u0103 consolid\u0103rii noastre na\u0163ionale \u015fi situa\u0163iunii \u0163\u0103rii \u00een toate privin\u0163ele\u201d. Potrivit unor surse, acesta ar fi declarat c\u0103 \u201eprefer\u0103 s\u0103 i se taie m\u00e2na dec\u00e2t s-o \u00eentind\u0103 aventurierului\u201d.<\/h4>\n

De\u015fi nu s-a opus anul\u0103rii actelor ce au instituit Regen\u0163a, Maniu a prezentat demisia guvernului pe 7 iunie, la ora 18, invoc\u00e2nd considerente de ordin moral \u015fi anume c\u0103 nu putea contribui la detronarea regelui Mihai I, c\u0103ruia \u00eei jurase credin\u0163\u0103. Regen\u0163a l-a numit \u00een func\u0163ie pe Gheorghe Mironescu, care a anun\u0163at convocarea Reprezentan\u0163ei Na\u0163ionale \u00een ziua de duminic\u0103, 8 iunie 1930, \u201epentru a decide asupra exercit\u0103rii prerogativelor regale\u201d.<\/h4>\n

Restaura\u0163ia <\/strong><\/h3>\n

<\/h4>\n
\"Rege<\/a>
Rege Carol al-II-lea<\/figcaption><\/figure>\n

\u00cen ziua de 8 iunie cele dou\u0103 Corpuri legislative au votat numirea Alte\u0163ei Sale Regale Carol al II-lea ca rege al Rom\u00e2niei. Fiul s\u0103u Mihai a primit titlul onorofic de Mare Voievod de Alba Iulia. Dup\u0103 depunerea jur\u0103m\u00e2ntului, a rostit un dicurs \u00een care a \u0163inut s\u0103 men\u0163ioneze c\u0103 nu venea cu g\u00e2nduri de r\u0103zbunare \u015fi c\u0103 a \u015fters din inim\u0103 \u201e\u015fi cea din urm\u0103 umbr\u0103 de m\u00e2hnire\u201d. Totodat\u0103, a precizat c\u0103 el nu a renun\u0163at de bun\u0103 voie la drepturile \u015fi obliga\u0163iile care \u00eei reveneau ca mo\u015ftenitor al tronului, ci a fost silit s\u0103 plece \u00een pribegie de \u201ede aceea care au \u00eencercat prin ac\u0163iunea lor nechibzuit\u0103 s\u0103 rup\u0103 leg\u0103tura indisolubil\u0103 dintre mine \u015fi tot ce simte rom\u00e2ne\u015fte\u201d. Carol \u015fi-a declarat hot\u0103r\u00e2rea de a str\u00e2nge \u201e\u00eentr-un m\u0103nunchi pe to\u0163i cei care au voin\u0163a \u015fi puterea de a colabora pentru prop\u0103\u015firea patriei\u201d \u015fi a lansat un apel c\u0103tre to\u0163i rom\u00e2nii \u201ef\u0103r\u0103 deosebire de opinie politic\u0103\u201d s\u0103 se str\u00e2ng\u0103 \u00een jurul tronului.<\/h4>\n

\u00cen aceea\u015fi zi, regele Carol al II-lea a primit demisia guvernului Mironescu \u015fi a \u00eenceput consult\u0103rile politice pentru formarea unui nou cabinet. L-a \u00eens\u0103rcinat mai \u00eent\u00e2i pe Maniu, dar acesta a refuzat. \u00cen comunicatul dat publicit\u0103\u0163ii se invocau dou\u0103 motive. Primul era acela c\u0103 de 15 ani desf\u0103\u015fura o intens\u0103 activitate politic\u0103, f\u0103r\u0103 nici cel mai mic repaus \u015fi c\u0103 de aici \u201ea urmat o serioas\u0103 zdruncinare a s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii sale, care pretinde un imediat repaus de c\u00e2teva luni\u201d. Cel de-al doilea era c\u0103 \u201enu g\u0103se\u015fte indispensabil\u0103 prezen\u0163a sa \u00een fruntea guvernului\u201d. \u00cen realitate, Maniu urm\u0103rea s\u0103-l aduc\u0103 pe Carol al II-lea \u00een situa\u0163ia de a \u00een\u0163elege c\u0103 PN\u0162 era factorul decisiv \u00een via\u0163a politic\u0103 a Rom\u00e2niei \u015fi c\u0103 f\u0103r\u0103 acordul acestuia, care de\u0163inea majoritatea \u00een Parlament, nu se putea forma nici un guvern. Regele l-a \u00eens\u0103rcinat pe generalul Constantin Prezan cu formarea unui cabinet de concentrare, dar acesta a e\u015fuat \u00een tentativa sa. \u00cen fa\u0163a acestei situa\u0163ii, Carol al II-lea a fost nevoit s\u0103 apeleze din nou la Maniu, care, de aceast\u0103 dat\u0103, a acceptat s\u0103 formeze noul guvern. Astfel, la 13 iunie 1930, a fost cel dint\u00e2i pre\u015fedinte al Consiliului de Mini\u015ftri care a depus jur\u0103m\u00e2ntul \u00een fa\u0163a regelui Carol al II-lea.<\/h4>\n

Formarea camarilei regale. Lupta \u00eempotriva clasei politice <\/strong><\/h3>\n

Singura forma\u0163iune politic\u0103 ostil\u0103 restaura\u0163iei a r\u0103mas Partidul Na\u0163ional Liberal. Urm\u0103toarea zi a avut loc \u015fedin\u0163a Comitetului Executiv, \u00een cadrul c\u0103reia Vintil\u0103 Br\u0103tianu, pre\u015fedintele partidului, a precizat \u00eenc\u0103 odat\u0103 faptul c\u0103 renun\u0163area la prerogativele de mo\u015ftenitor al Coroanei de c\u0103tre principele Carol \u201es-a f\u0103cut de bun\u0103 voie\u201d \u015fi nu a f\u0103cut un act impus cum men\u0163ionase noul rege. Br\u0103tianu a prostestat \u00eempotriva faptului c\u0103 regele Ferdinand a fost prezentat de fiul s\u0103u \u201eca o unealt\u0103 politic\u0103\u201d. Restaura\u0163ia a fost prezentat\u0103 ca \u201eo simpl\u0103 \u00eencercare de aventur\u0103, f\u0103r\u0103 durat\u0103 mare\u201d, acuz\u00e2ndu-i pe regen\u0163i c\u0103 \u015fi-au \u00eenc\u0103lcat jur\u0103m\u00e2ntul depus fa\u0163\u0103 de Mihai.<\/h4>\n

Inc\u0103 din prima lun\u0103 de la urcarea pe tron, Carol a \u00eenlocuit cea mai mare parte a personalului din vremea tat\u0103lui s\u0103u cu oameni din cercul s\u0103u de apropia\u0163i. Pentru a limita influen\u0163a politic\u0103 a mamei sale, Carol i-a interzis s\u0103 mai desf\u0103\u015foare ac\u0163iuni publice \u015fi s\u0103 aib\u0103 discu\u0163ii cu oameni politici. \u00cen aceste condi\u0163iii, regina Maria a preferat s\u0103 se stabileasc\u0103 la castelul din Balcic. Totodat\u0103, regele a interzis accesul lui Barbu \u015etirbey \u00een preajma palatului. Aceast\u0103 atitudine ostil\u0103 l-a determinat pe \u015etirbey s\u0103 se autoexileze, tr\u0103ind mai mult timp prin Elve\u0163ia \u015fi Fran\u0163a. \u00cen ziua de 12 august, Elena Lupescu a sosit \u00een Rom\u00e2nia \u00eenso\u0163it\u0103 de ministrul Mihail Manoilescu. \u00cendat\u0103 ce a aflat, primul ministru Iuliu Maniu s-a deplasat la Sinaia, pentru a-i atrage aten\u0163ia regelui c\u0103 nu respect\u0103 \u201eobligamentul\u201d de a se desp\u0103r\u0163i definitiv de Elena Lupescu. Carol a negat categoric c\u0103 aceasta s-ar afla \u00een Sinaia, dar \u00een fa\u0163a st\u0103ruin\u0163elor lui Maniu l-a chemat pe administratorul castelului pentru a-i spune dac\u0103 exista o asemenea persoan\u0103 acolo. Acesta a cercetat \u00een fa\u0163a celor doi lista cu personalul angajat \u015fi a g\u0103sit o sp\u0103l\u0103toreas\u0103 cu numele Elena Lupescu din comuna Baia (jude\u0163ul Suceava). Satisf\u0103cut de \u201edescoperirea\u201d f\u0103cut\u0103 de administrator, Carol a \u00eentrebat: \u201eDomnule Maniu, este normal ca pentru o sp\u0103l\u0103toreas\u0103 s\u0103 se certe regele Rom\u00e2niei cu primul s\u0103u ministru?\u201d  De\u015fi era convins c\u0103 Elena Lupescu se afla la Castelul Pele\u015f, Maniu nu a avut replic\u0103 \u015fi a plecat de la Sinaia.<\/h4>\n

\u00cen primele luni de la venirea ei \u00een Rom\u00e2nia, Elena Lupescu a stat la Sinaia, departe de ochii lumii, dar ceva mai t\u00e2rziu s-a mutat \u00eentr-o somptuoas\u0103 vil\u0103 din Aleea Vulpache, care a devenit centrul intrigilor politice din Rom\u00e2nia. \u00cen fapt, odat\u0103 cu venirea Elenei Lupescu s-a constituit camarila regal\u0103, care a devenit un important pol de putere politic\u0103. Pe la sf\u00e2r\u015fitul anului 1930, cu sprijinul camarilei regale s-a declan\u015fat o campanie \u00eempotriva partidelor politice. Regele dorea formarea unui guvern de \u201euniune na\u0163ional\u0103\u201d, cu membri din cercul s\u0103u apropiat, pe care s\u0103 \u00eei poat\u0103 controla u\u015for. Acest lucru a devenit posibil odat\u0103 cu criza politic\u0103 din prim\u0103vara anului 1931. Profit\u00e2nd de criza politic\u0103, Carol l-a desemnat prim-ministru pe Nicolae Iorga pe 18 aprilie 1931, deoarece savantul se bucura de un prestigiu irepro\u015fabil \u00een ochii opiniei publice \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate, ceea ce constituia o \u201eperdea de fum\u201d pentru restul clasei politice. \u00cen fapt, regele de\u0163inea puterea indirect\u0103, iar Constantin Argetoianu, din func\u0163ia de ministru al Internelor, s-a ocupat de manevrele de culise pentru a asigura succesul guvernului \u00een alegeri. Lista mini\u015ftrilor a fost alc\u0103tuit\u0103 personal de Carol, iar Argetoianu a negociat cu I. G. Duca participarea PNL pe lista unei coali\u0163ii de partide politice denumit\u0103 Uniunea Na\u0163ional\u0103. Realitatea de la guvernare s-a dovedit \u00eens\u0103 ne\u00eendur\u0103toare cu marele om de cultur\u0103, \u00eentr-un moment \u00een care criza mondial\u0103 ajunsese la punctul culminant. Pe 31 mai 1932, Nicoale Iorga a pus cap\u0103t tristei sale experien\u0163e \u015fi a depus mandatul guvernului. Din acest moment, regele a chemat din nou la putere pe na\u0163ional-\u0163\u0103r\u0103ni\u015fti. Pre\u015fedinte al Consiliului de mini\u015ftri a fost numit Alexandru Vaida-Voevod, \u00eens\u0103, dup\u0103 unele ne\u00een\u0163elgeri cu Nicolae Titulescu, \u015fi-a depus mandatul la 17 octombrie.<\/h4>\n

Regele a apelat din nou la Maniu, care a acceptat s\u0103 formeze noul guvern dup\u0103 ce a ob\u0163inut promisiunea c\u0103 va avea \u201em\u00e2n\u0103 liber\u0103\u201d \u00een conducerea treburilor statului. \u00cen acest\u0103 perioad\u0103, Carol a trebuit s\u0103 rezolve \u015fi unele probleme personale care \u0163ineau de Casa Regal\u0103. La 17 februarie 1932, Carol \u015fi Elena au semnat un acord, potrivit c\u0103ruia principesa se stabilea \u00een str\u0103in\u0103tate, put\u00e2nd veni \u00een \u0163ar\u0103 cel mult patru luni pe an cu aprobarea regelui pentru a se afla al\u0103turi de fiul s\u0103u, Mihai. Regele se obliga s\u0103-i trimit\u0103 acolo suma cuvenit\u0103, potrivit listei civile. Totodat\u0103, Casa Regal\u0103 a suferit probleme de imagine odat\u0103 cu c\u0103s\u0103toria principelui Nicolae cu Ioana Dolete, care fusese so\u0163ia fiului frunta\u015fului liberal Nicolae S\u0103veanu. \u00cen decembrie 1931, Tribunalul Ilfov a anulat aceast\u0103 c\u0103s\u0103torie \u015fi dup\u0103 mai multe dispute \u00eentre cei doi fra\u0163i, Nicolae a acceptat s\u0103 plece \u00een str\u0103in\u0103tate primind \u00een schimb anumite sume de bani.<\/h4>\n

Confruntarea cu Iuliu Maniu – coordonat\u0103 esen\u0163ial\u0103 a vie\u0163ii politice din Rom\u00e2nia<\/strong><\/h3>\n

<\/h4>\n
\"Iuliu<\/a>
Iuliu Maniu<\/figcaption><\/figure>\n

Spre sf\u00e2r\u015fitul anului 1932, contradic\u0163iile dintre Carol \u015fi Iuliu Maniu s-au accentuat. Momentul rupturii s-a ivit \u00een ianuarie 1932 c\u00e2nd colonelul Gabriel Marinescu, prefectul Poli\u0163iei Capitalei, \u015fi Constantin Dumitrescu, comandantul Jandarmariei, au recurs la acte de frond\u0103 fa\u0163\u0103 de ministrul de Interne, Ion Mihalache. C\u00e2nd acesta a cerut \u00eenlocuirea celor doi, regele a refuzat acest lucru. Maniu s-a solidarizat cu colegul s\u0103u de partid \u015fi de guvern \u015fi a demisionat din func\u0163ie pe 12 ianuarie 1933. Dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu s-a format un nou cabinet na\u0163ional-\u0163\u0103r\u0103nist \u00een frunte cu Alexandru Vaida-Voevod, acest moment marc\u00e2nd \u015fi r\u0103cirea rela\u0163iilor dintre cei doi vechi colegi \u00een lupta pentru Marea Unire. C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, Maniu a declarat c\u0103 adev\u0103rata cauz\u0103 a demisiei sale a fost nepotrivirea punctului s\u0103u de vedere cu cel al suveranului asupra felului de a asuma r\u0103spunderea guvern\u0103rii. Gestul lui Maniu, singular \u00een peisajul politic interbelic, a fost cu siguran\u0163\u0103 unul exemplar, dar a reprezentat un succes pentru camarila regal\u0103 care astfel a reu\u015fit s\u0103 r\u0103stoarne guvernul legal al \u0163\u0103rii \u015fi s\u0103 \u00eentrerup\u0103 rela\u0163iile dintre Maniu \u015fi Carol al II-lea pentru mai bine de cinci ani de zile.<\/h4>\n

La 10 martie 1933, \u00eempotriva lui Maniu s-a declan\u015fat o uria\u015f\u0103 campanie mediatic\u0103, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu afacerea Skoda. Acesta era acuzat c\u0103 \u00een timpul guvernului s\u0103u a fost semnat contractul de la 17 martie 1930, cu firma cehoslovac\u0103 Skoda, \u00een condi\u0163ii total dezavantajoase pentru statul rom\u00e2n, \u00een schimbul unor comisioane substan\u0163iale, ob\u0163inute de cei care l-au negociat \u015fi care aveau girul lui Maniu. Liderul na\u0163ional-\u0163\u0103r\u0103nist a replicat imediat, neg\u00e2nd categoric o asemenea acuza\u0163ie, dar guvernul Vaida a procedat la cenzurarea discursurilor sale, \u00een care o ataca pe Elena Lupescu \u015fi camarila regal\u0103, care ar fi pus la cale aceast\u0103 blasfemie. Ca urmare a situa\u0163iei create, Maniu a demisionat la 2 aprilie 1933 din func\u0163ia de pre\u015fedinte al PN\u0162, \u00een care a fost ales, la 6 mai, Alexandru Vaida-Voevod. Declar\u00e2ndu-se \u201esimplu membru\u201d al PN\u0162, Iuliu Maniu s-a angrenat \u00eentr-o politic\u0103 de h\u0103r\u0163uire a lui Carol al II-lea \u015fi a camarilei sale, neezit\u00e2nd s\u0103 critice \u015fi guvernul, care ar fi ac\u0163ionat dup\u0103 sugestia \u201efor\u0163elor oculte\u201d. Afacerea Skoda a continuat s\u0103 \u0163in\u0103 \u201ecapul de afi\u015f\u201d al presei rom\u00e2ne\u015fti, precum \u015fi \u00een cadrul dezbaterilor parlamentare, timp de un an \u015fi jum\u0103tate. \u00cencercarea lui Carol al II-lea de a-l implica pe Iuliu Maniu \u00een afacerea Skoda nu a dat rezultate.<\/h4>\n

A\u015fadar, o coordonat\u0103 esen\u0163ial\u0103 a vie\u0163ii politice din Rom\u00e2nia acelei perioade a fost lupta dintre Iuliu Maniu, ap\u0103r\u0103torul normelor de guvernare democratic\u0103, \u015fi Carol al II-lea, adeptul regimului monarhiei autoritare. \u00centr-o cuv\u00e2ntare \u0163inut\u0103 la Vin\u0163ul de Jos, \u00een ziua de 31 mai 1936, Maniu afirma c\u0103 Elena Lupescu \u201ea adunat \u00een jurul ei o ceat\u0103 de aventurieri, care au acaparat conducerea \u0163\u0103rii \u015fi \u015foptesc la urechea regelui visuri dictatoriale\u201d. La r\u00e2ndul s\u0103u, Carol a desf\u0103\u015furat o lupt\u0103 energic\u0103 \u00eempotriva adversarilor s\u0103i. \u00cen acest scop, camarila regal\u0103 \u015fi-a creat c\u00e2te o re\u0163ea proprie de informatori care avea misiunea de a-i supraveghea, printre al\u0163ii, pe Maniu, Alexandru Averescu, Gheorghe Br\u0103tianu \u015fi al\u0163ii. Directorul general al Po\u015ftei, Telegrafului \u015fi Telefonului a creat un serviciu special de interceptare a convorbirilor telefonice, trimi\u0163\u00e2nd periodic rapoarte informative Elenei Lupescu.<\/h4>\n

Campania de dezbinare a partidelor politice<\/strong><\/h3>\n

Regele nu a preferat s\u0103 fie un factor de echilibru \u00eentre partidele politice, ci a c\u0103utat \u00eentotdeauna s\u0103 provoace divergen\u0163e \u00een r\u00e2ndul acestora. Acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat chiar de la venirea sa \u00een \u0163ar\u0103. \u00cen momentul consult\u0103rilor cu liderii politici a reu\u015fit cu abilitate s\u0103 \u00eei atrag\u0103 de partea sa \u00een favoarea restaura\u0163iei. Din r\u00e2ndul Partidului Na\u0163ional Liberal, regele l-a atras pe liderul tinerilor liberali, Gheorghe Br\u0103tianu, care a fost exclus din partid pe motiv c\u0103 a sus\u0163inut noul regim \u015fi a fost nevoit s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eentemeieze propria forma\u0163iune. Mai mult, c\u00e2nd Br\u0103tianu nu a acceptat s\u0103 fie un instrument \u00een m\u00e2inile camarilei regale, a atras din noul partid unele personalit\u0103\u0163i precum profesorul Constantin C. Giurescu. Tot \u00een r\u00e2ndul PNL, Carol a \u00eentre\u0163inut disputa din s\u00e2nul partidului \u00eentre vechea genera\u0163ie \u015fi tinerii liberali condu\u015fi de Gheorghe T\u0103t\u0103rescu. \u00cen momentul c\u00e2nd Dinu Br\u0103tianu a fost ales pre\u015fedinte, regele l-a desemnat la conducerea guvernului pe T\u0103t\u0103rescu, contrar uzan\u0163elor obi\u015fnuite. T\u0103t\u0103rescu, care ulterior a devenit colaborator apropiat al regelui, s-a distan\u0163at treptat de politica partidului \u015fi ac\u0163iona \u00een actele guvernamentale pe cont propriu. \u00cen r\u00e2ndul Partidul Poporului, condus de mare\u015falul Averescu, Carol a contribuit prin desprinderea grup\u0103rii Octavian Goga. Din Partidului Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc, regele a reu\u015fit s\u0103 \u00ee\u015fi atrag\u0103 persoane fidele, mai ales din pricina conflictului s\u0103u cu Iuliu Maniu. Astfel, \u00een 1935, Vaida-Voevod a plecat din partid, iar \u00een interiorul partidului Carol a reu\u015fit s\u0103-l atrag\u0103 de partea sa pe Armand C\u0103linescu care a constituit o grupare \u201ecentrist\u0103\u201d \u00een PN\u0162. Aceasta se pronun\u0163a pentru \u201erespectarea prerogativelor regale\u201d \u015fi era \u00eempotriva politicii promovate de Iuliu Maniu.<\/h4>\n

De\u015fi, la \u00eenceput, Mi\u015fcarea Legionar\u0103 s-a bucurat de sprijinul politic, moral \u015fi material al regelui, \u00eencep\u00e2nd cu mijlocul anilor ’30 legionarii \u015fi-au manifestat dorin\u0163a s\u0103 ias\u0103 de sub tutela regelui. Ei au adresat critici virulente \u00eempotriva \u201efor\u0163elor oculte care \u00eentunec\u0103 Coroana regal\u0103\u201d. Treptat, \u00eenvre\u015funarea legionarilor fa\u0163\u0103 de camarila regal\u0103 a crescut continuu \u015fi s-a decis adoptarea metodei suprim\u0103rii fizice, viza\u0163i fiind Elena Lupescu \u015fi Gabriel Marinescu. \u015ei rela\u0163iile dintre Carol \u015fi fratele s\u0103u s-au deteriorat continuu, deoarece regele refuza s\u0103 recunoasc\u0103 legalitatea c\u0103s\u0103toriei dintre principele Nicolae \u015fi Ioana Dolete. Dup\u0103 mai multe dispute, Nicolae recurg\u00e2nd la \u015fantaje politice cu Garda de Fier, regele a dorit s\u0103 \u00eel trimit\u0103 pe Nicolae din nou \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie \u00een str\u0103in\u0103tate, dar acesta a refuzat categoric. \u00cen cele din urm\u0103, Carol al II-lea a decis eliminarea fratelui s\u0103u din r\u00e2ndul membrilor familiei regale (9 aprilie 1937).<\/h4>\n

Momentul decembrie 1937 <\/strong><\/h3>\n

La sf\u00e2r\u015fitul anului 1937, mandatul legitim de guvernare al PNL expira, iar conform uzan\u0163elor politice, \u015feful statului trebuia s\u0103 cheme la putere forma\u0163iunea de opozi\u0163ie. Pentru a fi sigur c\u0103 Maniu va fi anihilat \u00een cazul chem\u0103rii PN\u0162 la guvernare, Carol al II-lea a lansat ideea unui guvern Mihalache care s\u0103 aib\u0103 pe Vaida-Voevod la Interne \u015fi care s\u0103-l cuprind\u0103 \u015fi pe Gabriel Marinescu, membru de baz\u0103 al camarilei. Discu\u0163iile au avut loc pe 12 noiembrie, \u00eens\u0103 Ion Mihalache nu a acceptat propunerea regelui. \u00cen aceste condi\u0163ii, pe 17 noiembrie, Carol al II-lea \u00eencredin\u0163eaz\u0103 mandatul din nou lui Gheorghe T\u0103t\u0103rescu. Prima misiune a guvernului era organizarea alegerilor din 20 decembrie 1937. E\u015fu\u00e2nd \u00een aducerea PN\u0162 la putere, Mihalache a demisionat din fruntea partidului, iar Comitetul Executiv din 21 noiembrie l-a propus pe Iuliu Maniu folosind cuvintele: \u201eDomnule Maniu, ia comanda \u015fi d\u0103 porunca!\u201d De data aceasta, Iuliu Maniu nu a mai refuzat. \u00cen acest context, a fost \u00eencheiat pe 25 noiembrie 1937 de Iuliu Maniu, pre\u015fedintele Partidului Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc, \u015fi Corneliu Zelea Codreanu, c\u0103pitanul Mi\u015fc\u0103rii Legionare, un pact de neagresiune electoral\u0103, la care au aderat Gheorghe I. Br\u0103tianu, pre\u015fedintele Partidului Na\u0163ional Liberal – Gheorghe Br\u0103tianu \u015fi Constantin Argetoianu, pre\u015fedintele Partidului Agrar. Scopul comun era \u00eenfr\u00e2ngerea guvernului \u00een alegeri, iar partidele se angajau s\u0103 nu se atace reciproc. De\u015fi Maniu a urm\u0103rit s\u0103 fereasc\u0103 partidul de agresiunile legionarilor, alian\u0163a PN\u0162 cu Garda de Fier a creat o adev\u0103rat\u0103 derut\u0103 \u00een r\u00e2ndul electoratului, care timp de patru ani de zile asistase la o acerb\u0103 disput\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 organiza\u0163ii, acuz\u00e2ndu-se reciproc de \u201etr\u0103dare na\u0163ional\u0103\u201d \u015fi \u201eslujirea unor interese str\u0103ine\u201d. Consiliul de mini\u015ftri era acuzat de toate for\u0163ele de opozi\u0163ie c\u0103 devenise unul personal al \u015fefului statului, iar posibila sa victorie \u00een alegeri ar fi facilitat instaurarea dictaturii regale. Campania electoral\u0103 s-a desf\u0103\u015furat \u00eentr-o atmosfer\u0103 extrem de tensionat\u0103 \u015fi confuz\u0103, cu un limbaj foarte violent .<\/h4>\n

Prin activitatea lor, partidele politice se discreditaser\u0103 \u00een ochii electoratului. La 20 decembrie, pentru prima dat\u0103 \u00een istoria politic\u0103 a Rom\u00e2niei nici un partid nu a ob\u0163inut peste 40% din totalul voturilor pentru a-\u015fi constitui o majoritate parlamentar\u0103. Pe primele trei pozi\u0163ii s-au clasat PNL cu 35,9%, PN\u0162 cu 20,4% \u015fi Partidul \u201eTotul pentru \u0162ar\u0103\u201d (numele sub care au participat la alegeri legionarii) care a ob\u0163inut un surprinz\u0103tor scor de 15,5%, ceea ce a provocat o adev\u0103rat\u0103 panic\u0103 \u00een r\u00e2ndul clasei politice. Consecin\u0163ele politice ale acestor alegeri au fost unele dezastruoase. Faptul c\u0103 nici un partid nu reu\u015fise s\u0103 ob\u0163in\u0103 prima majoritar\u0103 de 40% l\u0103sa m\u00e2n\u0103 liber\u0103 \u015fefului statului de numi la guvernare orice forma\u0163iune politic\u0103 \u015fi de a forma un guvern, de data acesta cu adev\u0103rat personal dac\u0103 este comparat cu cel precedent. A\u015fadar, profit\u00e2nd de aceast\u0103 situa\u0163ie, Carol al II-lea l-a numit \u00een fruntea guvernului pe Octavian Goga, pre\u015fedintele Partidului Na\u0163ional-Cre\u015ftin, care c\u00e2\u015ftigase doar 9,15% din voturi. Prin decizia sa, regele a aplicat lui Iuliu Maniu mai multe lovituri: a eliminat PN\u0162 de la succesiune, de\u015fi ob\u0163inuse un num\u0103r de voturi dublu fa\u0163\u0103 de cel al PNC, a numit \u00een fruntea guvernului un vechi \u015fi hot\u0103r\u00e2t adversar al lui Maniu, a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 o nou\u0103 sp\u0103rtur\u0103 \u00een PN\u0162 prin atragerea centri\u015ftilor \u015fi numirea lui Armand C\u0103linescu \u00een func\u0163ia de ministru de Interne. Iuliu Maniu s-a declarat profund revoltat de maniera \u00een care a procedat Carol al II-lea, care nu l-a consultat, m\u0103car formal, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu rezolvarea crizei politice, declar\u00e2nd c\u0103 guvernul Goga era \u201eo adev\u0103rat\u0103 provocare la adresa na\u0163iunii\u201d, deoarece el \u201ese prezint\u0103 ca un nou guvern personal, dup\u0103 ce \u0163ara a respins guvernul personal al domnului T\u0103t\u0103rescu\u201d.<\/h4>\n

Instaurarea dictaturii regale. Caracteristicile regimului monarhic autoritar <\/strong><\/h3>\n

\u00cenceputul anului 1938 s-a caracterizat printr-o puternic\u0103 acensiune a G\u0103rzii de Fier, care ataca cu \u00eenver\u015funare regimul democratic \u015fi se pronun\u0163a pentru reorientarea politicii externe a \u0163\u0103rii spre Axa Berlin – Roma. Totodat\u0103, Octavian Goga dorea s\u0103 c\u00e2\u015ftige cu orice pre\u0163 alegerile din martie 1938 \u015fi a negociat un acord secret cu Corneliu Zelea Codreanu. For\u0163ele democratice erau derutate \u015fi confuze, fapt ce a permis regelui Carol al II-lea s\u0103 intervin\u0103 decisiv pentru atingerea obiectivului s\u0103u politic. Prin lovitura de stat din 10 februarie 1938, Carol l-a demis pe Goga de la pre\u015fedin\u0163ia Consiliului de mini\u015ftri \u015fi a constituit un guvern \u00een frunte cu patriarhul Miron Cristea. Constitu\u0163ia din 1923 a fost suspendat\u0103 \u015fi a fost elaborat\u0103 o nou\u0103 leege fundamental\u0103 care a fost promulgat\u0103 pe 27 februarie 1938. Prin aceasta, regele \u00ee\u015fi aroga largi prerogative executive \u015fi legislative (vezi Constitu\u0163ia din 27 februarie 1938). Prin aceste dou\u0103 acte a avut loc o schimbare a formei de guvern\u0103m\u00e2nt din Rom\u00e2nia. Monarhia \u00ee\u015fi asigura o pozi\u0163ie dominant\u0103 \u00een sistemul politic al \u0163\u0103rii, iar institu\u0163iile statului erau subordonate lui Carol al II-lea. Pe 30 martie 1938 a survenit lovitura decisiv\u0103 aplicat\u0103 de Carol forma\u0163iunilor politice. Este publicat decretul-lege de dizolvare a asocia\u0163iilor, grup\u0103rilor \u015fi partidelor politice. Forma\u0163iunile slabe \u015fi cele fidele lui Carol au decis s\u0103-\u015fi \u00eenceteze activitatea, iar celelalte au trebuit s\u0103-\u015fi o restr\u00e2ng\u0103 considerabil. \u00cen aceea\u015fi zi a fost constituit Consiliul de Coroan\u0103 ca organ consultativ cu membri numi\u0163i de rege.<\/h4>\n

\u00cen perioada urm\u0103toare, Carol \u015fi-a instaurat un veritabil regim personal autoritar: primarii \u015fi prefec\u0163ii erau numi\u0163i pe scar\u0103 ierarhic\u0103, s-a format \u201eStraja \u0162\u0103rii\u201d, din care f\u0103ceau parte copii \u015fi tineri \u015fi a c\u0103rei comandant suprem era regele, presa \u015fi radioul au fost puse \u00een slujba regimului, iar pe 16 decembrie 1938 s-a constituit Frontul Rena\u015fterii Na\u0163ionale, \u201eunica organiza\u0163ie politic\u0103 \u00een stat\u201d, orice activitate politic\u0103 fiind considerat\u0103 clandestin\u0103. Prin acest fapt, Carol a urm\u0103rit s\u0103 atrag\u0103 unele cadre din vechile partide de partea sa numindu-le \u00een posturi de conducere. Scopul declarat al FRN era \u201emobilizarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale \u00een vederea \u00eentreprinderii unei ac\u0163iuni solidare \u015fi unitare rom\u00e2ne\u015fti de ap\u0103rare \u015fi prop\u0103\u015fire a patriei \u015fi de consolidare a statului\u201d. Ultima m\u0103sur\u0103 aplicat\u0103 de Carol pentru cre\u015fterea puterii regale a fost adoptarea unei noi legi electorale pe 9 mai 1939. \u00cen alegerile parlamentare din 1 – 2 iunie 1939 au candidat doar reprezentan\u0163ii FRN. Carol a sporit autoritatea regimului s\u0103u continuu. Pe 22 iunie 1940, FRN a fost transformat \u00een Partidul Na\u0163iunii, declarat \u201epartid unic \u015fi totalitar\u201d.<\/h4>\n

Rolul jucat \u00een asasinatele politice <\/strong><\/h3>\n

Ion Gheorghe Duca <\/strong><\/h4>\n

<\/h4>\n
\"Ion<\/a>
Ion Gh. Duca<\/figcaption><\/figure>\n

Dup\u0103 dou\u0103 zile de la c\u00e2\u015ftigarea alegerilor din decembrie 1933, primul ministru I. G. Duca este chemat la Sinaia pentru o \u00eentrevedere cu Carol al II-lea, sub pretextul destituirii guvernatorului B\u0103ncii Na\u0163ionale. Dup\u0103 \u00eent\u00e2lnire, Duca a fost asasinat pe peronul g\u0103rii din Sinaia exact \u00eenainte a se sui \u00een trenul ce trebuia s\u0103 \u00eel \u00eenapoieze \u00een Capital\u0103. Asasinatul a fost comis de un grup de trei legionari, denumi\u0163i \u201eNicadorii\u201d, care \u015fi-au recunoscut fapta.<\/h4>\n

Ceea ce \u00een epoc\u0103 a p\u0103rut ca o r\u0103zbunare politic\u0103 a legionarilor, cercet\u0103rile ulterioare au ar\u0103tat o enorm\u0103 conspira\u0163ie care a stat la baza celei de-a doua asasin\u0103ri a unui prim-ministru din Rom\u00e2nia. Investiga\u0163ia a mers p\u00e2n\u0103 la cea mai \u00eenalt\u0103 pozi\u0163ie din stat, regele Carol al II-lea. Dosarele p\u0103strate la Arhivele Statului Bucure\u015fti au ar\u0103tat c\u0103 ministrul de Interne \u015fi \u015feful Siguran\u0163ei \u015ftiau de atentat, dar nu au luat nici o m\u0103sur\u0103. Vagonul guvernamental a fost \u00eenso\u0163it de un singur agent, iar asasinii au c\u0103l\u0103torit cu acela\u015fi tren c\u0103tre Sinaia. O singur\u0103 m\u0103sur\u0103 s-a luat la Sinaia pentru a ap\u0103ra securitatea primului-ministru, aceea de a nu intra pe peronul g\u0103rii prin intrarea principal\u0103, ci prin biroul \u015fefului g\u0103rii, deoarece vagonul cu care urma s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 Duca oprea \u00een fa\u0163a acestuia, evit\u00e2nd astfel parcurgerea peronului. Dispozi\u0163ia nu a fost respectat\u0103. Carol al II-lea fusese informat despre ce aveau de g\u00e2nd legionarii, dup\u0103 ce \u015feful poli\u0163iei, Gabriel Marinescu, primise o not\u0103 care deconspira \u00eentregul plan, \u00eens\u0103 regele a dat urm\u0103toarea dispozi\u0163ie: \u201e\u0162ine nota la birou \u015fi n-o transmite mai departe\u201d. Informarea fusese f\u0103cut\u0103 chiar de v\u0103rul lui Belimace, Alexandru Tale, care era informator al poli\u0163iei. Procesul asasinilor s-a \u00eencheiat la 5 aprilie 1934 prin achitarea principalilor frunta\u015fi legionari.<\/h4>\n

Corneliu Zelea Codreanu<\/strong><\/h3>\n

<\/h4>\n
\"Corneliu<\/a>
Corneliu Zelea Codreanu<\/figcaption><\/figure>\n

Dup\u0103 o disput\u0103 cu profesorul Nicolae Iorga, Codreanu a fost condamnat la 6 luni de \u00eenchisoare pentru calomnie \u00een aprilie 1938. \u00cens\u0103, \u00een timpul procesului, autorit\u0103\u0163ile Ministerului de Interne au efectuat mai multe verific\u0103ri la \u201ecuiburile\u201d legionare, iar lui Codreanu i s-au mai g\u0103sit \u015fi alte capete de acuzare, inclusiv \u201ec\u00e2rd\u0103\u015fie cu \u015feful unei puteri str\u0103ine\u201d \u015fi \u201euneltire contra ordinei soiciale\u201d, motiv pentru care a mai fost condamnat la 10 de munc\u0103 silnic\u0103 la minele de sare. Rechizitoriul a fost \u00eentocmit de Armand C\u0103linescu, ministru de Interne la acel moment. De fapt, Garda de Fier devenise extrem de \u201eincomod\u0103\u201d pentru regele Carol, iar autorit\u0103\u0163ile au g\u0103sit diverse motive pentru a-i trimite la \u00eenchisoare pe liderii acesteia. Hitler \u00eensu\u015fi ceruse aducerea legionarilor la putere, ceea ce ar fi \u00eensemnat pentru Carol sf\u00e2r\u015fitul regimului instaurat doar cu c\u00e2teva luni \u00eenainte. \u00centors \u00een \u0163ar\u0103, \u015feful statului a decis decapitarea Mi\u015fc\u0103rii Legionare. \u00cen noaptea de 29 spre 30 noiembrie, Corneliu Zelea Codreanu, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i 13 lideri legionari (printre care se num\u0103r\u0103u Nicadorii, asasinii lui I. G. Duca, \u015fi Decemvrii, asasinii lui Mihail Stelescu), au fost asasina\u0163i \u00een timp ce erau transporta\u0163i de la \u00eenchisoarea din R\u00e2mnicu S\u0103rat spre cea din Jilava. Acest fapt a alimentat m\u00e2nia legionarilor, care \u00een perioada urm\u0103toare au trecut la represalii.<\/h4>\n

Armand C\u0103linescu<\/strong><\/h3>\n

<\/h4>\n
\"Armand<\/a>
Armand Calinescu<\/figcaption><\/figure>\n

Prima victim\u0103 a vendetei legionare a fost Armand C\u0103linescu. Acesta a fost instalat \u00een func\u0163ia de pre\u015fedinte al Consiliului de mini\u015ftri pe 7 martie 1939, dup\u0103 decesul patriarhului Miron Cristea. C\u0103linescu era cunoscut pentru manifest\u0103rile sale violente \u00eempotriva curentelor extremiste, \u00een special \u00eempotriva G\u0103rzii de Fier, era colaborat apropiat al \u015fefului statului \u015fi era considerat vinovat principal de legionari pentru decesul c\u0103pitanului lor. Pe 21 septembrie 1939, \u00een timp ce se deplasa de la minister spre cas\u0103 \u00eentr-un automobil Cadillac neblindat, acesta a fost blocat de un alt automobil. Din el au cobor\u00e2t mai mul\u0163i oameni \u00eenarma\u0163i. A urmat un schimb de focuri, \u00een care a fost ucis \u015foferul, dar agentul de paz\u0103 a reu\u015fit s\u0103 fug\u0103 r\u0103nit. Armand C\u0103linescu a fost r\u0103pus de dou\u0103zeci de gloan\u0163e.<\/h4>\n

Cercet\u0103rile ulterioare au ar\u0103tat c\u0103 Gestapo-ul a fost cel care a ordonat asasinatul. Al Doilea R\u0103zboi Mondial abia \u00eencepuse, iar atitudinea ferm\u0103 a primului-ministru \u00eempotriva Germaniei hitleriste erau cunoscute. Noul lider al G\u0103rzii de Fier, Horia Sima, a preg\u0103tit atentatul, comandoul fiind format din nou\u0103 legionari. O serie de cercet\u0103ri \u00een arhivele serviciilor secrete au ilustrat un alt scenariu terifiant. Armand C\u0103linescu era membru al serviciului secret britanic, \u0163ar\u0103 care a avea mari interese pentru bog\u0103\u0163iile petroliere ale Rom\u00e2niei odat\u0103 cu declan\u015farea conflictului mondial. C\u0103linescu a devenit \u201eincomod\u201d pentru nem\u0163i, motiv pentru care \u015feful spionajului nazist \u015fi Mihail Moruzov, \u015feful Serviciului Secret de Informa\u0163ii al Armatei Rom\u00e2ne, au pus la cale celebrul asasinat. Moruzov a primit aprobarea regelui Carol, care avea astfel un nou motiv pentru a elimina \u00eentreaga conducere legionar\u0103, iar nem\u0163ii l-au trimis de la Berlin pe Horia Sima pentru a se ocupa de detaliile atentatului. Succesul acestuia a fost supravegheat de la distan\u0163\u0103 de Moruzov, Horia Sima \u015fi Ernest Urd\u0103reanu, ministrul Casei Regale, cel mai apropiat colaborator al regelui Carol.<\/h4>\n

Represiunea autorit\u0103\u0163ilor<\/strong><\/h3>\n

A doua zi, Carol l-a numit pe generalul Gheorghe Arge\u015feanu \u00een func\u0163ia de pre\u015fedinte al Consiliului de mini\u015ftri pentru a coordona opera\u0163iunile de represalii, pl\u0103nuite din timp de \u015feful statului. Suvernul \u00eel considera \u201eenergic, nu-i este fric\u0103, poate conlucra c\u00e2t se poate de bine cu to\u0163i mini\u015ftrii \u015fi va putea s\u0103 \u00ee\u015fi asume r\u0103spunderea complet\u0103 a tuturor m\u0103surilor ce trebuie luate spre a face complet\u0103 cur\u0103\u0163ire, iar din punct de vedere politic nu va \u00eencurca, c\u0103ci va asculta de ceea ce i se va spune\u201d. \u00cen acela\u015fi cabinet, ministru de Interne a fost desemat generalul Gabriel Marinescu, membru al camarilei regale. Ziua urm\u0103toare atentatului, asasinii lui C\u0103linescu au fost captura\u0163i, adu\u015fi la locul atentatului \u015fi executa\u0163i \u00een public pentru a fi da\u0163i ca exemplu, cadavrele lor fiind l\u0103sate \u00een strad\u0103. Totodat\u0103, \u00een toat\u0103 \u0163ara au fost executa\u0163i aproximativ 300 de frunta\u015fi legionari. Metodele folosite, conduc\u00e2nd mai mult spre r\u0103zbunare dec\u00e2t spre instaurarea ordinii publice, au avut un efect invers celui scontat, n\u0103sc\u00e2ndu-se un sentiment de compasiune \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei pentru cei uci\u015fi. Ordinul a fost ca \u00een fiecare jude\u0163 din \u0163ar\u0103 s\u0103 fie executa\u0163i c\u00e2te 3 legionari, iar cadavrele lor s\u0103 fie expuse \u00een pia\u0163a public\u0103.<\/h4>\n

Dup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de la \u00eendeplinirea obiectivului, Arge\u015feanu a depus mandatul guvernului, \u00eens\u0103 aceste represalii nu au r\u0103mas f\u0103r\u0103 urm\u0103ri, ad\u00e2ncind \u015fi mai mult r\u0103nile legionarilor \u015fi aliment\u00e2nd dorin\u0163a lor de r\u0103zbunare. La sf\u00e2r\u015fitul anului 1939, regele a ini\u0163iat politica de \u201ereconciliere interna\u0163ional\u0103\u201d, cer\u00e2nd tuturor rom\u00e2nilor s\u0103 colaboreze pentru ap\u0103rarea intereselor \u0163\u0103rii. Astfel, \u00een prim\u0103vara acelui an, s-a trecut la eliberarea \u00een mas\u0103 a legionarilor din lag\u0103re \u015fi \u00eenchisori. Acest lucru se datora accept\u0103rii G\u0103rzii de Fier de a colabora cu regimul carlist.<\/h4>\n

Rom\u00e2nia pe scena interna\u0163ional\u0103 (1938 – 1940) <\/strong><\/h3>\n

Ca urmare a politicii agresive a Germaniei \u015fi Italiei \u015fi a conciliatorismului Marii Britanii \u015fi Fran\u0163ei (Acordul de la Munchen din 29 septembrie 1938), situa\u0163ia interna\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei s-a deteriorat continuu. \u00cen toamna anului 1938, Carol al II-lea a f\u0103cut mai multe vizite la Londra \u015fi Paris, iar pe 24 noiembrie a avut \u00eentrevedere \u015fi cu Adolf Hitler. Acesta a \u00eencercat s\u0103 \u00eel intimideze pe regele Rom\u00e2niei, adres\u00e2ndu-i-se \u00een termeni ultimativi. Fuhrerul cerea ca \u0163ara noastr\u0103 s\u0103 se retrag\u0103 din Societatea Na\u0163iunilor, s\u0103 \u00eencheie un tratat de alian\u0163\u0103 cu Germania \u015fi s\u0103-\u015fi reorienteze politica extern\u0103 spre puterile Axei, iar Garda de Fier s\u0103 fie adus\u0103 la putere. Carol nu a acceptat aceste cerin\u0163e. Evenimentele de la \u00eenceputul anului 1939 prevesteau izbucnirea iminent\u0103 a unui conflict. Nimeni nu \u015ftia la vremea respectiv\u0103 de notele adi\u0163ionale secrete cuprinse \u00een pactul de neagresiune semnat \u00eentre Viaceslav Molotov, ministrul de externe al URSS, \u015fi Joachim von Ribbentrop, ministrul de externe al Germaniei. Cele dou\u0103 state \u00ee\u015fi \u00eemp\u0103r\u0163eau sferele de influen\u0163\u0103 \u00een Europa, important pentru Rom\u00e2nia fiind dezinteresul declarat al Germaniei pentru Europa sud-estic\u0103. C\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, pe 1 septembrie, Germania invadeaz\u0103 Polonia, iar Fran\u0163a \u015fi Maria Britanie, onor\u00e2ndu-\u015fi obliga\u0163iile fa\u0163\u0103 de aliatul s\u0103u, au declarat r\u0103zboi Reich-ului. Astfel s-a declan\u015fat Al Doilea R\u0103zboi Mondial. \u00centrunit la 6 septembrie 1939, Consiliul de Coroan\u0103 a decis \u201eobservarea strict\u0103 a regulilor neutralit\u0103\u0163ii stabilite prin conven\u0163iile interna\u0163ionale fa\u0163\u0103 de beligeran\u0163ii actualului conflict\u201d.<\/h4>\n

Evacuarea Basarabiei \u015fi Bucovinei de Nord<\/strong><\/h3>\n

Evenimentele de la \u00eenceputul anului 1940 au adus Rom\u00e2nia \u00eentr-o situa\u0163ie dramatic\u0103. Pe 22 iunie Fran\u0163a capitula \u00een fa\u0163a Germaniei, fapt ce a l\u0103sat \u0163ara noastr\u0103 f\u0103r\u0103 nici un sprijin extern. \u00cen acest context, pe 26 iunie, URSS a adresat un ultimatum guvernului de la Bucure\u015fti prin care cerea acestuia s\u0103 evacueze de urgen\u0163\u0103 Basarabia \u015fi nordul Bucovinei. Ziua urm\u0103toare, Carol a \u00eentrunit Consiliul de Coroan\u0103, \u00een cadrul c\u0103ruia s-a decis \u00eenceperea unor negocieri cu sovieticii. \u00cen aceea\u015fi noapte, guvernul de la Moscova a trimis \u00eenc\u0103 o not\u0103 ultimativ\u0103, cer\u00e2nd evacuarea de urgen\u0163\u0103 \u201ep\u00e2n\u0103 cel t\u00e2rziu la 28 iunie, ora 12\u201d. Pus \u00een fa\u0163a acestor evenimente, guvernul a acceptat condi\u0163iile Uniunii Sovietice.<\/h4>\n

Dictatul de la Viena<\/strong><\/h3>\n

Din acest moment, Carol al II-lea a decis s\u0103 \u00eencline decisiv orientarea politicii externe spre Germania. Pe 4 iulie cabinetul condus de Gheorghe T\u0103t\u0103rescu \u015fi-a depus mandatul. De\u015fi, Iuliu Maniu \u015fi Dinu Br\u0103tianu au propus regelui formarea unui guvern de uniune na\u0163ional\u0103, \u015feful statului l-a desemnat \u00een func\u0163ia de prim-ministru pe Ion Gigurtu, iar printre membrii cabinetului au fost numi\u0163i \u015fi c\u00e2\u0163iva frunta\u015fi legionari. \u00cenc\u0103 din prima zi, Gigurtu a declarat c\u0103 orientarea Rom\u00e2niei spre Ax\u0103 este \u201eun fapt \u00eemplinit\u201d. Formarea acestui guvern a fost influen\u0163at\u0103 de bunele rela\u0163ii economice pe care inginerul Ion Gigurtu le avea cu oamenii de afaceri germani. Astfel, Carol spera c\u0103 aceste rela\u0163ii vor reu\u015fi s\u0103 schimbe orientarea politic\u0103 a Rom\u00e2niei. Totodat\u0103, au fost luate unele m\u0103suri prin care se urm\u0103rea c\u00e2\u015ftigarea \u00eencrederii Germaniei \u015fi sprijinul legionarilor, precum decretul-lege privind \u201estarea juridic\u0103 a locuitorilor evrei din Rom\u00e2nia\u201d, care \u00eei lipsea pe ace\u015ftia de dreptul de a ocupa func\u0163ii publice, de a face parte din consilii de administra\u0163ie, de a dob\u00e2ndi propriet\u0103\u0163i rurale sau de a fi militari de carier\u0103. Aceste m\u0103suri nu au avut succes. \u00cen prima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de la formarea guvernului Gigurtu, legionarii au demisionat \u00een bloc cer\u00e2nd regelui s\u0103 le \u00eencredin\u0163eze \u00eentreaga putere. De asemenea, Hitler avea propriile sale planuri cu privire la aceast\u0103 parte din Europa, apreciind c\u0103 sosise vremea s\u0103 treac\u0103 la satisfacerea preten\u0163iilor teritoriale ale Ungariei \u015fi Bulgariei pe seama Rom\u00e2niei. Pe 15 iulie, fuhrerul a adresat o scrisoare lui Carol al II-lea prin care f\u0103cea un aspru rechizitoriu la adresa politicii externe a \u0163\u0103rii noastre: Sf\u00e2r\u015fitul, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, \u015fi poate \u00een foarte scurt timp, va fi chiar distrugerea Rom\u00e2niei. Pentru a evita acest fapt, Rom\u00e2nia trebuia s\u0103 porneasc\u0103 imediat pe calea \u201e\u00een\u0163elegerii\u201d cu Ungaria \u015fi Bulgaria, pun\u00e2nd la baz\u0103 cesiuni teritoriale \u00een favoarea acestora.<\/h4>\n

Tratativele rom\u00e2no-bulgare desf\u0103\u015furate la Craiova \u00eentre 19 \u015fi 21 august s-au soldat cu e\u015fec pentru \u0163ara noastr\u0103, astfel c\u0103 linia teritorial\u0103 dintre cele dou\u0103 state a fost stabilit\u0103 pe linia existent\u0103 \u00een 1912. La Turnu Severin, \u00eentre 16 \u015fi 24 august s-au desf\u0103\u015furat negocierile cu Ungaria. Acestea au fost foarte dure, astfel c\u0103 nu s-a putut ajunge la o \u00een\u0163elegere. Germania era hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103-\u015fi asigure posibilitatea st\u0103p\u00e2nirii resurselor petroliere rom\u00e2ne\u015fti \u015fi a produselor agroalimentare, astfel c\u0103 a decis s\u0103 recurg\u0103 la metoda dictatului direct pentru a rezolva divergen\u0163a rom\u00e2no-maghiar\u0103. \u00cen ziua de 29 august, la Viena, mini\u015ftrii de externe ai Germaniei \u015fi Italiei au comunicat delega\u0163ilor rom\u00e2ni \u015fi celor maghiari c\u0103 discu\u0163iile erau inutile, deoarece nu se va putea ajunge la un acord. A\u015fadar, decizia va fi luat\u0103 de \u201earbitri\u201d, reprezent\u00e2nd puterile Axei. \u00cen discu\u0163iile cu reprezentan\u0163ii Rom\u00e2niei, Ribbentrop \u015fi Ciano i-au avertizat c\u0103, \u00een caz c\u0103 nu vor accepta hot\u0103r\u00e2rile arbitrajului, \u0163ara noastr\u0103 va fi invadat\u0103 \u015fi \u015ftears\u0103 de pe harta Europei. \u00cen noaptea de 29 spre 30 august, Consiliul de Coroan\u0103 a decis, dup\u0103 lungi discu\u0163ii, s\u0103 accepte arbitrajul Germaniei \u015fi Italiei. Diminea\u0163a, celor dou\u0103 delega\u0163ii prezente la Viena li s-a prezentat hot\u0103r\u00e2rea, grani\u0163a \u00eentre cele dou\u0103 state fiind stabilit\u0103 chiar de Hitler cu trei zile \u00eenainte. Noaptea, Carol al II-lea a convocat un nou Consiliu de Coroan\u0103, iar dup\u0103 intense discu\u0163ii s-au admis hot\u0103r\u00e2rile arbitrajului cu majoritate de voturi (19 pentru, 10 contra, 1 ab\u0163inere), \u00een schimbul garant\u0103rii de c\u0103tre Germania \u015fi Italia a noilor grani\u0163e. Rom\u00e2nia a fot nevoit\u0103 s\u0103 cedeze Ungariei nord-vestul Transilvaniei, reprezent\u00e2nd 44.000 de km p\u0103tra\u0163i, inclusiv ora\u015ful Cluj. Imediat dup\u0103 aflarea rezultatului negocierii, pe cuprinsul \u00eentregii \u0163\u0103rii au pornit largi manifest\u0103ri de strad\u0103 la care au participat mase de oameni din toate categoriile sociale \u015fi economice \u015fi de toate orient\u0103rile politice.<\/h4>\n

Abdicarea <\/strong><\/h3>\n

<\/h4>\n
\"Carol\"<\/a>
Carol<\/figcaption><\/figure>\n

\u00cen acest context, a ap\u0103rut \u00een prim plan figura generalului Ion Antonescu. De\u015fi era un cunoscut adversar al \u015fefului statului, Antonescu era considerat de Carol singura persoan\u0103 capabil\u0103 s\u0103 restabileasc\u0103 ordinea \u00een \u0163ar\u0103 la acel moment. Generalul se bucura de autoritate \u00een cadrul armatei, avea \u00eencrederea G\u0103rzii de Fier, iar Iuliu Maniu \u015fi Dinu Br\u0103tianu nu manifestau o opozi\u0163ie vehement\u0103 fa\u0163\u0103 de persoana acestuia. Pe 4 septembrie 1940, regele \u00eel nume\u015fte pe Antonescu \u00een func\u0163ia de pre\u015fedinte a Consiliului de mini\u015ftri. \u00cen seara imediat\u0103 numirii \u00een func\u0163ie, generalul i-a cerut lui Carol s\u0103-l investeasc\u0103 cu puteri depline. De\u015fi ini\u0163ial a refuzat, pe la orele 03:50 din diminea\u0163a zilei de 5 septembrie, regele a semnat decretul prin care Ion Antonescu, prim-ministrul Rom\u00e2niei, era \u00eenvestit cu puteri depline \u00een stat.<\/h4>\n

Totodat\u0103, este abrogat\u0103 Constitu\u0163ia din 27 februarie 1938 \u015fi sunt dizolvate Corpurile legiuitoare . Pe fondul continu\u0103rii manifesta\u0163iilor publice, pe la orele 21:30, Antonescu \u00eei cere lui Carol s\u0103 abdice, avertiz\u00e2ndu-l c\u0103 \u00een cazul unui refuz el nu mai r\u0103spundea de securitatea persoanei \u015fi anturajului regal. \u00centr-o atmosfer\u0103 extrem de tensionat\u0103, \u00een diminea\u0163a zilei de 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a a semnat un manifest \u00een care aprecia: \u201eAzi, zile de vitregie nespus\u0103 \u00eendurereaz\u0103 \u0163ara, care se g\u0103se\u015fte \u00een fa\u0163a unor mari primejdii. Aceste primejdii vreau, din marea mea dragoste pentru acest p\u0103m\u00e2nt \u00een care am fost n\u0103scut \u015fi crescut, s\u0103 le \u00eenl\u0103tur trec\u00e2nd ast\u0103zi fiului meu, pe care \u015ftiu c\u00e2t de mult \u00eel iubi\u0163i, grelele sarcini ale domniei\u201d. Generalul Antonescu a semnat imediat un decret-lege \u00een care se afirma c\u0103: \u201eAv\u00e2nd \u00een vedere actul de abdicare a M.S. regelui Carol al II-lea\u201d, succesiunea la tron revenea Marelui Voievod Mihai. \u00cen consecin\u0163\u0103, acesta a fost invitat s\u0103 depun\u0103 jur\u0103m\u00e2ntul. C\u00e2nd a semnat aghiotanul, Mihai \u00eenc\u0103 dormea, iar c\u00e2nd a pus m\u00e2na pe receptor i s-a comunicat: \u201eMajestatea Voastr\u0103 este chemat\u0103 la orele zece \u00een Sala Tronului, pentru a depune jur\u0103m\u00e2ntul de \u00eencoronare\u201d. Spre dup\u0103 amiaz\u0103, Mihai a depus jur\u0103m\u00e2ntul prin care devenea din nou rege al Rom\u00e2niei.<\/h4>\n

Ultimii ani din via\u0163\u0103 \u00een exil <\/strong><\/h3>\n

\u00cen diminea\u0163a zilei de 7 septembrie 1940, Carol a plecat din \u0163ar\u0103 \u00eenso\u0163it de Elena Lupescu \u015fi Ernest Urd\u0103reanu, cu un tren special alc\u0103tuit din 12 vagoane, \u00eenc\u0103rcate cu obiecte din patrimoniul Coroanei, tablouri de mari mae\u015ftri, ca Tizian, Rubens \u015fi Rembrandt, sute de goblenuri, bijuterii, armuri ce decorau pere\u0163ii palatelor regale de la Peli\u015for \u015fi Pele\u015f. Un grup de legionari au tras focuri de arm\u0103 asupra trenului regal dar nu au reu\u015fit s\u0103-l opreasc\u0103. Dup\u0103 mai multe c\u0103l\u0103torii prin America Latin\u0103 \u015fi o scurt\u0103 \u015federe \u00een Elve\u0163ia, Carol \u015fi Elena Lupescu s-au stabilit la Estoril \u00een Portugalia. La 7 iulie 1947 cei doi s-au c\u0103s\u0103torit. De\u015fi, Carol a vrut s\u0103-\u015fi mai revad\u0103 fiul, acest lucru nu s-a mai \u00eent\u00e2mplat niciodat\u0103. Carol a murit pe 3 aprilie 1953 \u00een urma unui infarct, la v\u00e2rsta de 60 de ani. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cimitirul regal al m\u0103n\u0103stirii San Vincente din Lisabona, \u00eens\u0103 la funeralii nu a mai participat nimeni din familia regal\u0103 a Rom\u00e2niei. Deoarece Carol nu \u015fi-a scris testamentul, a urmat un lung proces \u00eentre Elena Lupescu \u015fi Mircea Lambrio, fiul lui Carol cu Zizi, iar \u00een februarie 1957 Tribunalul Suprem al Portugaliei l-a declarat pe Mircea Grigore Lambrino fiul legitim a lui Carol, ob\u0163in\u00e2nd astfel drept de mo\u015ftenitor. Elena Lupescu a mai tr\u0103it \u00eenc\u0103 20 de ani, deced\u00e2nd la 7 iulie 1977, la v\u00e2rsta de 81 de ani. \u00cen 2003, r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele lui Carol al II-lea au fost re\u00eenhumate la M\u0103n\u0103stirea Curtea de Arge\u015f, \u00eens\u0103 regele Mihai nu a participat la ceremonie.<\/h4>\n

Articol preluat de la <\/em>Enciclopedia Romaniei<\/em> <\/a><\/h4>
\n
\n \n
\n \n \"Happy\"\n <\/a>\n
\n Happy <\/div>\n
\n 0<\/span>\n \n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Sad\"\n <\/a>\n
\n Sad <\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Excited\"\n <\/a>\n
\n Excited <\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Sleepy\"\n <\/a>\n
\n Sleepy <\/div>\n
\n 0<\/span>\n \n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Angry\"\n <\/a>\n
Angry<\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n \n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Surprise\"\n <\/a>\n
Surprise<\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n <\/div>\n <\/div>\n\n <\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 3 octombrie 1893, Sinaia – 3 aprilie 1953, Estoril, Portugalia), rege al Rom\u00e2niei, membruRead More<\/i><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":463,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_crdt_document":"","footnotes":""},"categories":[34,28],"tags":[476,59,60,477,250,271,179,478,479],"class_list":["post-3598","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-domnul-strain","category-secvente-istorice","tag-carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen","tag-desteptati","tag-desteptati-va","tag-elena-lupescu","tag-hohenzollern","tag-rege","tag-romania","tag-sigmaringen","tag-zizi-lambrino"],"rise-blocks_total_comments":1,"rise-blocks_categories":[{"term_id":34,"name":"Domnul Strain","slug":"domnul-strain","term_group":0,"term_taxonomy_id":34,"taxonomy":"category","description":"","parent":28,"count":3,"filter":"raw"}],"rise-blocks_excerpt":"Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 3 octombrie 1893, Sinaia – 3 aprilie 1953, Estoril, Portugalia), rege al Rom\u00e2niei, membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne din 17 mai 1921. Carol al II-lea a fost cel mai controversat rege al Rom\u00e2niei, actele sale politice \u015fi din via\u0163a personal\u0103 gener\u00e2nd numeroase dispute \u00een opinia public\u0103 \u015fi pe scena politic\u0103. A renun\u0163at de..","yoast_head":"\r\nCarol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen -<\/title>\r\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\r\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/\" \/>\r\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\r\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\r\n<meta property=\"og:title\" content=\"Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen -\" \/>\r\n<meta property=\"og:description\" content=\"Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 3 octombrie 1893, Sinaia – 3 aprilie 1953, Estoril, Portugalia), rege al Rom\u00e2niei, membruRead More\" \/>\r\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/\" \/>\r\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2021-04-15T11:13:14+00:00\" \/>\r\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2022-01-13T19:36:15+00:00\" \/>\r\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Carol-II2.jpg\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"450\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"551\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\r\n<meta name=\"author\" content=\"wolfsoftcompany\" \/>\r\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\r\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"wolfsoftcompany\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"57 de minute\" \/>\r\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/\"},\"author\":{\"name\":\"wolfsoftcompany\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\"},\"headline\":\"Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen\",\"datePublished\":\"2021-04-15T11:13:14+00:00\",\"dateModified\":\"2022-01-13T19:36:15+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/\"},\"wordCount\":11397,\"commentCount\":0,\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Carol-II2.jpg\",\"keywords\":[\"Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen\",\"desteptati\",\"desteptati-va\",\"Elena Lupescu\",\"Hohenzollern\",\"rege\",\"Romania\",\"Sigmaringen\",\"Zizi Lambrino\"],\"articleSection\":[\"Domnul Strain\",\"Secvente Istorice\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/\",\"name\":\"Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen -\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Carol-II2.jpg\",\"datePublished\":\"2021-04-15T11:13:14+00:00\",\"dateModified\":\"2022-01-13T19:36:15+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Carol-II2.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Carol-II2.jpg\",\"width\":450,\"height\":551},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/\",\"name\":\"\",\"description\":\"\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\",\"name\":\"wolfsoftcompany\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"wolfsoftcompany\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/desteptati-va.ro\"],\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/author\/wolfsoftcompany\/\"}]}<\/script>\r\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen -","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen -","og_description":"Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 3 octombrie 1893, Sinaia – 3 aprilie 1953, Estoril, Portugalia), rege al Rom\u00e2niei, membruRead More","og_url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/","article_published_time":"2021-04-15T11:13:14+00:00","article_modified_time":"2022-01-13T19:36:15+00:00","og_image":[{"width":450,"height":551,"url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Carol-II2.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"wolfsoftcompany","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Scris de":"wolfsoftcompany","Timp estimat pentru citire":"57 de minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/"},"author":{"name":"wolfsoftcompany","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b"},"headline":"Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen","datePublished":"2021-04-15T11:13:14+00:00","dateModified":"2022-01-13T19:36:15+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/"},"wordCount":11397,"commentCount":0,"image":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Carol-II2.jpg","keywords":["Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen","desteptati","desteptati-va","Elena Lupescu","Hohenzollern","rege","Romania","Sigmaringen","Zizi Lambrino"],"articleSection":["Domnul Strain","Secvente Istorice"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/","name":"Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen -","isPartOf":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Carol-II2.jpg","datePublished":"2021-04-15T11:13:14+00:00","dateModified":"2022-01-13T19:36:15+00:00","author":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/#primaryimage","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Carol-II2.jpg","contentUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Carol-II2.jpg","width":450,"height":551},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-al-ii-lea-de-hohenzollern-sigmaringen\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/desteptati-va.ro\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/","name":"","description":"","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/desteptati-va.ro\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b","name":"wolfsoftcompany","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g","caption":"wolfsoftcompany"},"sameAs":["http:\/\/desteptati-va.ro"],"url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/author\/wolfsoftcompany\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3598","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3598"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3598\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4420,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3598\/revisions\/4420"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/463"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3598"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3598"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3598"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}