{"id":3604,"date":"2021-04-15T11:17:21","date_gmt":"2021-04-15T11:17:21","guid":{"rendered":"http:\/\/desteptati.ro\/?p=3604"},"modified":"2022-01-13T14:33:26","modified_gmt":"2022-01-13T12:33:26","slug":"carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/","title":{"rendered":"Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen"},"content":{"rendered":"
\n
\n \t<\/i> Read Time:<\/span>37 Minute, 2 Second <\/div>\n\n <\/div>

Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 10 aprilie 1839, Sigmaringen – d. 27 septembrie 1914, Sinaia), domnitorul Principatelor Unite Rom\u00e2ne, primul rege al Rom\u00e2niei, membru \u015fi pre\u015fedinte de onoare al Academiei Rom\u00e2ne din 15 septembrie 1867. Sub domnia sa de 48 ani, cea mai lung\u0103 din istoria \u0163\u0103rii, Rom\u00e2nia \u015fi-a cucerit Independen\u0163a de stat, a devenit monarhie constitu\u0163ional\u0103 \u015fi s-au pus bazele consolid\u0103rii statului rom\u00e2n modern. Carol I este considerat de majoritatea istoricilor cel mai mare om de stat al Rom\u00e2niei, c\u0103ci regimul politic pe care l-a promovat a asigurat dezvoltarea \u0163\u0103rii noastre pe o linie democratic\u0103 \u015fi demararea unui amplu proces de modernizare a statului.<\/h4>\r\n

Pe plan intern, Carol I a cultivat un climat de ordine, disciplin\u0103 \u015fi rigoare, a st\u0103ruit pentru modernizarea structurilor economice \u015fi a fost un arbitru al vie\u0163ii politice. Suveranul a ar\u0103tat preocupare pentru dezvoltarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, a culturii, precum \u015fi pentru formarea tinerei genera\u0163ii de intelectuali. Pe plan extern, a ac\u0163ionat pentru afirmarea autonomiei \u015fi \u00eent\u0103rirea prestigiului interna\u0163ional al statului. \u00cen timpul R\u0103zboiului pentru Independen\u0163\u0103, Carol a avut cele mai importante merite \u00een desf\u0103\u015furarea opera\u0163iunilor militare.<\/h4>\r\n

Cei 48 de ani de domnie a lui Carol I au marcat o etap\u0103 de mari progrese a Rom\u00e2niei \u00een plan economic, social, administrativ, politic, cultural. Sistemul de guvernare stabilit prin Constitu\u0163ia din 1866 a introdus \u00een \u0163ara noastr\u0103 regimul monarhiei constitu\u0163ionale, care a evoluat pe o linie democratic\u0103.<\/h4>\r\n

Originea. Studiile<\/strong><\/h3>\r\n
\"Principele<\/a>
Principele Carol<\/figcaption><\/figure>\r\n

N\u0103scut \u00eentr-o familie cu tradi\u0163ie dinastic\u0103 pe 10 aprilie 1839, la Sigmaringen, Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen era cel de-al doilea fiu al principelui Karl Anton \u015fi al principesei Josephine de Baden. Era \u00eenrudit cu Casa regal\u0103 a Prusiei \u015fi cu numeroase familii domnitoare din Europa. Dup\u0103 ce Carol finalizeaz\u0103 studiile elementare, se \u00eenscrie la \u015fcoala de cade\u0163i din M\u00fcnster. \u00cen 1857, termin\u0103 cursurile \u015ecolii de Artilerie din Berlin cu gradul de locotenent, iar p\u00e2n\u0103 \u00een 1866 va fi ofi\u0163er al armatei germane. \u00centreprinde c\u0103l\u0103torii \u00een mai multe \u0163\u0103ri europene pentru a lua cuno\u015ftin\u0163\u0103 la fa\u0163a locului cu progresele \u00eenregistrate \u00een arta militar\u0103. Apoi, dup\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103, \u00ee\u015fi completeaz\u0103 studiile teoretice la Universitatea din B\u00f6nn, urm\u00e2nd cursuri de literatur\u0103 francez\u0103 \u015fi istorie. Prin\u0163ul Carol a participat la Al Doilea R\u0103zboi din Schleswig, mai ales la asaltul citadelei Fredericia \u015fi al Dybb\u00f8l, experien\u0163\u0103 care \u00eei va fi de folos mai t\u00e2rziu \u00een R\u0103zboiul pentru Independen\u0163\u0103 al Rom\u00e2niei. Familia sa avea leg\u0103turi de rudenie cu \u00eemp\u0103ratul Fran\u0163ei Napoleon al III-lea, iar Rom\u00e2nia era puternic influen\u0163at\u0103 de cultura \u015fi politica francez\u0103. A\u015fadar, recomandarea de c\u0103tre Napoleon a prin\u0163ului Carol a valorat mult \u00een ochii politicienilor rom\u00e2ni, la fel ca \u015fi rudenia de s\u00e2nge cu familia prusac\u0103 domnitoare.<\/h4>\r\n

Venirea \u00een Rom\u00e2nia. Drumul spre Bucure\u015fti<\/strong><\/h3>\r\n

Dup\u0103 refuzul lui Filip de Flandra al Belgiei de a ocupa tronul Rom\u00e2niei, pe 19 martie 1866, Ion C. Br\u0103tianu este trimis de urgen\u0163\u0103 la D\u00fcsseldorf pentru a ob\u0163ine consim\u0163\u0103m\u00e2ntul venirii \u00een Rom\u00e2nia din partea t\u00e2n\u0103rului principe, a familiei sale \u015fi a regelui Prusiei Wilhelm I.<\/h4>\r\n

\u00centre timp, la Bucure\u015fti, \u00een ziua de 30 martie, Locotenen\u0163a Domneasc\u0103 public\u0103 o proclama\u0163ie c\u0103tre popor, recomand\u00e2nd alegerea prin plebiscit a prin\u0163ului Carol de Hohenzollern ca domnitor al rom\u00e2nilor, cu drept de mo\u015ftenire, care va domni sub numele de Carol I. Plebiscitul \u00eencepe la 2 aprilie \u015fi se \u00eenchide la 8 aprilie, rezultatul fiind de 685.869 voturi pentru, 224 voturi contra \u015fi 12.837 ab\u0163ineri. Totodat\u0103, \u00een urma dezbaterilor Adun\u0103rii Constituante, 109 deputa\u0163i s-au pronun\u0163at pentru alegerea principelui Carol, \u00een vreme ce numai 6 s-au ab\u0163inut.<\/h4>\r\n

Regele Prusiei este primul care \u00ee\u015fi d\u0103 acordul, \u00eentr-un mod tacit \u00eens\u0103, c\u0103ci tocmai \u00een acea perioad\u0103 izbucnise un grav conflict \u00eentre Prusia \u015fi Imperiul Habsburgic. Wilhelm \u00eei recomand\u0103 lui Carol s\u0103 fie prudent: \u201eDumnezeu s\u0103 te aib\u0103 \u00een paz\u0103\u201d. De asemenea, pe 7 aprilie, Carol a avut o \u00eentrevedere cu Otto von Bismarck, cancelarul prusac, care l-a sf\u0103tuit \u201es\u0103 ia hot\u0103r\u00e2rea \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103 de a pleca direct spre Rom\u00e2nia\u201d. \u00cen cele din urm\u0103, dup\u0103 \u00eendelungi sfaturi cu tat\u0103l s\u0103u, guvernatorul Renaniei, Carol accept\u0103 s\u0103 vin\u0103 \u00een Principate pentru a deveni domnitorul rom\u00e2nilor.<\/h4>\r\n

Pe 29 aprilie 1866, principele Carol a plecat \u00een Elve\u0163ia, la Z\u00fcrich, \u0163ar\u0103 cunoscut\u0103 pentru neutralitatea sa \u00een orice conflict european. Aici, el ob\u0163ine un pa\u015faport fals pe numele Karl Hettingen, \u201ec\u0103l\u0103torind la Odessa pentru afaceri\u201d. A\u015fadar, cet\u0103\u0163enia eleve\u0163ian\u0103 era o bun\u0103 acoperire pe drumul spre Principate, c\u00e2nd trebuia s\u0103 treac\u0103 prin Austria, care se afla \u00een r\u0103zboi cu \u0163ara sa. C\u0103l\u0103toria nu a fost lipsit\u0103 de peripe\u0163ii, c\u0103ci t\u00e2n\u0103rul principe risca \u00een orice moment s\u0103 fie prins de autorit\u0103\u0163ile austriece.<\/h4>\r\n

Carol ajunge la Bazia\u015f pe 6 mai, iar aici se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu Ion C. Br\u0103tianu care venea direct de la Paris. Dup\u0103 dou\u0103 zile de a\u015fteptare, cei doi se urc\u0103 pe un vapor, la clasa a II-a, iar \u00een timpul c\u0103l\u0103toriei nu \u015fi-au schimbat niciun cuv\u00e2nt pentru a nu trezi suspiciuni. \u00cen cele din urm\u0103, Carol \u015fi Br\u0103tianu ajung la Turnu-Severin, pe p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc. De aici, se \u00eembarc\u0103 din nou pe un vapor care s\u0103-i duc\u0103 pe Dun\u0103re la Giurgiu, iar de aici s\u0103 se \u00eendrepte spre Capitala \u0163\u0103rii al c\u0103rei domnitor urma s\u0103 fie.<\/h4>\r\n

Depunerea jur\u0103m\u00e2ntului ca domnitor al rom\u00e2nilor<\/strong><\/h3>\r\n

<\/h4>\r\n
\"Carol<\/a>
Carol I. Portret de George Peter Healy<\/figcaption><\/figure>\r\n

Carol ajunge la Bucure\u015fti pe 10 mai 1866. Intr\u0103 \u00een ora\u015f pe la podul Mogo\u015foaiei, unde este \u00eent\u00e2mpinat de Dimitrie C. Br\u0103tianu, primarul Capitalei, care \u00eei \u00eenm\u00e2neaz\u0103 cheile ora\u015fului. Principele este escortat spre Dealul Mitropoliei, pe drum fiind aclamat frenetic de mul\u0163imile str\u00e2nse s\u0103-l vad\u0103 pe noul suveran. Aici se oficiaz\u0103 Tedeumul, apoi este invitat s\u0103 depun\u0103 jur\u0103m\u00e2ntul \u00een noua sa calitate de domnitor al Principatelor Unite Rom\u00e2ne \u00een Palatul Mitropoliei, care era sediul Adun\u0103rii Constituante. Are loc o \u015fedin\u0163\u0103 extraordinar\u0103 a celor dou\u0103 camere reunite, a guvernului, a Locotenen\u0163ei Domne\u015fti \u015fi a \u00cenaltului Cler. Carol este \u00eent\u00e2mpinat de pre\u015fedintele Adun\u0103rii, Emanoil Costache Epureanu, care \u00eel conduce la tronul princiar ridicat pe tribun\u0103. Mitropolitul Nifon pune crucea \u015fi Evanghelia pe masa a\u015fezat\u0103 \u00een fa\u0163a tronului, iar colonelul Nicolae Haralambie cite\u015fte formula de jur\u0103m\u00e2nt rom\u00e2neasc\u0103, care \u00eei este tradus\u0103 principelui \u00een francez\u0103: \u201eJur de a fi credincios legilor \u0163\u0103rii, de a p\u0103zi religiunea rom\u00e2nilor, precum \u015fi integritatea teritoriului ei \u015fi a domni ca domn consitu\u0163ional\u201d. Carol pune m\u00e2na dreapt\u0103 pe Evanghelie \u015fi roste\u015fte cu voce ferm\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte: \u201eJur!\u201d. Astfel, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen devine domnitorul Principatelor Unite Rom\u00e2ne. Totodat\u0103, \u00een momentul depunerii jur\u0103m\u00e2ntului \u00een fa\u0163a Reprezentan\u0163ei Na\u0163ionale, t\u00e2n\u0103rul domnitor roste\u015fte o fraz\u0103 ce va fi emblematic\u0103 \u00een dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii sale pe tronul Rom\u00e2niei: \u201ePun\u00e2nd picioarele pe acest p\u0103m\u00e2nt, am \u015fi devenit rom\u00e2n!\u201d. \u00centr-o scurt\u0103 alocu\u0163iune, el \u015fi-a exprimat \u201edevotamentul f\u0103r\u0103 margini c\u0103tre noua mea patrie \u015fi acel ne\u00eenvins respect c\u0103tre lege, pe care l-am cules \u00een exemplul alor mei. Cet\u0103\u0163ean azi, m\u00e2ine, de va fi nevoie soldat, eu voi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi cu dumneavoastr\u0103 soarta cea bun\u0103 ca \u015fi cea rea\u201d.<\/h4>\r\n

Primul an de domnie. Constitu\u0163ia din 1866<\/strong><\/h3>\r\n

\u00cenc\u0103 de la instalarea sa pe tron, Carol a numit un nou Consiliu de mini\u015ftri condus de Lasc\u0103r Catargiu \u015fi a convocat Adunarea Constituant\u0103 pentru a-i atribui misiunea redact\u0103rii \u015fi elabor\u0103rii unei noi Constiu\u0163ii a Rom\u00e2niei, care s\u0103 fac\u0103 din domnia sa un regim democratic \u015fi constitu\u0163ional. Noua lege fundamental\u0103 a fost promulgat\u0103 de domnitor pe 1 iulie 1866. Era alc\u0103tuit\u0103 dup\u0103 model belgian, f\u0103r\u0103 aprobarea Marilor Puteri, av\u00e2nd \u015fi caracterul de prima constitu\u0163ie intern\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Pe plan extern, ea a fost perceput\u0103 ca o manifestare a independen\u0163ei, c\u0103ci prevedea ereditatea domniei \u015fi atribu\u0163iile unui domn suveran, dep\u0103\u015find statutul de autonomie recunoscut prin tratatele interna\u0163ionale. \u00cen acela\u015fi timp, legea fundamental\u0103 a Rom\u00e2niei nu amintea nimic de suzeranitatea otoman\u0103 \u015fi de garan\u0163ia colectiv\u0103 a puterilor europene.<\/h4>\r\n

Noua Constitu\u0163ie proclama principiul fundamental al separ\u0103rii puterilor \u00een stat. Puterea executiv\u0103 era exercitat\u0103 de un Consiliu de mini\u015ftri, puterea legislativ\u0103 de Reprezentan\u0163a Na\u0163ional\u0103, bicameral\u0103, care printre alte atribu\u0163ii avea drept de interpelare a guvernului, iar puterea judec\u0103toreasc\u0103 era \u00eencredin\u0163at\u0103 instan\u0163elor de judecat\u0103. Domnitorul era \u015feful statului, comandatul suprem al armatei, av\u00e2nd at\u00e2t prerogative executive, c\u00e2t \u015fi legislative. El putea convoca \u015fi dizolva Parlamentul, numea \u015fi revoca mini\u015ftrii, sanc\u0163iona \u015fi promulga regile, av\u00e2nd \u015fi drept de veto absolut, declara r\u0103zboi \u015fi \u00eencheia pacea. De asemenea, putea ini\u0163ia proiecte legislative dac\u0103 erau contrasemnate de ministrul de resort. A\u015fadar, Rom\u00e2nia devenea o monarhie constitu\u0163ional\u0103. Alte principii erau suveranitatea na\u0163ional\u0103, guvernarea reprezentativ\u0103 \u015fi responsabil\u0103 \u00een fa\u0163a cet\u0103\u0163enilor, monarhia ereditar\u0103 prin drept de primogenitur\u0103. (vezi Constitu\u0163ia din 1866).<\/h4>\r\n

Totodat\u0103, legea fundamental\u0103 garanta drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile cet\u0103\u0163ene\u015fti, precum egalitatea \u00een fa\u0163a legii, libertatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, a presei, a asocierilor \u015fi \u00eentrunirilor, \u015fi declara proprietatea sacr\u0103 \u015fi inviolabil\u0103. Noua constitu\u0163ie includea \u015fi un sistem electoral bazat pe votul cenzitar. Pentru Adunarea Deputa\u0163ilor erau stabilite patru colegii dup\u0103 criteriul averii. Primele dou\u0103 colegii cuprindeau pe marii proprietari funciari, iar al treilea burghezia \u015fi liber-profesioni\u015ftii. Dac\u0103 cet\u0103\u0163enii apar\u0163in\u00e2nd acestor trei colegii votau direct, colegiul IV, unde votau \u0163\u0103ranii, includea votul indirect prin reprezentan\u0163i. De asemenea, pentru declan\u015farea alegerilor, \u00een timp, s-a statuat o practic\u0103 neobi\u015fnuit\u0103 pentru un regim democratic. Regele dizolva Corpurile leguitoare, impun\u00e2ndu-se convocarea alegerilor, dup\u0103 care numea un nou Consiliu de mini\u015ftri care era \u00eens\u0103rcinat s\u0103 organizeze aceste alegeri. Practica a ar\u0103tat, cu o singur\u0103 excep\u0163ie \u00een decembrie 1937, c\u0103 partidul care forma guvernul destinat s\u0103 organizeze alegerile, le \u015fi c\u00e2\u015ftiga. Oamenii politici obi\u015fnuiau s\u0103 se adreseze \u00een momentul c\u00e2nd regele dorea s\u0103 cheme un partid la putere prin expresia: \u201eda\u0163i-mi guvernul \u015fi v\u0103 dau parlamentul\u201d.<\/h4>\r\n

Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei din 1866 \u0163inea cont de condi\u0163iile specifice ale \u0163\u0103rii noastre \u015fi se referea la o diversitate de aspecte care vizau dezvoltarea \u015fi modernizarea societ\u0103\u0163ii. \u00cen noiembrie 1866 au loc primele alegeri libere pe baza noului sistem de vot, domnitorul pornind \u015fi o intens\u0103 campanie de reorganizare a armatei \u015fi de construire de c\u0103i ferate moderne.<\/h4>\r\n

Prin urcarea lui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen pe tronul Rom\u00e2niei, Marile Puteri au fost puse \u00een fa\u0163a \u201efaptului \u00eemplinit\u201d. Rezisten\u0163a lor s-a diminuat treptat, ultima piedic\u0103 fiind \u00eenl\u0103turat\u0103 \u00een octombrie 1866, c\u00e2nd Carol a f\u0103cut o vizit\u0103 la Istanbul, \u00een timpul c\u0103reia a ob\u0163inut firmanul de numire din partea sultanului. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, Carol I \u015fi-a f\u0103cut cunoscut\u0103 dorin\u0163a de a modifica raporturile cu Imperiul Otoman \u015fi de c\u00e2\u015ftiga suveranitatea \u0163\u0103rii. \u00cen ceea ce prive\u015fte via\u0163a personal\u0103, Carol se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu principesa Elisabeta de Wied pe 3 noiembrie 1869. Cuplul regal a avut o feti\u0163\u0103, principesa Maria, n\u0103scut\u0103 la 27 august 1870, \u00eens\u0103 aceasta a murit de scarlatin\u0103 c\u00e2nd era doar o copil\u0103, pe 28 martie 1874. Dup\u0103 aceast\u0103 tragedie, Carol \u015fi Elisabeta nu au mai avut copii, l\u0103s\u00e2nd familia domnitoare f\u0103r\u0103 mo\u015ftenitori la tronul dinastic.<\/h4>\r\n

Instabilitatea politic\u0103 din primii cinci ani de domnie<\/strong><\/h3>\r\n

Primii ani de domnie au \u00eensemnat o perioad\u0103 de adaptare la realit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti: disputele politice \u00eenver\u015funate \u00eentre liberali \u015fi conservatori, pe care a reu\u015fit s\u0103 le modereze sprijinind sistemul bipartit, simpatia francofil\u0103 a opiniei publice. Via\u0163a politic\u0103 agitat\u0103 a fost caracterizat\u0103 \u015fi de o instabilitate guvernamental\u0103. \u00cen perioada mai 1866 – martie 1871, s-au format 10 guverne \u015fi au existat peste 30 de remanieri.<\/h4>\r\n

Pesonalitatea puternic\u0103 a noului domnitor i-a luat \u00een surprindere pe reprezentan\u0163ii grup\u0103rilor politice, \u00een special pe liberalii radicali. Treptat, pe fondul disensiunilor de pe scena politic\u0103 erau organizate tot mai multe manifesta\u0163ii antimonarhice \u015fi republicane, care \u00eel acuzau pe Carol c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 profite de situa\u0163ia financiar\u0103 grea a \u0163\u0103rii. Acesta era considerat vinovat \u015fi de problema din jurul afacerii Strousberg, consor\u0163iu prusac c\u0103ruia domnitorul \u00eei concesionase dreptul de a construi o magistral\u0103 feroviar\u0103 \u00eentre Roman \u015fi V\u00e2rciorova, dar care a comis incorectitudini grave \u00een manipularea fondurilor pe spatele statului rom\u00e2n. Mai mult, \u00een ianuarie 1870 se declan\u015feaz\u0103 o nou\u0103 criz\u0103 guvernamental\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd s-a prezentat \u00een Parlament un proiect de lege care acorda o dota\u0163ie de 300.000 de lei pe an principesei Elisabeta. Acest lucru a st\u00e2rnit nemul\u0163umirea guvernului de coali\u0163ie \u00eentre conservatorii modera\u0163i \u015fi liberalii modera\u0163i, astfel c\u0103 primul ministru Dimitrie Ghica \u015fi-a dat demisia pe 27 ianuarie 1870.<\/h4>\r\n

\u201eRepublica de la Ploie\u015fti\u201d<\/strong><\/h3>\r\n

\u00centre timp, radicalii \u00eencep s\u0103 def\u0103\u015foare tot mai dese agita\u0163ii antidinastice, preg\u0103tind o conspira\u0163ie care s\u0103 instaureze republica. Capii conspira\u0163iei erau Eugeniu Carada, Constantin Cioc\u00e2rlan \u015fi maiorul C. Pillat, sus\u0163inu\u0163i evident de liderii radicalilor. Mi\u015fcarea conspirativ\u0103 trebuia s\u0103 se declan\u015feze \u00een noaptea de 7\/8 august 1870, dar \u00een cele din urm\u0103 s-a decis am\u00e2narea ei pentru a se vedea rezultatul r\u0103zboiului franco-prusac. Totu\u015fi, Alexandru Candiano-Popescu, \u015feful grupului de la Ploie\u015fti, n-a acceptat propunerea de am\u00e2nare. Exact \u00een acea noapte, \u00eempreun\u0103 cu mai mul\u0163i sus\u0163in\u0103tori, Candiano ocup\u0103 prefectura \u015fi telegraful, dup\u0103 care organizeaz\u0103 o \u00eentrunire popular\u0103 \u00een centrul ora\u015fului, unde anun\u0163\u0103 proclamarea republicii \u015fi instaurarea unei regen\u0163e \u00een frunte cu Nicolae Golescu. El \u00eensu\u015fi s-a autoproclamat prefect al jude\u0163ului Prahova. Spre diminea\u0163\u0103, Candiano \u00eencearc\u0103 s\u0103 trimit\u0103 mai multe telegrame c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile din str\u0103in\u0103tate anun\u0163\u00e2nd detronarea lui Carol I, dar acestea au fost oprite de \u015feful sta\u0163iei de telegraf de la Predeal care a anun\u0163at guvernul de la Bucure\u015fti. Acesta a restabilit imediat ordinea, arest\u00e2ndu-i pe protestatari \u015fi pe cei b\u0103nui\u0163i de participare la complot, printre care se num\u0103rau Ion C. Br\u0103tianu, Eugeniu Carada, Nicolae Golescu, B. P. Ha\u015fdeu \u015fi Anastase Stolojan. Candiano-Popescu nu a putut organiza o rezisten\u0163\u0103, iar \u201econspiratorii\u201d au fost trimi\u015fi \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii de Jura\u0163i de la T\u00e2rgovi\u015fte. La 17 octombrie 1870, to\u0163i cei 41 de acuza\u0163i au fost achita\u0163i.<\/h4>\r\n

Manifesta\u0163iile antidinastice. La un pas de abdicare<\/strong><\/h3>\r\n

<\/h4>\r\n
\"Domnitorul<\/a>
Domnitorul Carol I<\/figcaption><\/figure>\r\n

Profund \u00eengrijorat c\u0103 nu mai putea st\u0103p\u00e2ni patima \u201epartidelor politice care domnesc \u00een Rom\u00e2nia\u201d, Carol se adreseaz\u0103 \u00een repetate r\u00e2nduri Puterilor Garante, dar r\u0103spunsurile nu au fost \u00eencurajatoare. El \u00ee\u015fi manifesta inten\u0163ia de a modifica Constitu\u0163ia pentru a l\u0103rgi prerogativele domnitorului \u015fi a r\u0103sfr\u00e2nge anumite libert\u0103\u0163i, \u00eens\u0103 noul guvern instalat pe 18 decembrie 1870, condus de Ion Ghica, era un adept al ferm al Constitu\u0163iei. Carol era decis s\u0103 nu cedeze \u015fi s\u0103-\u015fi impun\u0103 punctul de vedere, amenin\u0163\u00e2nd cu abdicarea. El a redactat o scrisoare c\u0103tre un prieten fictiv, Auerbach, care a ap\u0103rut \u00een ziarul \u201eAugusburger Allgemeine Zeitung\u201d la 15 ianuarie 1871, fiind reprodus\u0103 \u015fi \u00een presa rom\u00e2neasc\u0103. Carol aprecia c\u0103 dup\u0103 cinci ani de domnie n-a putut aduce \u201edec\u00e2t pu\u0163ine servicii acestei frumoase \u0163\u0103ri\u201d, imput\u00e2nd acest lucru acelora \u201ecare s-au erijat pe ei \u00een\u015fi\u015fi \u00een diriguitorii acestei \u0163\u0103ri\u201d \u015fi exprim\u00e2ndu-\u015fi dorin\u0163a de a se \u00eentoarce \u201e\u00een scumpa mea patrie\u201d. Unii deputa\u0163i au apreciat aceast\u0103 declara\u0163ie c\u0103 aducea jigniri poporului rom\u00e2n, calific\u00e2nd aceast\u0103 amenin\u0163are ca \u201eun act de dezertare, un act de \u00eenalt\u0103 tr\u0103dare\u201d.<\/h4>\r\n

Toat\u0103 aceast\u0103 agita\u0163ie se desf\u0103\u015fura pe fondul interna\u0163ional al r\u0103zboiului franco-prusac declan\u015fat \u00een iulie 1870 \u015fi a c\u0103rui finalitate a avut detronarea lui Napoleon al III-lea, proclamarea Republicii a III-a \u00een Fran\u0163a \u015fi unificarea german\u0103 din ianuarie 1871. Opinia public\u0103 din \u0163ar\u0103 era o ferm\u0103 simpatizant\u0103 francofil\u0103, astfel c\u0103 a fost indignat\u0103 de umilin\u0163ele la care era supus poporul francez de c\u0103tre invadatori \u015fi a sporit mai mult indignarea \u00eempotriva imperialismului german \u015fi a \u201eneam\u0163ului\u201d aflat pe tronul Rom\u00e2niei, dup\u0103 ce s-a aflat c\u0103 domnitorul a trimis \u00eemp\u0103ratului Wilhelm I o telegram\u0103 de felicitare \u201epentru victoriile ob\u0163inute \u00een realizarea unit\u0103\u0163ii germane\u201d.<\/h4>\r\n

\u00cen seara zilei de 10 martie 1871 a pornit o ampl\u0103 r\u0103scoal\u0103 a popula\u0163iei Capitalei fa\u0163\u0103 s\u0103rb\u0103torirea cu mult fast a zilei de na\u015ftere a \u00eemp\u0103ratului Wilhelm de c\u0103tre colonia german\u0103 din Bucure\u015fti. Manifestan\u0163ii nu puteau tolera un asemenea afront \u015fi s-au ab\u0103tut cu pietre asupra geamurilor s\u0103lii unde se \u0163inea fastul, scand\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp lozinci antidinastice \u015fi republicane. Carol a scos armata \u00een strad\u0103 pentru a restabili ordinea, gener\u00e2nd o ciocnire de for\u0163e s\u00e2ngeroas\u0103. Pe la unu noaptea, domnitorul l-a convocat pe Ion Ghica cer\u00e2ndu-i pe un ton imperial s\u0103 demisioneze, totodat\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-i cunoscut\u0103 decizia de a convoca diminea\u0163\u0103 Locotenen\u0163a Domneasc\u0103 din 1866 pentru a-i preda puterea, c\u0103ci va demisiona. \u00cen diminea\u0163a zilei de 11 martie 1871, Lasc\u0103r Catargiu \u015fi Nicolae Golescu s-au prezentat la Palatul Regal (Nicolae Haralambie nu era \u00een ora\u015f), iar Carol le-a adus la cuno\u015ftin\u0163\u0103 hot\u0103r\u00e2rea de a abdica. Decizia domnitorului de a juca pe o singur\u0103 carte a produs un efect psihologic. Puterile Garante nu vedeau cu ochi buni o Rom\u00e2nie republican\u0103, plus c\u0103 plecarea lui Carol ar fi dezl\u0103n\u0163uit mari nenorociri asupra \u0163\u0103rii, precum falimentul statului \u015fi o stare de anarhie general\u0103. Exponen\u0163ii clasei conduc\u0103toare nu se puteau dispersa de Carol. \u00cen aceste condi\u0163ii, la insisten\u0163ele ferme ale lui Catargiu domnitorul declar\u0103 c\u0103 \u201evrea s\u0103 mai chibzuiasc\u0103 odat\u0103\u201d, cer\u00e2nd in schimb \u201eun guvern tare\u201d care s\u0103 sprijine legea finan\u0163elor \u015fi modificarea atitudinii Adun\u0103rii, care \u00een repetate r\u00e2nduri \u00ee\u015fi exprimase ostilitatea fa\u0163\u0103 de domnitor. Spre sear\u0103, Lasc\u0103r Catargiu devine noul pre\u015fedinte al Consiliului de mini\u015ftri \u015fi ac\u0163ioneaz\u0103 energic pentru \u00eemp\u0103\u015ftierea manifestan\u0163ilor \u015fi restabilirea ordinii.<\/h4>\r\n

Mi\u015fcarea antidinastic\u0103 a fost \u00eenfr\u00e2nt\u0103 pentru mult\u0103 vreme, chiar dac\u0103 opozi\u0163ia liberal\u0103 a continuat s\u0103 publice articole injurioase la adresa lui Carol. \u201e\u015eahul\u201d la suveran era des utilizat \u00een lupta opozi\u0163iei pentru ob\u0163inerea puterii, iar cet\u0103\u0163enii s-au obi\u015fnuit treptat cu astfel de practici. \u00cen general, noul context interna\u0163ional a impus \u015fi schimbarea viziunii celor mai ferven\u0163i antidinastici \u015fi republicani precum frac\u0163ioni\u015ftii lui Nicolae Ionescu \u015fi liberalii radicali condu\u015fi de I. C. Br\u0103tianu \u015fi C. A. Rosetti. \u201eSentimentele republicane at\u00e2t de puternic dezvoltate \u00een opinia public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 gra\u0163ie activit\u0103\u0163ii liberalilor radicali \u015fi frac\u0163ioni\u015ftilor au trebuit s\u0103 se \u00eencline ra\u0163iunii de stat\u201d. \u00cen acest moment istoric, forma de guvern\u0103m\u00e2nt monarhic-constitu\u0163ional\u0103 corespundea necesit\u0103\u0163ilor obiective ale \u00eenaint\u0103rii Rom\u00e2niei pe calea progresului, pentru limitarea decalajului creat fa\u0163\u0103 de statele din vestul Europei, ca urmare a secolelor de domina\u0163ie otoman\u0103.<\/h4>\r\n

Cucerirea Independen\u0163ei de stat<\/strong><\/h3>\r\n

\u00cen perioada urm\u0103toare are loc o apropiere treptat\u0103 \u00eentre Carol \u015fi Ion C. Br\u0103tianu, pre\u015fedintele Partidului Na\u0163ional Liberal. Acest duet politic a adus \u00een cele din urm\u0103 Rom\u00e2niei Independen\u0163a de stat. Dup\u0103 c\u00e2\u015ftigarea alegerilor din iunie 1876 de c\u0103tre liberali, Br\u0103tianu este numit pre\u015fedinte al Consiliului de mini\u015ftri pe 24 iulie. \u00cen prima perioad\u0103, guvernul a ac\u0163ionat pentru adoptarea unor reforme pentru consolidarea statului. \u00cens\u0103, m\u0103surile de politic\u0103 intern\u0103 au fost am\u00e2nate de evenimentele de pe plan extern, c\u00e2nd se \u00eentrevedea izbucnirea unui nou conflict ruso-turc. Exista posibilitatea ca \u0163ara noastr\u0103 s\u0103 fructifice \u00een mod pozitiv aceast\u0103 nou\u0103 dezordine european\u0103. Carol I a r\u0103mas cunoscut \u00een istoria \u0163\u0103rii ca suveranul ce a adus Rom\u00e2niei Independen\u0163a fa\u0163\u0103 de Imperiul Otoman.<\/h4>\r\n

Conven\u0163ia rom\u00e2no-rus\u0103. Proclamarea independen\u0163ei<\/strong><\/h3>\r\n

<\/h4>\r\n
\"Actul<\/a>
Actul proclamarii Regatului<\/figcaption><\/figure>\r\n

\u00cenalta Poart\u0103 refuzase statului rom\u00e2n dreptul de a bate moned\u0103, de a acorda decora\u0163ii \u015fi dreptul de a se numi \u201eRom\u00e2nia\u201d, astfel c\u0103 disensiunile ruso-turce tot mai evidente de la \u00eenceputul anului 1877, care prevesteau un viitor conflict, p\u0103reau un bun prilej pentru reafirmarea noului ideal al poporului rom\u00e2n, Independen\u0163a de stat. Liderii politici rom\u00e2ni doreau un tratat cu Rusia prin care aceasta s\u0103 recunoasc\u0103 Independen\u0163a Rom\u00e2niei, astfel c\u0103 pe 4 aprilie 1877 este semnat\u0103 conven\u0163ia cu Imperiul Rus. Aceasta permitea armatei \u0163ariste s\u0103 traverseze teritoriul rom\u00e2nesc pentru a ajunge la sud de Dun\u0103re, guvernul imperial oblig\u00e2ndu-se s\u0103 respecte \u201eintegritatea existent\u0103\u201d \u015fi \u201edrepturile politice\u201d ale Rom\u00e2niei. Pe 12 aprilie, \u00eencepe de facto r\u0103zboiul ruso-turc, iar artileria otoman\u0103 bombardeaz\u0103 localit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne\u015fti de la Dun\u0103re, urmat\u0103 la scurt timp de o ripost\u0103 c\u00e2nd tunarii de la Calafat deschid focul asupra Vidinului \u015fi a navelor turce\u015fti aflate \u00een port. \u201eAsta-i muzica ce-mi place!\u201d a rostit domnitorul Carol. \u00cen \u015fedin\u0163a solemn\u0103 a Adun\u0103rii Deputa\u0163ilor din 9 mai 1877, la o interpelare a lui Nicolae Fleva privind situa\u0163ia \u0163\u0103rii, ministrul de externe Mihail Kog\u0103lniceanu roste\u015fte celebrul discurs ce proclama Independen\u0163a Rom\u00e2niei:<\/h4>\r\n

\u201e\u00cen stare de rezbel cu leg\u0103turile rupte, ce suntem? Suntem independen\u0163i, suntem na\u0163iune de sine st\u0103t\u0103toare….Ce-am fost \u00eenainte de declararea rezbelului? Fost-am noi dependen\u0163i c\u0103tre turci? Fost-am noi provincie turceasc\u0103? Avut-am noi pe sultan ca suzeran? Str\u0103inii au zis acestea; noi nu am zis-o niciodat\u0103. A\u015fadar, domnilor deputa\u0163i, nu am nici cea mai mic\u0103 \u00eendoial\u0103 \u015fi fric\u0103 de a declara \u00een fa\u0163a Reprezentan\u0163ei Na\u0163ionale c\u0103 noi s\u00eentem o na\u0163iune liber\u0103 \u015fi independent\u0103\u201d <\/em><\/h4>\r\n

Pe 10 mai, Independen\u0163a este proclamat\u0103 \u015fi \u00een Senat, iar declara\u0163ia este promulgat\u0103 de domnitorul Carol I \u015fi publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial. Aceasta trebuia recunocut\u0103 pe plan interna\u0163ional, iar liderii politici erau con\u015ftien\u0163i c\u0103 Independen\u0163a deplin\u0103 nu va fi cucerit\u0103 dec\u00e2t prin \u201es\u00e2nge\u201d de poporul rom\u00e2n. \u00cencepea astfel R\u0103zboiul de Independen\u0163\u0103 al Rom\u00e2niei.<\/h4>\r\n

R\u0103zboiul ruso-rom\u00e2no-turc. Frontul din Balcani<\/strong><\/h3>\r\n

Pentru Rusia, frontul din Balcani reprezenta cheia victoriei, astfel c\u0103 utilizarea teritoriului rom\u00e2nesc reprezenta un real avantaj. Conform conven\u0163iei, trupele \u0163ariste trec Dun\u0103rea prin \u0163ara noastr\u0103 \u015fi \u00eenregistreaz\u0103 c\u00e2teva succese semnificative. \u00cens\u0103, otomanii condu\u015fi de Osman Pa\u015fa reu\u015fesc s\u0103 resping\u0103 atacul asupra Plevnei, iar Rusia \u00eenregistreaz\u0103 pierderi uria\u015fe. \u00centr-o telegram\u0103 din 19 iulie, marele duce Nicolae cerea ajutorul Rom\u00e2niei, exprim\u00e2ndu-\u015fi dorin\u0163a ca armata noastr\u0103 s\u0103 treac\u0103 Dun\u0103rea pentru a consolida frontul balcanic. Insisten\u0163ele s-au amplificat \u00eentr-o alt\u0103 telegram\u0103 din 30 iulie, astfel c\u0103 participarea Rom\u00e2niei, refuzat\u0103 ini\u0163ial de \u0163ar, devenise indispensabil\u0103. Partea rom\u00e2n\u0103 \u015fi-a exprimat dorin\u0163a pentru semnarea unui tratat \u00een vederea unei viitoare interven\u0163ii a \u0163\u0103rii noastre, dar Rusia a refuzat categoric, c\u0103ci nu vroia s\u0103-\u015fi asume consecin\u0163ele unui astfel de tratat militar.<\/h4>\r\n

\u00cen aceste condi\u0163ii, pe 16 august 1877, are loc o \u00eentrevedere \u00eentre Carol, marele duce Nicolae \u015fi \u0163arul Alexandru al II-lea, c\u00e2nd domnitorului rom\u00e2n \u00eei este oferit\u0103 conducerea reunit\u0103 a trupelor ruso-rom\u00e2ne din Balcani. \u201eMare onoare \u015fi mare r\u0103spundere!\u201d noteaz\u0103 Titu Maiorescu. Participarea Rom\u00e2niei pe frontul de la Plevna cu 38.000 de osta\u015fi, 41 de batalioane \u015fi 112 tunuri Krupp, cele mai moderne din Europa, a schimbat radical raportul de for\u0163e \u00een defavoarea turcilor. Primele opera\u0163iuni militare nu \u00eenregistreaz\u0103 un mare succes \u015fi se \u00eencheie doar cu ocuparea redutei Grivi\u0163a I pe 30 august, unde cad la datorie peste 1.000 osta\u015fi rom\u00e2ni. Urm\u0103torul pas a fost \u00eencercuirea Plevnei, pentru a o determina s\u0103 se predea.<\/h4>\r\n

Pe 9 noiembrie, for\u0163ele rom\u00e2ne cuceresc reduta Rahova, iar, \u00een cele din urm\u0103, turcii, \u00een frunte cu Osman Pa\u015fa, se predau pe 28 noiembrie 1877. \u00cen ordinul de zi c\u0103tre armat\u0103, semnat de Carol I la Plevna pe 2 decembrie 1877, se ar\u0103ta: \u201ePovestea faptelor m\u0103re\u0163e ale trecutului, voi a\u0163i \u00eembog\u0103\u0163it-o cu povestea faptelor nu mai pu\u0163in mari ce a\u0163i s\u0103v\u00e2r\u015fit, \u015fi cartea veacurilor va p\u0103stra, pe ne\u015ftersele ei foi, numele acestor fapte al\u0103turi de numele vostru\u201d. Luptele continu\u0103 cu \u00eenaintarea ru\u015filor spre Balcani, trupele noastre av\u00e2nd misiunea de a ap\u0103ra flancul vestic pe direc\u0163ia Vidin – Belogradcik. \u00cen cele din urm\u0103, otomanii capituleaz\u0103 pe 23 ianuarie 1878.<\/h4>\r\n

Congresul de la Berlin. Dobrogea atribuit\u0103 Rom\u00e2niei <\/strong><\/h3>\r\n

\u00cen aceea\u015fi lun\u0103, Carol I a adresat marelui duce Nicolae o scrisoare prin care cerea ca Rom\u00e2nia, care contribuise la ob\u0163inerea victoriei, s\u0103 participe la trativele de pace. Guvernul \u0163arist nu a acceptat aceast\u0103 cerere, astfel c\u0103 Tratatul de la San Stefano s-a semnat la 19 februarie 1878 f\u0103r\u0103 participarea delega\u0163ilor rom\u00e2ni.<\/h4>\r\n

Aceast\u0103 decizie a provocat indignare \u00een r\u00e2ndul opiniei publice \u015fi a st\u00e2rnit protestul vehement al autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne. La Congresul de Pace de la Berlin (iunie 1878), delega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 a fost acceptat\u0103 doar cu rol consultativ. Ion C. Br\u0103tianu \u015fi Mihail Kog\u0103lniceanu au fost \u201eauzi\u0163i dar nu asculta\u0163i\u201d. \u00cen urma Tratatului de Pace adoptat pe 1 iulie 1876, Independen\u0163a Rom\u00e2niei este recunoscut\u0103, dar condi\u0163ionat\u0103 de modificarea articolului 7 din Constitu\u0163ie cu privire la acordarea cet\u0103\u0163eniei \u015fi, \u00een mod neoficial, de rezolvarea problemei din jurul afacerii Strousberg. Totodat\u0103, Rom\u00e2nia era nevoit\u0103 s\u0103 cedeze Rusiei jude\u0163ele din sudul Bsarabiei, Cahul, Bolgrad \u015fi Ismail, primind la schimb Delta Dun\u0103rii, Insula \u015eerpilor \u015fi Dobrogea (vezi \u015fi Unirea Dobrogei cu Rom\u00e2nia). \u00cen R\u0103zboiul pentru Independen\u0163\u0103 armata rom\u00e2n\u0103 a \u00eenregistrat pierderi de peste 10.000 de vie\u0163i omene\u015fti, ceea ce demonstreaz\u0103 c\u00e2t de scump a pl\u0103tit poporul rom\u00e2n pentru \u00eenf\u0103tuirea unui ideal na\u0163ional.<\/h4>\r\n

Proclamarea regatului. Reformele constitu\u0163ionale<\/strong><\/h3>\r\n

La 9 septembrie 1878, Consiliul de mini\u015ftri a hot\u0103r\u00e2t ca domnitorul Carol I s\u0103 poarte titlul de \u201eAlte\u0163\u0103 regal\u0103\u201d. Prin aceasta se urm\u0103rea afirmarea Rom\u00e2niei pe scena interna\u0163ional\u0103 ca stat suveran \u015fi independent, care a rupt definitv trecutul de vasalitate fa\u0163\u0103 de Poart\u0103, \u015fi consolidarea pozi\u0163iei lui Carol concomitent cu ridicarea prestigiului dinastiei de Hohenzollern \u00een fa\u0163a celorlalte monarhii europene. \u00cen 1879, Reprezentan\u0163a Na\u0163ional\u0103 promulg\u0103 revizuirea Constitu\u0163iei \u00een conformitate cu hot\u0103r\u00e2rile luate de Congresul de Pace.<\/h4>\r\n

La \u00eenceputul anului urm\u0103tor, Guvernul rezolva \u015fi \u201eproblema Strousberg\u201d prin r\u0103scump\u0103rarea tuturor c\u0103ilor ferate rom\u00e2ne. Ministrul de finan\u0163e D. A. Sturdza realizeaz\u0103 o conven\u0163ie cu Societatea ac\u0163ionarilor \u00een septembrie 1879, prin care obliga\u0163iunile emise de statul rom\u00e2n, cu o dob\u00e2nd\u0103 de 6%, erau garantate prin ipotecarea re\u0163elei feroviare. Proiectul este larg dezb\u0103tut \u00een Parlamentul de la Bucure\u015fti, dar \u00een ciuda opozi\u0163iei conservatoare, care se folosea de orice pretext pentru a r\u0103sturna guvernul liberal, conven\u0163ia este adoptat\u0103. \u00cen februarie 1880, la numai c\u00e2teva zile de la proclamarea conven\u0163iei, Germania, Fran\u0163a \u015fi Anglia recuno\u015fteau independen\u0163a Rom\u00e2niei.<\/h4>\r\n

Conservatorii \u00eei acuzau \u00een dese r\u00e2nduri pe liberali c\u0103 nu doreau s\u0103 proclame monarhia, deoarece \u00een str\u0103fundul inimii lor r\u0103m\u00e2neau republicani. Pentru a dovedi c\u0103 acuza\u0163iile sunt flase, \u00een ziua de 14 martie 1881, guvernul liberal prezint\u0103 un proiect de lege prin care Parlamentul, \u00een puterea dreptului de suveranitate a na\u0163iunii, \u201eProclam\u0103 rege al Rom\u00e2niei pe Alte\u0163a Sa Regal\u0103 prin\u0163ul Carol I\u201d. Proiectul a fost adoptat \u00een unanimitate de Corpurile legiuitoare \u015fi prevedea: \u201eArticolul I. Rom\u00e2nia ia titlul de regat. Domnitorul ei, Carol I, ia, pentru sine \u015fi mo\u015ftenitorii s\u0103i, titlul de rege al Rom\u00e2niei. Articolul II. Mo\u015ftenitorul tronului va purta titlul de principe regal\u201d. O delega\u0163ie \u00een frunte cu Dimitrie Ghica, pre\u015fedintele Senatului, \u015fi Constantin A. Rosetti, pre\u015fedintele Adun\u0103rii Deputa\u0163ilor, a prezentat legea lui Carol I. Chiar \u00een acea sear\u0103 a avut loc ceremonia la palat \u00een cadrul c\u0103reia a fost promulgat\u0103 legea. \u00cen raportul guvernului citit la ceremonie se ar\u0103ta: \u201eRom\u00e2nia, constituit\u0103 \u00een regat, completeaz\u0103 \u015fi \u00eencoroneaz\u0103 opera regener\u0103rii sale. Ea \u00ee\u015fi d\u0103 un nume care este \u00een acord cu pozi\u0163ia ce a dob\u00e2ndit ca stat independent. Domnul Rom\u00e2niei este suveranul s\u0103u, \u015fi acest suveran lu\u00e2nd titlul de rege, nu face dec\u00e2t s\u0103 continue a exercita suveranitatea domnului\u201d. Datorit\u0103 funeraliilor \u0163arului Alexandru al II-lea, festivit\u0103\u0163ile consacrate proclam\u0103rii regatului au fost am\u00e2nate pentru 10 mai, c\u00e2nd se \u00eemplineau 15 ani de la urcarea pe tron a lui Carol I. Pe 5 aprilie, Ion C. Br\u0103tianu pred\u0103 conducerea guvernului fratelui s\u0103u, Dimitrie C. Br\u0103tianu, pentru a prezida istoricul act.<\/h4>\r\n

Pe 10 mai 1881, pe Dealul Mitropoliei, are loc ceremonia de \u00eencoronare a lui Carol I \u015fi a so\u0163iei sale, Elisabeta, ca suverani ai Rom\u00e2niei. Pre\u015fedin\u0163ii celor dou\u0103 Camere au \u00eenm\u00e2nat suveranilor coroanele din o\u0163elul unui tun turcesc capturat la Plevna de armata rom\u00e2n\u0103 sub comanda lui Carol. \u00cen cuv\u00e2ntul de mul\u0163umire, regele a afirmat c\u0103 prime\u015fte coroana \u201eca un simbol al independen\u0163ei \u015fi al puterii Rom\u00e2niei\u201d. Cum, dup\u0103 moartea fiicei lor Maria, cuplul regal nu a mai avut copii, nu exista un succesor clar determinat la tron. Pentru a asigura stabilitatea \u015fi continuarea dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen s-a reglementat aceast\u0103 problem\u0103. Articolul 83 din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei prevedea ca succesiunea tronului s\u0103 i se \u00eencredin\u0163eze cobor\u00e2torilor pe linie b\u0103rb\u0103teasc\u0103 \u00eencep\u00e2nd de la cel mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dintre fra\u0163ii s\u0103i sau cobor\u00e2torilor acestora. At\u00e2t principele Leopold, fratele lui Carol I, c\u00e2t \u015fi fiul cel mare al acestuia au refuzat tronul. Astfel, succesiunea i-a revenit principelui Ferdinand, cel de-al doilea fiu al principelui Leopold \u015fi nepot de frate al regelui Carol I. Noua linie succesoral\u0103 a fost statuat\u0103 prin \u201ePactul de familie\u201d din 18 mai 1881.<\/h4>\r\n

Pe 9 iunie acela\u015fi an, Ion C. Br\u0103tianu organizeaz\u0103 un vot de blam din partea Parlamentului \u00eempotriva guvernului condus de fratele s\u0103u, astfel c\u0103 frunta\u015ful liberal \u00ee\u015fi reia func\u0163a de prim-ministru. \u00cen aceste condi\u0163ii, era deschis\u0103 calea pentru adoptarea m\u0103surilor necesare consolid\u0103rii \u015fi moderniz\u0103rii statului rom\u00e2n. \u00cen iunie 1884, Parlamentul a adoptat revizuirea Constitu\u0163iei care stabilea ca form\u0103 de guvern\u0103m\u00e2nt regatul. Totodat\u0103, era adoptat\u0103 o nou\u0103 lege electoral\u0103 care reducea num\u0103rul colegiilor de la IV la III \u015fi extindea dreptul la vot prin sc\u0103derea censului. \u00cen acea\u015fi lun\u0103 a fost votat\u0103 \u015fi legea domeniilor Coroanei. Prin acest act, clasa politic\u0103 dorea s\u0103 \u201elege\u201d c\u00e2t mai str\u00e2ns familia domnitoare de p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc \u015fi s\u0103-i creeze o situa\u0163ie material\u0103 c\u00e2t mai bun\u0103.<\/h4>\r\n

Familia regal\u0103 sub conducerea lui Carol<\/strong><\/h3>\r\n

Pe 18 martie 1889, Ferdinand I este declarat \u00een mod oficial mo\u015ftenitorul tronului, primind titlul de \u201eAlte\u0163\u0103 Regal\u0103 Principe de Rom\u00e2nia\u201d. Din 19 aprilie, t\u00e2n\u0103rul principe se stabile\u015fte definitiv \u00een Rom\u00e2nia pentru a se pune \u00een contact cu realitatea divers\u0103 a \u0163\u0103rii. La \u00eenceput, t\u00e2n\u0103rul principe a avut o idil\u0103 cu Elena V\u0103c\u0103rescu, domni\u015foar\u0103 de onoare a reginei Elisabeta, dar c\u0103s\u0103toria \u00eentre ace\u015ftia nu era posibil\u0103 c\u0103ci Statutul Casei Regale men\u0163iona obligativitatea tuturor membrilor de a se c\u0103s\u0103tori numai cu persoane apar\u0163in\u00e2nd unei familii domnitoare din str\u0103in\u0103tate. Interzicerea rela\u0163iei dintre cei doi a creat o adev\u0103rat\u0103 dram\u0103 \u00een familia regal\u0103. Regina Elisabeta, care se ar\u0103ta \u00eenc\u00e2ntat\u0103 de ideea unei c\u0103s\u0103torii, s-a certat cu so\u0163ul ei \u015fi s-a retras la casa familiei din Neuwied, \u00een timp ce t\u00e2n\u0103rul Ferdinand s-a retras la Sigmaringen, amenin\u0163\u00e2nd cu sinuciderea. Elisabeta va reveni \u00een \u0163ar\u0103 abia peste trei ani de la acest eveniment (noiembrie 1894). \u00cen fa\u0163a acestor fapte, Elena V\u0103c\u0103rescu a decis s\u0103 ia calea exilului, renun\u0163\u00e2nd pentru totdeauna la g\u00e2ndul c\u0103 va mai reveni \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen cele din urm\u0103, ra\u0163iunea de stat a \u00eenvins sentimentele, iar la 29 decembrie 1892 Ferdinand se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu principesa Maria de Edinburgh, nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.<\/h4>\r\n

Principele mo\u015ftenitor \u015fi so\u0163ia sa au tr\u0103it sub tutela autoritar\u0103 a regelui Carol I, care nu le \u00eeng\u0103duia nici un act de independen\u0163\u0103, nici m\u0103car \u00een via\u0163a personal\u0103. Cu toate acestea, via\u0163a celor doi se desf\u0103\u015fura \u00eentr-o atmosfer\u0103 pl\u0103cut\u0103. Pentru t\u00e2n\u0103ra familie a fost rezervat Palatul Cotroceni din Bucure\u015fti, iar Carol a construit special pentru ace\u015ftia Castelul Peli\u015for \u00een complexul familiei regale de la Sinaia.<\/h4>\r\n

Un monarh constitu\u0163ional. \u201eDou\u0103zeci de ani de domina\u0163ie a Coroanei\u201d<\/strong><\/h3>\r\n

<\/h4>\r\n
\"Regele<\/a>
Regele Carol I al Romaniei<\/figcaption><\/figure>\r\n

Dup\u0103 proclamarea regatului, manifesta\u0163iile antidinastice au continuat, mai ales din partea \u201eOpozi\u0163iei Unite\u201d care se folosea de orice prilej pentru a determina c\u0103derea de la putere a guvernului I. C. Br\u0103tianu. Campaniile se desf\u0103\u015furau prin intermediul presei. Cei mai activi erau Gheorghe Panu, lider al radicalilor liberali, prin intermediul oficiosului \u201eLupta\u201d, \u015fi Dumitru Br\u0103tianu \u00een ziarul \u201eNa\u0163iunea\u201d. Cea mai mare manifesta\u0163ie a avut loc \u00een martie 1888 la Bucure\u015fti, c\u00e2nd r\u0103bdarea opozi\u0163iei fa\u0163\u0103 de marea guvernare liberal\u0103 atinsese punctul culminant. Au avut loc lupte de strad\u0103 \u00een fa\u0163a Palatului Regal sf\u00e2r\u015fite prin interven\u0163ia brutal\u0103 a Jandarmeriei. Presat \u015fi de r\u0103scoala \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 izbucnit\u0103 \u00een acela\u015fi an, Ion C. Br\u0103tianu \u015fi-a depus demisia pe 20 martie 1888, dup\u0103 12 ani de domina\u0163ie liberal\u0103 a vie\u0163ii politice din Rom\u00e2nia. Au urmat, dup\u0103 expresia lui Nicolae Iorga, \u201edou\u0103zeci de ani de domina\u0163ie a Coroanei\u201d, \u00een care regele a \u015ftiut s\u0103 \u0163in\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103 balan\u0163a puterii, folosind cu prec\u0103dere sistemul rotativei guvernamentale prin alternarea la putere a conservatorilor cu liberalii. Au mai urmat tot timpul manifest\u0103ri \u00eempotriva regelui, dar ele erau cunoscute pentru lipsa de sinceritate \u015fi caracterul politicianist. Un exemplu \u00een acest sens este Dimitrie Alexandru Sturdza, pre\u015fedintele Partidului Na\u0163ional Liberal care a f\u0103cut trecerea la conducerea forma\u0163iunii \u00eentre Ion Br\u0103tianu \u015fi fiul s\u0103u, Ionel Br\u0103tianu. C\u00e2nd se afla \u00een opozi\u0163ie, Sturdza publica \u00een presa str\u0103in\u0103 articole injurioase la adresa lui Carol \u015fi organiza manifesta\u0163ii anticarliste. C\u00e2nd era chemat la palat pentru l\u0103muriri, frunta\u015ful liberal se dezvinov\u0103\u0163ea: \u201eNu eu, majestate!\u201d. \u00cendat\u0103 ce c\u0103p\u0103tau puterea, ace\u015fti antidinastici deveneau \u201eprea supu\u015fii \u015fi prea pleca\u0163ii servitori\u201d ai regelui, formul\u0103 ce figura \u00een actele oficiale. Sturdza, care-l ataca des pe monarh, nu ezita s\u0103-i s\u0103rute m\u00e2na la recep\u0163iile de la palat, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 introduc\u0103 acest obicei ca element de protocol. Carol \u015fi-a p\u0103strat demnitatea \u015fi nu a ezitat s\u0103 promulge acele m\u0103suri, indiferent de la ce partid erau propuse, care au f\u0103cut din Rom\u00e2nia o \u0163ar\u0103 modern\u0103.<\/h4>\r\n

Carol I s-a preocupat de sprijinirea culturii \u015fi dezvoltarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. Academia Rom\u00e2n\u0103 i-a recunoscut pre\u0163ioasa activitate \u00een acest sens, iar dup\u0103 1879 a fost ales pre\u015fedinte de onoare al acestui for \u015ftiin\u0163ific \u015fi cultural. Mai mult, din 1891 regele s-a dedicat \u00een mod special dezvolt\u0103rii culturii rom\u00e2ne\u015fti prin funda\u0163ia \u201eCarol I\u201d.<\/h4>\r\n

Rom\u00e2nia \u00een politica interna\u0163ional\u0103. Membru asociat al Triplei Alian\u0163e <\/strong><\/h3>\r\n

Politica extern\u0103 a Rom\u00e2niei dup\u0103 ob\u0163inerea Independen\u0163ei de stat a cunoscut multiple semnifica\u0163ii. Ostilitatea v\u0103dit\u0103 a Rusiei fa\u0163\u0103 de \u0163ara noastr\u0103, sc\u0103derea influen\u0163ei franceze \u015fi cre\u015fterea rolului Germaniei pe scena interna\u0163ional\u0103 au permis lui Carol I s\u0103 \u00ee\u015fi materializeze simpatiile pentru \u0163ara sa de origine printr-un tratat de alian\u0163\u0103. Carol a fost invitat la Berlin ca na\u015f la botezul unui fiu al viitorului \u00eemp\u0103rat Wilhelm al II-lea, iar cu aces prilej a fost stabilit cadrul proiectului de tratat. Dar cum \u201edrumul spre Berlin trece prin Viena\u201d, la 18 octombrie 1883 Rom\u00e2nia a \u00eencheiat un tratat cu Austro-Ungaria la care a aderat \u015fi Germania. Astfel, \u0163ara noastr\u0103 a devenit membru asociat al blocului militar denumit Tripla Alian\u0163\u0103 sau Puterile Centrale. Prin acest fapt, Rom\u00e2nia a ie\u015fit din izolarea politic\u0103 \u00een care se afla la acel moment, iar \u0163ara noastr\u0103 s-a afirmat ca un factor de echilibru \u00een Balcani. Acest tratat a fost \u0163inut secret, c\u0103ci o alian\u0163\u0103 cu Austro-Ungaria, care st\u0103p\u00e2nea opresiv Transilvania, ar fi fost extrem de nepopular\u0103 \u00een r\u00e2ndul opiniei publice. De fapt, \u015feful statului rom\u00e2n nu s-a considerat niciodat\u0103 aliatul guvernului maghiar, iar starea de tensiune dintre Rom\u00e2nia \u015fi Austro-Ungaria, generat\u0103 de voin\u0163a poporului rom\u00e2n de pe ambele versante ale Carpa\u0163ilor de a tr\u0103i \u00een grani\u0163ele unuia \u015fi aceluia\u015fi stat, nu s-a mic\u015forat. De asemenea, Carol I a \u00eencurajat lupta rom\u00e2nilor din teritoriile aflate sub domina\u0163ie str\u0103in\u0103, folosind diverse modalit\u0103\u0163i. Un exemplu este interven\u0163ia sa pe l\u00e2ng\u0103 Curtea de la Viena pentru eliberarea conduc\u0103torilor mi\u015fc\u0103rii memorandiste, condamna\u0163i \u00een procesul de la Cluj \u00een 1894. Promov\u00e2nd o politic\u0103 de echilibru \u00eentre Marile Puteri, Rom\u00e2nia a evitat s\u0103 se angajeze efectiv de partea a unuia sau altuia din cele dou\u0103 blocuri militare, Antanta \u015fi Puterile Centrale, str\u0103duindu-se s\u0103 men\u0163in\u0103 rela\u0163ii amicale cu toate statele.<\/h4>\r\n

R\u0103scoala de la 1907. Al Doilea R\u0103zboi Balcanic <\/strong><\/h3>\r\n

Clasa politic\u0103 a depus mari eforturi pentru a ridica prestigiul monarhiei \u00een con\u015ftiin\u0163a poporului rom\u00e2n, aduc\u00e2nd elogii activit\u0103\u0163ii lui Carol I \u015fi succeselor ob\u0163inute de Rom\u00e2nia \u00een timpul domniei sale. Un bun exemplu sunt serb\u0103rile jubiliare desf\u0103\u015furate \u00een 1906 cu prilejul anivers\u0103rii a 40 de ani de domnie a lui Carol. Atunci s-a organizat o mare expozi\u0163ie na\u0163ional\u0103 cuprinz\u00e2nd principalele realiz\u0103ri ale \u0163\u0103rii \u00een procesul de modernizare. \u00cen acele vremuri, societatea rom\u00e2neasc\u0103 se confrunta cu grave contradic\u0163ii, departe de a fi una a armoniei cum \u00eencercau s\u0103 acrediteze oficialit\u0103\u0163ile. Cruda realitate a ie\u015fit la iveal\u0103 un an mai t\u00e2rziu. \u00cen ziua de 8 februarie 1907 a izbucnit la Fl\u0103m\u00e2nzi, jude\u0163ul Boto\u015fani, conflictul ce avea s\u0103 declan\u015feze marea r\u0103scoal\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103. Regele \u00eencredin\u0163eaz\u0103 guvernul lui D. A. Sturdza, pre\u015fedintele Partidului Na\u0163ional Liberal, av\u00e2nd la Interne pe Ionel Br\u0103tianu \u015fi la R\u0103zboi pe generalul Alexandru Averescu. De\u015fi cabinetul a \u00eencercat s\u0103 ia unele m\u0103suri pentru a mai calma situa\u0163ia, ele nu au atins problema fundamental\u0103 a \u0163\u0103ranilor, lipsa de p\u0103m\u00e2nt, \u015fi evenimentele au degenerat. Printr-un plan bine \u00eentocmit, a fost organizat\u0103 una dintre cele mai violente represiuni anti\u0163\u0103r\u0103ne\u015fti din istorie. Mul\u0163i ofi\u0163eri au continuat s\u0103 \u00eempu\u015fte instigatorii reali sau prezumptivi, chiar dac\u0103 represiunea fusese sistat\u0103. Pentru orice om politic era limpede c\u0103 problema \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 trebuia s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 o rezolvare, c\u0103ci societatea \u00eens\u0103\u015fi trebuia reconstruit\u0103 din temelii. \u00censu\u015fi regele era con\u015ftient de aceast\u0103 realitate. \u00centr-o conversa\u0163ie cu Alexandru Marghiloman el \u00eei spunea: \u201eRom\u00e2nia \u00eentreag\u0103 trebuie ref\u0103cut\u0103, c\u0103ci totul s-a pr\u0103bu\u015fit\u201d. La sf\u00e2r\u015fitul anului 1908, noul pre\u015fedinte al PNL \u015fi prim-ministru devine Ion I. C. Br\u0103tianu. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceputul primului s\u0103u mandat, frunta\u015ful liberal pleda pentru \u00eenf\u0103ptuirea reformelor agrar\u0103 \u015fi electoral\u0103, revizuirea Constitu\u0163iei. Br\u0103tianu a propus regelui extinderea dreptului de vot prin \u00eenfiin\u0163area colegiului unic, dar Carol I a refuzat. \u00cen fa\u0163a acestei situa\u0163ii, primul ministru \u00ee\u015fi depune mandatul pe 28 decembrie 1910. Au urmat patru ani de guvernare conservatoare.<\/h4>\r\n

Declan\u015farea celui de Al Doilea R\u0103zboi Balcanic, la 16 iunie 1913, a determinat Rom\u00e2nia s\u0103 intervin\u0103 de partea Serbiei, ce constituia practic primul pas spre desprinderea de alian\u0163a cu Austro-Ungaria. Pe 27 iunie, Rom\u00e2nia a declarat r\u0103zboi Bulgariei. \u00cen calitate de comandant suprem al armatei, Carol I a trecut Dun\u0103rea pe la Turnu M\u0103gurele. Bulgaria a fost nevoit\u0103 s\u0103 cear\u0103 pace, astfel \u00eenc\u00e2t a fost evitat\u0103 o confruntare militar\u0103 efectiv\u0103. Tratativele de pace s-au \u0163inut la Bucure\u015fti, \u015fedin\u0163ele fiind prezidate de Titu Maiorescu, primul ministru al Rom\u00e2niei. Pe 28 iulie 1913 a fost semnat Tratatul de Pace, care, printre altele, obliga Bulgaria s\u0103 cedeze \u0163\u0103rii noastre sudul Dobrogei (Cadrilaterul) format din dou\u0103 jude\u0163e, Durostor \u015fi Caliacra. Acest moment a fost unul important din perspectiva rela\u0163iilor interna\u0163ionale, c\u0103ci era prima pace \u00een care se luau hot\u0103r\u00e2ri de c\u0103tre \u0163\u0103rile mici f\u0103r\u0103 amestecul direct al Marilor Puteri. Totodat\u0103, Pacea de la Bucure\u015fti a determinat o r\u0103ceal\u0103 v\u0103dit\u0103 a rela\u0163iilor rom\u00e2no-austro-ungare \u015fi o apropiere tot mai mult de Rusia.<\/h4>\r\n

Consiliul de Coroan\u0103 din iulie 1914. Neutralitatea Rom\u00e2niei <\/strong><\/h3>\r\n

Pe 4 ianuarie 1914, Ionel Br\u0103tianu ob\u0163ine un nou mandat de prim-ministru, iar acesta era un filoantantist convins. Au urmat vizite ale ministrului de externe rus Sazonov \u00een \u0163ara noastr\u0103 \u015fi chiar o \u00eentrevedere bilateral\u0103 la Constan\u0163a \u00eentre Carol \u015fi \u0163arul Nicolae al II-lea, pe 1 iunie 1914. Pe plan intern, Br\u0103tianu cerea urgent trecerea la aplicarea reformelor, \u00eens\u0103 regele se ar\u0103ta reticent, tem\u00e2ndu-se ca aceste reforme s\u0103 nu st\u00e2rneasc\u0103 lupte violente pe scena politic\u0103. Mai mult, declan\u015farea Primului R\u0103zboi Mondial a impus scoaterea reformelor de pe ordinea de zi.<\/h4>\r\n

Asasinarea lui Franz Ferdinand, arhiducele Austro-Ungariei, \u00een ziua de 15\/28 iunie 1914 la Sarajevo, a constituit pretextul declan\u015f\u0103rii Primului R\u0103zboi Mondial. La 14\/27 iulie, respectiv 18\/31 iulie, \u00eemp\u0103ratul Austro-Ungariei, Franz Joseph, \u015fi cel al Germaniei, Wilhelm al II-lea, \u00eel anun\u0163\u0103 pe Carol despre conflictul care va \u00eencepe \u00eempotriva Serbiei \u015fi \u00eei cer s\u0103-\u015fi \u00eemplineasc\u0103 \u201edatoriile de aliat\u201d. Mai mult, cancelarul german Bethman-Hollveg \u00eei telegrafia regelui rom\u00e2n: \u201eCerem mobilizarea imediat\u0103 a armatei rom\u00e2ne \u015fi \u00eendreptarea ei \u00eempotriva Rusiei\u201d. \u00cen aceste condi\u0163ii, Carol I a convocat un Consiliu de Coroan\u0103 la Castelul Pele\u015f din Sinaia pe data de 21 iulie\/3 august 1914. F\u0103r\u0103 nici o introducere, regele a declarat:<\/h4>\r\n

\u201eR\u0103zboiul general a izbucnit. Se d\u0103 marea lupt\u0103 \u00een care pentru o \u00eentreag\u0103 perioad\u0103 istoric\u0103 se va stabili harta \u015fi soarta popoarelor. Desigur c\u0103 \u00een acest r\u0103zboi vor fi \u00eenving\u0103tori \u015fi \u00eenvin\u015fi. Dar e ne\u00eendoelnic c\u0103 cei dinainte \u015fi irevocabil meni\u0163i s\u0103 fie \u00eenvin\u015fi vor fi neutri. A\u015fa fiind, dup\u0103 matur\u0103 chibzuin\u0163\u0103, convingerea mea ad\u00e2nc\u0103 este c\u0103 datoria Rom\u00e2niei este s\u0103 execute tratatele ce o leag\u0103 de Tripla Alian\u0163\u0103.\u201d<\/em><\/h4>\r\n

Pentru a fi mai conving\u0103tor, Carol \u201ea scos dintr-o caset\u0103 de fier tratatul \u00eencheiat de el \u015fi contrasemat de Ion Br\u0103tianu tat\u0103l \u00een 1883, re\u00eennoit sub guvernele Catargiu, Sturdza \u015fi Maiorescu, a c\u0103ror isc\u0103lutur\u0103 o purta. Nimeni altul dintre b\u0103rba\u0163ii no\u015ftri politici, care se perindaser\u0103 la c\u00e2rma statului, nu v\u0103zuse misteriosul document\u201d. Regele considera o chestiune de demnitate ca Rom\u00e2nia s\u0103-\u015fi onoreze isc\u0103litura. \u00cen schimb, grupul din jurul primului ministru Ion I. C. Br\u0103tianu se pronun\u0163a pentru Antanta. \u00cen cele din urm\u0103, majoritatea a hot\u0103r\u00e2t ca Rom\u00e2nia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 neutr\u0103 fa\u0163\u0103 de acest conflict. Dintre cei prezen\u0163i, numai b\u0103tr\u00e2nul conservator Petre P. Carp l-a sus\u0163inut cu fermitate pe \u015feful statului: \u201eCu l\u0103sa\u0163i pe omul aista singur?\u201d Majoritatea s-a pronun\u0163at pentru neutralitate, invoc\u00e2nd \u015fi motivul c\u0103 Austro-Ungaria a atacat prima. Carol I a constat \u015fi s-a supus cu mare regret deciziei Consiliului: \u201eConstat c\u0103 reprezentan\u0163ii \u0163\u0103rii, aproape \u00een unanimitate, au cerut neutralitatea. Ca rege constitu\u0163ional m\u0103 supun voin\u0163ei dumneavoastr\u0103. Mi-e fric\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 prestigiul \u0163\u0103rii va ie\u015fi mic\u015forat din \u015fedin\u0163a de ast\u0103zi \u015fi m\u0103 tem c\u0103 a\u0163i luat o hot\u0103r\u00e2re de care Rom\u00e2nia se va c\u0103i \u00een viitor\u201d. Carol I a fost grav afectat de hot\u0103r\u00e2rea adoptat\u0103: \u201eDup\u0103 patruzeci \u015fi opt de ani de domnie…m\u0103 v\u0103d aproape singur\u201d, m\u0103rturisea el lui Constantin Stere. \u015eeful statului l-a anun\u0163at pe \u00eemp\u0103ratul Germaniei de deczia adoptat\u0103 la Consiliul de Coroan\u0103, \u0163in\u00e2nd \u00eens\u0103 s\u0103 precizeze c\u00e2t de mult sufer\u0103 din aceast\u0103 pricin\u0103. Din acest moment, \u00eentreaga politic\u0103 extern\u0103 a fost preluat\u0103 de Ion I. C. Br\u0103tianu.<\/h4>\r\n

Ultimile clipe din via\u0163\u0103. Sf\u00e2r\u015fitul domniei <\/strong><\/h3>\r\n

Av\u00e2nd cea mai lung\u0103 domnie din istoria \u0163\u0103rii, 48 de ani, Carol I a murit pe 27 septembrie 1914 la Castelul Pele\u015f, la v\u00e2rsta de 75 de ani, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat la Curtea de Arge\u015f, \u00een Biserica Episcopal\u0103, unde, dup\u0103 numai doi ani de la moartea sa, a fost \u00eenmormantat\u0103 \u015fi credincioasa lui so\u0163ie Elisabeta. \u00cen acele zile grele, aceasta \u00eei telegrafia \u00eemp\u0103ratului german Wilhelm al II-lea: \u201e\u0162i-a fost credincios p\u00e2n\u0103 la moarte\u201d. Totodat\u0103, Ottokar Czernin, ministrul Austro-Ungariei la Bucure\u015fti, afirma: \u201eRegele Carol a murit de r\u0103zboi. Ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni au fost o tortur\u0103 pentru b\u0103tr\u00e2nul domnitor, c\u0103ci el primea comunic\u0103rile pe care eu i le adresam, ca ni\u015fte lovituri de biciu […] Pot spune, f\u0103r\u0103 nici o exagerare, c\u0103 l-am v\u0103zut pr\u0103p\u0103dindu-se zi de zi, supt aceste continue lovituri de m\u0103ciuc\u0103 \u015fi c\u0103 excitarea sufleteasc\u0103, \u00een care tr\u0103ia, i-a scurtat, desigur, zilele\u201d.<\/h4>\r\n

\u00cen acea toamn\u0103 a anului 1914, sentimentul general al opiniei publice rom\u00e2ne\u015fti a fost acela de u\u015furare pentru faptul c\u0103 disp\u0103ruse principala piedic\u0103 \u00een calea alian\u0163ei Rom\u00e2niei cu Antanta \u015fi intrarea ei \u00een R\u0103zboiul pentru \u00centregirea Neamului. Mihail Manoilescu nota: \u201e\u00een clipa \u00een care s-a r\u0103sp\u00e2ndit vestea mor\u0163ii regelui a fost, \u00een ciuda oric\u0103rei decen\u0163e, o bucurie cum numai tineretul, totdeauna dispre\u0163uitor de forme, poate s\u0103 arate. To\u0163i eram ferici\u0163i c\u0103 moartea b\u0103tr\u00e2nului rege \u00eensemna c\u0103p\u0103tarea libert\u0103\u0163ii pentru Rom\u00e2nia de a merge \u00eempotriva Austro-Ungariei\u201d.<\/h4>\r\n

Personalitatea lui Carol I <\/strong><\/h3>\r\n

Pentru a evita atacurile antidinastice, dar \u015fi \u00een conformitate cu propria-i fire, Carol I a c\u0103utat s\u0103 se impun\u0103 printr-o via\u0163\u0103 personal\u0103 exemplar\u0103, prin exactitate \u015fi corectitudine. El nu a \u00eeng\u0103duit existen\u0163a unei camarile regale \u015fi a interzis reginei Elisabeta s\u0103 se amestece \u00een treburile politice ale \u0163\u0103rii. De aceea, regina mam\u0103 se ocupa mai ales cu arta popular\u0103, muzica \u015fi literatura, public\u00e2nd mai multe poezii \u015fi traduceri semnate cu pseudonimul \u201eCarmen Sylva\u201d. Convingerea lui Carol era c\u0103 avea un rol civilizator \u00een acest\u0103 parte a Europei, cultiv\u00e2nd membrilor familiei regale o asemenea mentalitate. \u00cen desele prelegeri c\u0103tre mo\u015ftenitorul s\u0103u, nepotul Ferdinand I, regele spunea: \u201eaici nu e o m\u00e2n\u0103 de barbari, care s\u0103 trebuiasc\u0103 a fi ridica\u0163i de o dinastie energic\u0103 \u015fi inteligent\u0103 la rangul na\u0163iunilor civilizate, ci un vechi \u015fi nobil popor care-\u015fi are locul, de\u015fi pe nedrept necunoscut, \u00een istoria lumii\u201d. Permanent preocupat de asigurarea prestigiului monarhiei, Carol s-a aflat \u00een situa\u0163ia, tragic\u0103 pentru un om, de a fi mereu izolat, de a nu avea nici un prieten. So\u0163ia sa m\u0103rturisea c\u0103 „\u015fi \u00een somn el poart\u0103 Coroana pe cap”. Persoana regelui inspira respect, rigiditatea dus\u0103 la extrem, spiritul de ordine ce p\u0103rea unora a fi disciplin\u0103 militar\u0103, se manifesta \u00een via\u0163a de zi cu zi, ca \u015fi \u00een momentele solemne.<\/h4>\r\n

Carol I avea o mare reticen\u0163\u0103 \u00een rela\u0163iile cu oamenii politici rom\u00e2ni. El a introdus maniere \u201enem\u0163e\u015fti\u201d rigide care nu o dat\u0103 i-au adus critici vehemente. Din acest punct de vedere, semnificativ\u0103 este ceremonia de \u00eenvestire a noului guvern: \u201eRegele prime\u015fte jur\u0103m\u00e2ntul \u00een uniforma lui pe care o poart\u0103 mereu parc\u0103 numai \u00een pozi\u0163ie de drep\u0163i, \u00eentr-un fel rigid dup\u0103 felul ofi\u0163erilor prusaci. Jur\u0103m\u00e2ntul era citit de fiecare membru al guvernului cu m\u00e2na pe cruce, dup\u0103 care era isc\u0103lit \u00een ordinea \u00een care mini\u015ftri erau a\u015feza\u0163i, \u00een ordinea vechimii\u201d. Ion G. Duca, participant la o asemenea ceremonie, nota: \u201eaveam impresia c\u0103 suntem o companie militar\u0103. Atunci mi-am dat \u015fi mai bine seama cum acest principe introdusese, \u00een toate, formele militarismului german de care toat\u0103 fiin\u0163a lui era \u00eembibat\u0103\u201d. Faptul c\u0103 regele \u00eentindea mini\u015ftrilor s\u0103i un singur deget, iar celor \u201eprivilegia\u0163i\u201d cel mult dou\u0103 degete, avea la r\u00e2ndul s\u0103u o semnifica\u0163ie aparte. A\u015fadar, prin personalitatea sa, regele Carol I a \u015ftiut s\u0103 men\u0163in\u0103 ordinea \u00een stat \u015fi s\u0103 cultive un climat de rigoare, absolut necesar \u00eentr-un proces de modernizare.<\/h4>\r\n

Articol preluat de la Enciclopedia Romaniei <\/a><\/em><\/h4>
\n
\n \n
\n \n \"Happy\"\n <\/a>\n
\n Happy <\/div>\n
\n 0<\/span>\n \n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Sad\"\n <\/a>\n
\n Sad <\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Excited\"\n <\/a>\n
\n Excited <\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Sleepy\"\n <\/a>\n
\n Sleepy <\/div>\n
\n 0<\/span>\n \n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Angry\"\n <\/a>\n
Angry<\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n \n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Surprise\"\n <\/a>\n
Surprise<\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n <\/div>\n <\/div>\n\n <\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 10 aprilie 1839, Sigmaringen – d. 27 septembrie 1914, Sinaia), domnitorul Principatelor Unite Rom\u00e2ne, primulRead More<\/i><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":394,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_crdt_document":"","footnotes":""},"categories":[34,28],"tags":[481,482,483,484,485,486,487,250,488,489,490,491,492,493,494,495,271,496,478,497],"class_list":["post-3604","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-domnul-strain","category-secvente-istorice","tag-baden","tag-carmen-sylva","tag-carol-1","tag-carol-i","tag-carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen","tag-desteptati-desteptati-va","tag-domnitor","tag-hohenzollern","tag-inalta-poarta","tag-independenta","tag-independenta-de-stat","tag-karl-anton","tag-karl-eitel-friedrich-zephyrinus-ludwig-von-hohenzollern-sigmaringen","tag-principatele-romane-unite","tag-prusia","tag-razboi-de-independenta","tag-rege","tag-regele-romaniei","tag-sigmaringen","tag-wied"],"rise-blocks_total_comments":0,"rise-blocks_categories":[{"term_id":34,"name":"Domnul Strain","slug":"domnul-strain","term_group":0,"term_taxonomy_id":34,"taxonomy":"category","description":"","parent":28,"count":3,"filter":"raw"}],"rise-blocks_excerpt":"Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 10 aprilie 1839, Sigmaringen – d. 27 septembrie 1914, Sinaia), domnitorul Principatelor Unite Rom\u00e2ne, primul rege al Rom\u00e2niei, membru \u015fi pre\u015fedinte de onoare al Academiei Rom\u00e2ne din 15 septembrie 1867. Sub domnia sa de 48 ani, cea mai lung\u0103 din istoria \u0163\u0103rii, Rom\u00e2nia \u015fi-a cucerit Independen\u0163a de stat, a devenit monarhie constitu\u0163ional\u0103 \u015fi s-au pus..","yoast_head":"\r\nCarol I de Hohenzollern-Sigmaringen -<\/title>\r\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\r\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/\" \/>\r\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\r\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\r\n<meta property=\"og:title\" content=\"Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen -\" \/>\r\n<meta property=\"og:description\" content=\"Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 10 aprilie 1839, Sigmaringen – d. 27 septembrie 1914, Sinaia), domnitorul Principatelor Unite Rom\u00e2ne, primulRead More\" \/>\r\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/\" \/>\r\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2021-04-15T11:17:21+00:00\" \/>\r\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2022-01-13T12:33:26+00:00\" \/>\r\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/424px-Carol_I.jpg\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"424\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"599\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\r\n<meta name=\"author\" content=\"wolfsoftcompany\" \/>\r\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\r\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"wolfsoftcompany\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"41 de minute\" \/>\r\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/\"},\"author\":{\"name\":\"wolfsoftcompany\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\"},\"headline\":\"Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen\",\"datePublished\":\"2021-04-15T11:17:21+00:00\",\"dateModified\":\"2022-01-13T12:33:26+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/\"},\"wordCount\":8268,\"commentCount\":0,\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/424px-Carol_I.jpg\",\"keywords\":[\"Baden\",\"Carmen Sylva\",\"Carol 1\",\"Carol I\",\"Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen\",\"desteptati. desteptati-va\",\"domnitor\",\"Hohenzollern\",\"Inalta Poarta\",\"independenta\",\"Independenta de stat\",\"Karl Anton\",\"Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen\",\"Principatele Romane Unite\",\"Prusia\",\"Razboi de Independenta\",\"rege\",\"regele Romaniei\",\"Sigmaringen\",\"Wied\"],\"articleSection\":[\"Domnul Strain\",\"Secvente Istorice\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/\",\"name\":\"Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen -\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/424px-Carol_I.jpg\",\"datePublished\":\"2021-04-15T11:17:21+00:00\",\"dateModified\":\"2022-01-13T12:33:26+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/424px-Carol_I.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/424px-Carol_I.jpg\",\"width\":424,\"height\":599},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/\",\"name\":\"\",\"description\":\"\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\",\"name\":\"wolfsoftcompany\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"wolfsoftcompany\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/desteptati-va.ro\"],\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/author\/wolfsoftcompany\/\"}]}<\/script>\r\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen -","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen -","og_description":"Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 10 aprilie 1839, Sigmaringen – d. 27 septembrie 1914, Sinaia), domnitorul Principatelor Unite Rom\u00e2ne, primulRead More","og_url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/","article_published_time":"2021-04-15T11:17:21+00:00","article_modified_time":"2022-01-13T12:33:26+00:00","og_image":[{"width":424,"height":599,"url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/424px-Carol_I.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"wolfsoftcompany","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Scris de":"wolfsoftcompany","Timp estimat pentru citire":"41 de minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/"},"author":{"name":"wolfsoftcompany","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b"},"headline":"Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen","datePublished":"2021-04-15T11:17:21+00:00","dateModified":"2022-01-13T12:33:26+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/"},"wordCount":8268,"commentCount":0,"image":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/424px-Carol_I.jpg","keywords":["Baden","Carmen Sylva","Carol 1","Carol I","Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen","desteptati. desteptati-va","domnitor","Hohenzollern","Inalta Poarta","independenta","Independenta de stat","Karl Anton","Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen","Principatele Romane Unite","Prusia","Razboi de Independenta","rege","regele Romaniei","Sigmaringen","Wied"],"articleSection":["Domnul Strain","Secvente Istorice"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/","name":"Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen -","isPartOf":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/424px-Carol_I.jpg","datePublished":"2021-04-15T11:17:21+00:00","dateModified":"2022-01-13T12:33:26+00:00","author":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/#primaryimage","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/424px-Carol_I.jpg","contentUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/424px-Carol_I.jpg","width":424,"height":599},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/15\/carol-i-de-hohenzollern-sigmaringen\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/desteptati-va.ro\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/","name":"","description":"","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/desteptati-va.ro\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b","name":"wolfsoftcompany","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g","caption":"wolfsoftcompany"},"sameAs":["http:\/\/desteptati-va.ro"],"url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/author\/wolfsoftcompany\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3604","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3604"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3604\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4415,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3604\/revisions\/4415"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/394"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3604"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3604"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3604"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}