{"id":3673,"date":"2021-04-16T07:16:18","date_gmt":"2021-04-16T07:16:18","guid":{"rendered":"http:\/\/desteptati.ro\/?p=3673"},"modified":"2021-04-16T07:16:18","modified_gmt":"2021-04-16T07:16:18","slug":"alexandru-ioan-cuza","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/","title":{"rendered":"Alexandru Ioan Cuza"},"content":{"rendered":"
\n
\n \t<\/i> Read Time:<\/span>13 Minute, 50 Second <\/div>\n\n <\/div>

Alexandru Ioan Cuza<\/strong> (sau Alexandru Ioan I<\/strong>; n. 20 martie<\/a> 1820<\/a>, B\u00e2rlad<\/a>, Moldova<\/a>, ast\u0103zi \u00een Rom\u00e2nia<\/a> \u2013 d. 15 mai<\/a> 1873<\/a>, Heidelberg<\/a>, Germania<\/a>) a fost primul domnitor<\/a> al Principatelor Unite<\/a> \u0219i al statului na\u021bional Rom\u00e2nia<\/a>. A participat activ la mi\u0219carea revolu\u021bionar\u0103 de la 1848<\/a> din Moldova \u0219i la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie<\/a> 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei<\/a>, iar la 24 ianuarie<\/a> 1859<\/a> \u0219i al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti<\/a>, \u00eenf\u0103ptuindu-se astfel unirea celor doua \u021b\u0103ri rom\u00e2ne<\/a>. Devenit domnitor, Cuza a dus o sus\u021binut\u0103 activitate politic\u0103 \u0219i diplomatic\u0103 pentru recunoa\u0219terea unirii de c\u0103tre puterea suzeran\u0103 \u0219i puterile garante \u0219i apoi pentru des\u0103v\u00e2r\u0219irea unirii Principatelor Rom\u00e2ne<\/a> pe calea \u00eenf\u0103ptuirii unit\u0103\u021bii constitu\u021bionale \u0219i administrative, care s-a realizat \u00een ianuarie<\/a> 1862<\/a>, c\u00e2nd Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 au format un stat unitar, adopt\u00e2nd oficial, \u00een 1862, numele de Rom\u00e2nia,\u00a0cu capitala la Bucure\u0219ti<\/a>, cu o singur\u0103 adunare \u0219i un singur guvern<\/a>.<\/h4>\r\n

Cuza a fost obligat s\u0103 abdice \u00een anul 1866<\/a> de c\u0103tre o larg\u0103 coali\u021bie a partidelor vremii, denumit\u0103 \u0219i Monstruoasa Coali\u021bie<\/a>, din cauza orient\u0103rilor politice diferite ale membrilor s\u0103i, care au reac\u021bionat astfel fa\u021b\u0103 de manifest\u0103rile autoritare ale domnitorului.<\/h4>\r\n

Asemenea multora din elita rom\u00e2neasc\u0103 din vremea sa familia lui Cuza avea \u0219i r\u0103d\u0103cini grece\u0219ti<\/a>.<\/h4>\r\n

Primii ani de via\u021b\u0103<\/strong><\/h3>\r\n

N\u0103scut \u00een B\u00e2rlad<\/a>, Cuza a apar\u021binut clasei tradi\u021bionale de boieri din Moldova<\/a>, fiind fiul ispravnicului<\/a> Ioan Cuza<\/a> (care a fost de asemenea un proprietar de p\u0103m\u00e2nt \u00een jude\u021bul F\u0103lciu<\/a>) \u0219i al Sultanei<\/a> (sau Soltana), membr\u0103 a familiei Cozadini<\/a> de origini fanariote<\/a>. Alexandru prime\u0219te o educa\u021bie european\u0103, devenind ofi\u021ber<\/a> \u00een armata moldoveneasc\u0103 \u0219i ajung\u00e2nd la rangul de colonel<\/a>. S-a c\u0103s\u0103torit cu Elena Rosetti<\/a> \u00een 1844<\/a>.<\/h4>\r\n

\u00cen anul 1848<\/a>, Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103<\/a> au fost cuprinse \u0219i ele de febra revolu\u021biilor europene. Revolta moldovenilor<\/a> a fost suprimat\u0103 repede, dar \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103<\/a> revolu\u021bionarii au preluat puterea \u0219i au guvernat \u00een timpul verii. T\u00e2n\u0103rul Cuza a jucat un rol suficient de important pentru a i se eviden\u021bia \u00eenclina\u021biile liberale<\/a>, avute \u00een timpul episodului moldovenesc, astfel c\u0103 este transportat ca prizonier la Viena<\/a>, de unde a fost eliberat cu ajutor britanic<\/a>.<\/h4>\r\n

Revenind \u00een Moldova \u00een timpul domniei Prin\u021bului Grigore Alexandru Ghica<\/a>, a devenit ministru de r\u0103zboi<\/a> al Moldovei, \u00een 1858<\/a>, \u0219i a reprezentat Gala\u021biul<\/a> \u00een divanul ad-hoc<\/a> de la Ia\u0219i<\/a>. Cuza a fost un proeminent politician \u0219i a sus\u021binut cu t\u0103rie uniunea Moldovei \u0219i Valahiei<\/a>. A fost nominalizat \u00een ambele \u021b\u0103ri de c\u0103tre Partida Na\u021bional\u0103<\/a>, care milita pentru unire, \u00een defavoarea unui prin\u021b str\u0103in. Profit\u00e2nd de o ambiguitate \u00een textul Tratatului de la Paris<\/a>, este ales domn al Moldovei pe 17 ianuarie<\/a> 1859<\/a> (5 ianuarie<\/a> dup\u0103 calendarul iulian<\/a>) \u0219i \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 pe 5 februarie<\/a> 1859<\/a> (24 ianuarie<\/a> dup\u0103 calendarul iulian<\/a>).<\/h4>\r\n

Elena Cuza<\/strong><\/h4>\r\n
\"Elena<\/a>
Elena Cuza<\/figcaption><\/figure>\r\n

Elena Cuza se \u00eenrudea cu neamul Sturdze\u0219tilor<\/a>,\u00a0al Bal\u0219ilor \u0219i al Cantacuzinilor<\/a>.\u00a0Judec\u00e2nd dup\u0103 portretul realizat de Szathmary<\/a>, c\u00e2nd avea 38 ani, putea fi socotit\u0103 cu greu o femeie frumoas\u0103. Era foarte mic\u0103 \u0219i sub\u021bire, cu o expresie sever\u0103, cu ochi negri \u0219i du\u0219i \u00een fundul capului. Era foarte timid\u0103, lipsit\u0103 de farmec \u0219i feminitate. Educa\u021bia ei urmase calea obi\u0219nuit\u0103 \u00een epoc\u0103: guvernant\u0103 francez\u0103<\/a> \u0219i german\u0103<\/a>, pensionul Buralat, anturajul social \u0219i literar al m\u0103tu\u0219ii sale Agripina Sturdza, din Ia\u0219i<\/a>.<\/h4>\r\n

\u00cen 1844<\/a>, ea l-a \u00eent\u00e2lnit, s-a \u00eendr\u0103gostit \u0219i s-a c\u0103s\u0103torit cu Alexandru Ioan Cuza. El era o fire extrovertit\u0103, impulsiv\u0103, care se sim\u021bea bine printre oameni, se purta foarte galant cu femeile. Ea era o introvertit\u0103, cu o mul\u021bime de inhibi\u021bii. Slabele \u0219anse ca acest mariaj s\u0103 mearg\u0103 au fost anulate de la \u00eenceput de incapacitatea Elenei de a-i oferi un urma\u0219 so\u021bului ei \u0219i de faptul c\u0103 a pus datoriile fa\u021b\u0103 de mam\u0103 \u00eenaintea celor fa\u021b\u0103 de so\u021b. La 30 aprilie<\/a> 1844 scria: \u201eCrede-m\u0103, mam\u0103, noile sentimente pe care le am fa\u021b\u0103 de so\u021bul meu nu m\u0103 vor \u00eempiedica s\u0103 te iubesc.\u201d<\/em> Dup\u0103 ce s-au c\u0103s\u0103torit, ei s-au stabilit \u00een modesta cas\u0103 a p\u0103rin\u021bilor lui Cuza, Ion \u0219i Sultana, din Gala\u021bi<\/a>.<\/h4>\r\n

De\u0219i so\u021bia sa nu a avut copii, ea i-a crescut ca pe propriii s\u0103i copii pe cei doi fii avu\u021bi de Cuza cu amanta lui, Elena Maria Catargiu-Obrenovi\u0107<\/a>: Alexandru Ioan Cuza (1862<\/a> (unele surse men\u021bioneaz\u0103 anul 1864<\/a>) – 1889<\/a>) \u0219i Dimitrie Cuza (1865<\/a> – 1888<\/a>) care s-a sinucis.<\/h4>\r\n

A \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it cu stoicism exilul so\u021bului detronat \u0219i, dup\u0103 moartea acestuia la 16 mai<\/a> 1873<\/a>, \u201ei-a p\u0103strat memoria cu o extraordinar\u0103 devo\u021biune, ne\u00eeng\u0103duind s\u0103 se rosteasc\u0103 un singur cuv\u00e2nt despre sl\u0103biciuni pe care le cuno\u0219tea, le \u00eeng\u0103duise \u0219i-o spunea cu m\u00e2ndrie \u2013 le iertase, ca singura care pe lume putea s\u0103 aib\u0103 acest drept.\u201d<\/em><\/h4>\r\n

\u00cenf\u0103ptuirea unirii<\/strong><\/h4>\r\n
\"Romania<\/a>
Romania in timpul lui Cuza<\/figcaption><\/figure>\r\n

Unirea Principatelor Rom\u00e2ne<\/a> a avut loc la jum\u0103tatea secolului al XIX-lea<\/a> \u0219i reprezint\u0103 unificarea vechilor state Moldova<\/a> \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103<\/a>. Unirea este str\u00e2ns legat\u0103 de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza \u0219i de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie<\/a> 1859<\/a> \u00een Moldova \u0219i la 24 ianuarie<\/a> 1859<\/a> \u00een \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Totu\u0219i, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere cultural\u0103 \u0219i economic\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri. Procesul a \u00eenceput \u00een 1848, odat\u0103 cu realizarea uniunii vamale \u00eentre Moldova \u0219i \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103, \u00een timpul domniilor lui Mihail Sturdza<\/a>, respectiv Gheorghe Bibescu<\/a>. Deznod\u0103m\u00e2ntul r\u0103zboiului Crimeii<\/a> a dus la un context european favorabil realiz\u0103rii unirii. Votul popular favorabil unirii \u00een ambele \u021b\u0103ri, rezultat \u00een urma unor adun\u0103ri ad-hoc<\/a> \u00een 1857<\/a> a dus la Conven\u021bia de la Paris<\/a> din 1858<\/a>, o \u00een\u021belegere \u00eentre Marile Puteri<\/a> prin care se accepta o uniune mai mult formal\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri, cu guverne diferite \u0219i cu unele institu\u021bii comune. La \u00eenceputul anului urm\u0103tor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor<\/a> al Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti<\/a>, aduc\u00e2ndu-le \u00eentr-o uniune personal\u0103. \u00cen 1861<\/a>, cu ajutorul unioni\u0219tilor din cele dou\u0103 \u021b\u0103ri, Cuza a unificat Parlamentul<\/a> \u0219i Guvernul<\/a>, realiz\u00e2nd unirea politic\u0103. Dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea sa de la putere \u00een 1866<\/a>, unirea a fost consolidat\u0103 prin aducerea pe tron<\/a> a principelui<\/a> Carol de Hohenzollern-Sigmaringen<\/a>, iar constitu\u021bia adoptat\u0103 \u00een acel an a denumit noul stat Rom\u00e2nia<\/a>.<\/h4>\r\n

Domnia<\/strong><\/h4>\r\n
\"Cortegiul<\/a>
Cortegiul Domnitorului trecand pe sub turla Mitropoliei<\/figcaption><\/figure>\r\n

Domnia lui Cuza Vod\u0103 a fost caracterizat\u0103 de o ner\u0103bd\u0103toare dorin\u021b\u0103 de a ajunge din urm\u0103 Occidentul<\/a>, dar efortul domnului \u0219i al sprijinitorilor s\u0103i \u00eent\u00e2mpin\u0103 rezisten\u021ba for\u021belor conservatoare<\/a> \u0219i a iner\u021biilor colective. Mai grav, el st\u0103 sub semnul provizoratului, c\u0103ci domnia lui Cuza este perceput\u0103 ca pasager\u0103; \u021bara a vrut un domn str\u0103in, l-a acceptat \u00eens\u0103 pe cel autohton, dar n-a renun\u021bat la vechea dolean\u021b\u0103; \u00een a\u0219teptarea contextului prielnic, ea \u00eeng\u0103duie un provizorat.<\/h4>\r\n

Alegerea ca domnitor<\/strong><\/h3>\r\n

Dup\u0103 Conven\u021bia de la Paris<\/a> din 1858<\/a>, marile puteri au l\u0103sat guvernul fiec\u0103rui principat rom\u00e2n<\/a> \u00een grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacani, p\u00e2n\u0103 la alegerea domnitorilor. Principala atribu\u021bie a comisiilor era aceea de a supraveghea alegerea noilor adun\u0103ri elective. Campania electoral\u0103 din Moldova a dus la alegerea unei adun\u0103ri favorabile unirii cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103. Unioni\u0219tii moldoveni au putut impune cu u\u0219urin\u021b\u0103 candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care a fost ales domn cu unanimitate de voturi la 5\/17\u00a0ianuarie 1859<\/a>. Ideea alegerii domnului moldovean \u0219i la Bucure\u0219ti<\/a> a fost oficial sugerat\u0103 muntenilor de c\u0103tre delega\u021bia Moldovei, care mergea spre Constantinopol<\/a> pentru a anun\u021ba rezultatul alegerii de la Ia\u0219i<\/a>. \u00cen \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103<\/a>, adunarea electiv\u0103 a fost dominat\u0103 de conservatori<\/a>, care erau \u00eens\u0103 scinda\u021bi. Neput\u00e2ndu-se pune de acord asupra unui candidat propriu, conservatorii munteni au sf\u00e2r\u0219it prin a se ralia candidatului Partidei Na\u021bionale care a fost ales la 24 ianuarie\/5 februarie 1859<\/a>, domn al \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti. Astfel, rom\u00e2nii<\/a> au realizat de facto unirea, pun\u00e2nd la 24 ianuarie 1859, bazele statului na\u021bional modern rom\u00e2n. Sprijinul lui Napoleon al III-lea<\/a> a fost decisiv pentru dezarmarea opozi\u021biei Turciei<\/a> \u0219i a Austriei<\/a> fa\u021b\u0103 de dubla alegere, astfel c\u0103 la 1\/13 aprilie<\/a> 1859<\/a> Conferin\u021ba de la Paris a puterilor garante d\u0103dea recunoa\u0219terea oficiala a faptului \u00eemplinit de la 24 ianuarie 1859.<\/h4>\r\n

Conform deciziei Conven\u021biei de la Paris, la 15 mai<\/a> 1859<\/a> este \u00eenfiin\u021bat\u0103 Comisia Central\u0103 la Foc\u0219ani<\/em>, ce avea ca scop redactarea primului proiect de Constitu\u021bie<\/a> din istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei<\/a> \u0219i realizarea altor proiecte de unificare legislativ\u0103 a Principatelor. Proiectul de Constitu\u021bie nu a fost aprobat \u00eens\u0103 de domnitorul Cuza, Comisia Central\u0103 din Foc\u0219ani<\/em> fiind desfiin\u021bat\u0103 \u00een februarie<\/a> 1862<\/a>.<\/h4>\r\n

Reformele lui Cuza<\/strong><\/h3>\r\n

Dup\u0103 realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza \u0219i colaboratorul s\u0103u cel mai apropiat, Mihail Kog\u0103lniceanu<\/a> (ministru, apoi prim-ministru al Rom\u00e2niei), ini\u021biaz\u0103 importante reforme interne: secularizarea averilor m\u00e2n\u0103stire\u0219ti (1863), reforma agrar\u0103 (1864), reforma \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului (1864) \u0219.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al \u021b\u0103rii.<\/h4>\r\n

\u00cent\u00e2mpin\u00e2nd rezisten\u021b\u0103 din partea guvernului \u0219i a Adun\u0103rii Legiuitoare<\/em>, alc\u0103tuite din reprezentan\u021bi ai boierimii<\/a> \u0219i ai marii burghezii<\/a>, precum \u0219i a bisericii<\/a>, \u00een \u00eenf\u0103ptuirea unor reforme, Cuza formeaz\u0103, \u00een 1863<\/a>, un guvern sub conducerea lui Mihail Kog\u0103lniceanu, care realizeaz\u0103 secularizarea<\/a> averilor m\u00e2n\u0103stire\u0219ti (decembrie 1863) \u0219i dizolv\u0103 Adunarea Legiuitoare<\/em> (2 mai 1864). \u00cen acela\u0219i an, Cuza supune aprob\u0103rii poporului, prin plebiscit<\/a>, o nou\u0103 constitu\u021bie<\/a> \u0219i o nou\u0103 lege electoral\u0103, menit\u0103 s\u0103 asigure parlamentului o baz\u0103 mai larg\u0103, \u0219i decreteaz\u0103 (14 august 1864) legea rural\u0103 conceput\u0103 de Kog\u0103lniceanu. \u00cen timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil<\/a> \u0219i Codul penal<\/a>, legea pentru obligativitatea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului primar \u0219i au fost \u00eenfiin\u021bate primele universit\u0103\u021bi<\/a> din \u021bar\u0103, respectiv cea de la Ia\u0219i<\/a> (1860), care azi \u00eei poart\u0103 numele, \u0219i cea de la Bucure\u0219ti<\/a> (1864). Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a fost organizat\u0103 \u0219i armata na\u021bional\u0103<\/a>.<\/h4>\r\n

Secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti<\/strong><\/h3>\r\n

Legea seculariz\u0103rii averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti<\/a> a fost dat\u0103 de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu scopul de a lua toate propriet\u0103\u021bile \u0219i averile anumitor Biserici \u0219i m\u0103n\u0103stiri \u0219i a le trece \u00een proprietatea statului, pentru \u201ea spori avu\u021bia \u021b\u0103rii\u201d. Tot \u00een timpul lui Cuza unele m\u0103n\u0103stiri \u0219i schituri au fost desfiin\u021bate total sau transformate \u00een biserici de mir. Domnitorul Ioan Cuza a instituit un impozit de 10% asupra veniturilor nete ale m\u0103n\u0103stirilor, bisericilor, anumitor seminarii, centre de asisten\u021b\u0103 social\u0103 etc. \u00cen fa\u021ba acestor m\u0103suri aspre, mitropolitul Sofronie Miclescu<\/a> al Moldovei a f\u0103cut mai multe proteste, ceea ce a dus mai apoi la \u00eenl\u0103turarea sa din scaun, aceast\u0103 stare provoc\u00e2nd, mai t\u00e2rziu, \u00eens\u0103\u0219i c\u0103derea guvernului Kog\u0103lniceanu. Legea seculariz\u0103rii a fost adoptat\u0103 \u00een 1863 \u0219i, pe l\u00e2ng\u0103 cele enumerate mai sus, poate fi men\u021bionat\u0103 \u0219i confiscarea anumitor averi pe care le aveau unele m\u0103n\u0103stiri din Sf\u00e2ntul Munte Athos \u0219i pe care le-au primit cu mult timp \u00eenainte de la al\u021bi domnitori (\u0218tefan cel Mare, Mihai Viteazul etc.) pentru ca monahii din Sf\u00e2ntul Munte s\u0103 se roage pentru bun\u0103starea domniilor lor. \u00cen total, au fost preluate de la biserici aproximativ 25% din suprafa\u021ba agricol\u0103 \u0219i forestier\u0103 a \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i a Moldovei.<\/h4>\r\n

Reforma fiscal\u0103<\/strong><\/h3>\r\n

Reforma fiscal\u0103 a fost materializat\u0103 prin instituirea impozitului<\/a> personal \u0219i a contribu\u021biei pentru drumuri, generalizat\u0103 asupra tuturor b\u0103rba\u021bilor majori, printr-o nou\u0103 lege a patentelor, prin instituirea impozitului funciar \u0219i alte m\u0103suri care au f\u0103cut ca la sf\u00e2r\u0219itul anului 1861<\/a>, \u00een preajma deplinei lor unific\u0103ri administrativ-politice, Principatele Unite Rom\u00e2ne s\u0103 fie dotate cu un sistem fiscal modern. Ar putea fi ad\u0103ugat\u0103, pe plan cultural<\/a>, \u201eimportanta ini\u021biativ\u0103 a guvernului moldovean al lui Mihail Kog\u0103lniceanu, care a instituit, \u00een toamna anului 1860, prima universitate a \u021b\u0103rii, cea ie\u0219ean\u0103.\u201d<\/em><\/h4>\r\n

Reforma agrar\u0103<\/strong><\/h3>\r\n

Dezbaterile \u00eenver\u0219unate care au avut loc \u00een vara anului 1862<\/a> \u00een privin\u021ba proiectului de reform\u0103 agrar\u0103 propus de conservatori \u0219i adoptat de majoritate, dar nesanc\u021bionat de domnitor, au dovedit c\u0103 maleabilitatea de care d\u0103deau dovad\u0103 o bun\u0103 parte dintre conservatori, \u00een privin\u021ba adopt\u0103rii unui program general de reforme, nu concorda cu acceptarea de c\u0103tre ei a unei reforme agrare \u00een sensul programelor revolu\u021bionare de la 1848<\/a>.\u00a0De aceea, \u00een anii imediat urm\u0103tori unific\u0103rii administrative, nu s-a putut trece brusc la reforma agrar\u0103, ci s-a continuat, pentru o perioad\u0103 de timp, s\u0103 se adopte reforme pe linia organiz\u0103rii moderne a statului, deoarece acestea nu \u00eent\u00e2mpinau opozi\u021bia conservatorilor, \u00eenc\u0103 st\u0103p\u00e2ni pe majoritatea mandatelor din adunare datorit\u0103 sistemului electoral restrictiv. Reorganizarea departamentelor, legile pentru construirea c\u0103ilor ferate, constituirea Consiliului superior al instruc\u021biunii publice, un regulament de naviga\u021bie, organizarea corpului inginerilor civili, reorganizarea \u0218colii de silvicultur\u0103 \u0219i o serie de m\u0103suri premerg\u0103toare unei seculariz\u0103ri a averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti au reprezentat, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, concretiz\u0103rile planului de reforme.<\/h4>\r\n

Din momentul \u00een care conducerea guvernului a fost preluat\u0103 de Mihail Kog\u0103lniceanu, aducerea din nou \u00een dezbatere a reformei agrare a dus la izbucnirea unui violent conflict \u00eentre guvern \u0219i majoritatea adun\u0103rii. A urmat dizolvarea adun\u0103rii, pe calea loviturii de stat<\/a>. Aceasta din urm\u0103 a sporit puterea domnitorului Cuza, \u0219i totodat\u0103 a \u00eenl\u0103turat monopolul politic al conservatorilor asupra majorit\u0103\u021bii \u00een adunare. Sanc\u021biunea poporului prin plebiscit \u0219i recunoa\u0219terea noii st\u0103ri de lucruri de c\u0103tre puterea suzeran\u0103 \u0219i puterile garante au creat posibilitatea decret\u0103rii Legii rurale \u00een sensul programului pa\u0219optist, desfiin\u021b\u00e2ndu-se rela\u021biile feudale \u00een agricultur\u0103<\/a> \u0219i proced\u00e2ndu-se la o \u00eempropriet\u0103rire a \u021b\u0103r\u0103nimii<\/a> cl\u0103ca\u0219e.<\/h4>\r\n

Prin Legea rural\u0103 din 14\/26 august<\/a> 1864<\/a>, peste 400.000 de familii de \u021b\u0103rani au fost \u00eempropriet\u0103rite cu loturi de teren agricol, iar aproape al\u021bi 60.000 de s\u0103teni au primit locuri de cas\u0103 \u0219i de gr\u0103din\u0103. Reforma agrar\u0103 din 1864<\/a>, a c\u0103rei aplicare s-a \u00eencheiat \u00een linii mari \u00een 1865<\/a>, a satisf\u0103cut \u00een parte dorin\u021ba de p\u0103m\u00e2nt a \u021b\u0103ranilor, a desfiin\u021bat servitu\u021bile \u0219i rela\u021biile feudale, d\u00e2nd un impuls \u00eensemnat dezvolt\u0103rii capitalismului<\/a>. Ea a reprezentat unul din cele mai \u00eensemnate evenimente ale istoriei Rom\u00e2niei<\/a> din secolul al XIX\u2013lea<\/a>.<\/h4>\r\n

Alte reforme<\/strong><\/h4>\r\n
\"Mihail<\/a>
Mihail Kogalniceanu<\/figcaption><\/figure>\r\n

\u00cen timpul guvernului condus de Mihail Kog\u0103lniceanu, s-a trecut la etapa hot\u0103r\u00e2toare a \u00eenf\u0103ptuirii reformelor. Astfel, primul demers f\u0103cut, \u00eentr-o direc\u021bie \u00een care guvernul \u0219tia c\u0103 nu avea s\u0103 \u00eent\u00e2mpine opozi\u021bie pe plan intern, a fost acela al seculariz\u0103rii. La 13\/25 decembrie<\/a> 1863<\/a>, la propunerea guvernului, adunarea a votat secularizarea averilor m\u0103n\u0103stire\u0219ti cu 93 de voturi contra 3. Era o m\u0103sur\u0103 de \u00eensemn\u0103tate major\u0103, datorit\u0103 c\u0103reia era recuperat peste un sfert din teritoriul na\u021bional. Apoi au fost elaborate \u0219i promulgate Legea contabilit\u0103\u021bii, Legea consiliilor jude\u021bene, Codul Penal \u0219i Legea instruc\u021biunii publice, precum \u0219i crearea Consiliului de Stat. Tot acum se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 \u0218coala Na\u021bional\u0103 de Arte Frumoase<\/a>, la Bucure\u0219ti, la conducerea c\u0103reia este desemnat Theodor Aman<\/a> \u0219i este inaugurat\u0103, \u00een premier\u0103, o \u0218coal\u0103 de Medicin\u0103 Veterinar\u0103.<\/h4>\r\n

Analiz\u00e2nd suita de evenimente, unele cu caracter realmente revolu\u021bionar, se poate spune c\u0103 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza au fost puse bazele statului unitar rom\u00e2n modern.\u00a0Practic, nu exist\u0103 domeniu de activitate economic\u0103, social-politic\u0103, cultural\u0103, administrativ\u0103 sau militar\u0103 din \u021bar\u0103, \u00een care Cuza s\u0103 nu fi adus \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri \u0219i \u00eennoiri organizatorice pe baza noilor cerin\u021be ale epocii moderne.<\/h4>\r\n

Abdicarea \u0219i exilul<\/strong><\/h3>\r\n

Cuza \u00eencepe s\u0103 fie suspectat de liberalii radicali, care ulterior au f\u0103cut cartel cu conservatorii, c\u0103 ar inten\u021biona s\u0103 instituie un regim personal; acest fapt a sl\u0103bit pozi\u021biile domnitorului \u0219i a animat activitatea monstruoasei coali\u021bii<\/em><\/a>, hot\u0103r\u00e2t\u0103 s\u0103-l \u00eenl\u0103ture. Comploti\u0219tii au reu\u0219it s\u0103-\u0219i realizeze planurile atr\u0103g\u00e2nd de partea lor o frac\u021biune a armatei (colonelul C. Haralambie<\/a>, maiorul D. Lecca<\/a> \u0219.a.), \u0219i l-au constr\u00e2ns pe domnitor s\u0103 abdice \u00een noaptea de 10\/22\u201311\/23 februarie 1866. La aceasta a contribuit \u00eensu\u0219i Al. I. Cuza, care nu numai c\u0103 nu a luat m\u0103suri \u00een privin\u021ba factorilor reac\u021bionari, ci, \u00eentr-un discurs, se ar\u0103ta dispus s\u0103 renun\u021be la tron \u00een favoarea unui principe str\u0103in (fapt sus\u021binut \u0219i de o scrisoare adresat\u0103 unui diplomat str\u0103in). A fost instituit\u0103 o locotenen\u021b\u0103 domneasc\u0103<\/a> alc\u0103tuit\u0103 din Lasc\u0103r Catargiu<\/a>, Nicolae Golescu<\/a> \u0219i colonelul Nicolae Haralambie<\/a> din partea armatei. Conducerea guvernului a revenit lui Ion Ghica<\/a>; apoi Senatul \u0219i Comisia au proclamat ca domnitor pe Filip de Flandra<\/a>, din casa domnitoare belgian\u0103, dar acesta nu a acceptat coroana.\u00a0Provizoratul locotenen\u021bei domne\u0219ti a luat sf\u00e2r\u0219it abia dup\u0103 ce Carol de Hohenzollern-Sigmaringen<\/a> a acceptat s\u0103 devin\u0103 principe al Rom\u00e2niei, la 10 mai 1866.<\/h4>\r\n

Aceast\u0103 abdicare silit\u0103 putea avea consecin\u021be grave pentru Rom\u00e2nia, pentru c\u0103:<\/h4>\r\n
    \r\n \t
  1. \r\n

    dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea lui Cuza, satele au fost \u00eensp\u0103im\u00e2ntate c\u0103 reforma agrar\u0103 nu va mai avea loc.<\/h4>\r\n<\/li>\r\n \t
  2. \r\n

    la 3 aprilie<\/a> 1866<\/a> la Ia\u0219i o demonstra\u021bie a Mi\u0219c\u0103rii Separatiste<\/a> care a cerut anularea unirii Moldovei cu \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103,<\/h4>\r\n<\/li>\r\n \t
  3. \r\n

    Poarta Otoman\u0103 a mobilizat armata la Dun\u0103re<\/a> pentru a interveni \u00een Rom\u00e2nia, unirea fiind recunoscut\u0103 doar pe timpul domniei lui Cuza.<\/h4>\r\n<\/li>\r\n<\/ol>\r\n

    Restul vie\u021bii sale \u0219i-a petrecut-o \u00een exil, locuind majoritatea timpului la Paris<\/a>, Viena<\/a> \u0219i Wiesbaden<\/a>. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat ini\u021bial la Biserica Domneasc\u0103<\/a> de l\u00e2ng\u0103 Palatul domnesc de la Ruginoasa<\/a>, conform dorin\u021bei sale, iar dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial<\/a>, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi<\/a> din Ia\u0219i<\/a>.<\/h4>\r\n

    Articol preluat de la <\/em>wikipedia.com<\/em><\/h4>
    \n
    \n \n
    \n \n \"Happy\"\n <\/a>\n
    \n Happy <\/div>\n
    \n 0<\/span>\n \n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
    \n \n \"Sad\"\n <\/a>\n
    \n Sad <\/div>\n
    \n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
    \n \n \"Excited\"\n <\/a>\n
    \n Excited <\/div>\n
    \n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
    \n \n \"Sleepy\"\n <\/a>\n
    \n Sleepy <\/div>\n
    \n 0<\/span>\n \n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
    \n \n \"Angry\"\n <\/a>\n
    Angry<\/div>\n
    \n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n \n <\/div>\n <\/div>\n\n
    \n \n \"Surprise\"\n <\/a>\n
    Surprise<\/div>\n
    \n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n <\/div>\n <\/div>\n\n <\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, B\u00e2rlad, Moldova, ast\u0103zi \u00een Rom\u00e2nia \u2013 d. 15 maiRead More<\/i><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":422,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_crdt_document":"","footnotes":""},"categories":[28,47],"tags":[686,687,59,60,101,134,297],"class_list":["post-3673","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-secvente-istorice","category-unirea-si-domnul-ei","tag-24-ianuarie","tag-alexandru-ioan-cuza","tag-desteptati","tag-desteptati-va","tag-moldova","tag-tara-romaneasca","tag-unirea"],"rise-blocks_total_comments":1,"rise-blocks_categories":[{"term_id":47,"name":"Unirea si Domnul ei","slug":"unirea-si-domnul-ei","term_group":0,"term_taxonomy_id":47,"taxonomy":"category","description":"","parent":28,"count":4,"filter":"raw"}],"rise-blocks_excerpt":"Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, B\u00e2rlad, Moldova, ast\u0103zi \u00een Rom\u00e2nia \u2013 d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost primul domnitor al Principatelor Unite \u0219i al statului na\u021bional Rom\u00e2nia. A participat activ la mi\u0219carea revolu\u021bionar\u0103 de la 1848 din Moldova \u0219i la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales..","yoast_head":"\r\nAlexandru Ioan Cuza -<\/title>\r\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\r\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/\" \/>\r\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\r\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\r\n<meta property=\"og:title\" content=\"Alexandru Ioan Cuza -\" \/>\r\n<meta property=\"og:description\" content=\"Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, B\u00e2rlad, Moldova, ast\u0103zi \u00een Rom\u00e2nia \u2013 d. 15 maiRead More\" \/>\r\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/\" \/>\r\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2021-04-16T07:16:18+00:00\" \/>\r\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/alexandru_ioan_cuza2-e1609757294287.jpg\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"250\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"385\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\r\n<meta name=\"author\" content=\"wolfsoftcompany\" \/>\r\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\r\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"wolfsoftcompany\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"15 minute\" \/>\r\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/\"},\"author\":{\"name\":\"wolfsoftcompany\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\"},\"headline\":\"Alexandru Ioan Cuza\",\"datePublished\":\"2021-04-16T07:16:18+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/\"},\"wordCount\":3027,\"commentCount\":0,\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/alexandru_ioan_cuza2-e1609757294287.jpg\",\"keywords\":[\"24 ianuarie\",\"Alexandru Ioan Cuza\",\"desteptati\",\"desteptati-va\",\"Moldova\",\"Tara Romaneasca\",\"unirea\"],\"articleSection\":[\"Secvente Istorice\",\"Unirea si Domnul ei\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/\",\"name\":\"Alexandru Ioan Cuza -\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/alexandru_ioan_cuza2-e1609757294287.jpg\",\"datePublished\":\"2021-04-16T07:16:18+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/alexandru_ioan_cuza2-e1609757294287.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/alexandru_ioan_cuza2-e1609757294287.jpg\",\"width\":250,\"height\":385},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Alexandru Ioan Cuza\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/\",\"name\":\"\",\"description\":\"\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\",\"name\":\"wolfsoftcompany\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"wolfsoftcompany\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/desteptati-va.ro\"],\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/author\/wolfsoftcompany\/\"}]}<\/script>\r\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Alexandru Ioan Cuza -","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Alexandru Ioan Cuza -","og_description":"Alexandru Ioan Cuza (sau Alexandru Ioan I; n. 20 martie 1820, B\u00e2rlad, Moldova, ast\u0103zi \u00een Rom\u00e2nia \u2013 d. 15 maiRead More","og_url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/","article_published_time":"2021-04-16T07:16:18+00:00","og_image":[{"width":250,"height":385,"url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/alexandru_ioan_cuza2-e1609757294287.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"wolfsoftcompany","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Scris de":"wolfsoftcompany","Timp estimat pentru citire":"15 minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/"},"author":{"name":"wolfsoftcompany","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b"},"headline":"Alexandru Ioan Cuza","datePublished":"2021-04-16T07:16:18+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/"},"wordCount":3027,"commentCount":0,"image":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/alexandru_ioan_cuza2-e1609757294287.jpg","keywords":["24 ianuarie","Alexandru Ioan Cuza","desteptati","desteptati-va","Moldova","Tara Romaneasca","unirea"],"articleSection":["Secvente Istorice","Unirea si Domnul ei"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/","name":"Alexandru Ioan Cuza -","isPartOf":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/alexandru_ioan_cuza2-e1609757294287.jpg","datePublished":"2021-04-16T07:16:18+00:00","author":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/#primaryimage","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/alexandru_ioan_cuza2-e1609757294287.jpg","contentUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/alexandru_ioan_cuza2-e1609757294287.jpg","width":250,"height":385},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/alexandru-ioan-cuza\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/desteptati-va.ro\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Alexandru Ioan Cuza"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/","name":"","description":"","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/desteptati-va.ro\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b","name":"wolfsoftcompany","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g","caption":"wolfsoftcompany"},"sameAs":["http:\/\/desteptati-va.ro"],"url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/author\/wolfsoftcompany\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3673","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3673"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3673\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3675,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3673\/revisions\/3675"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/422"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3673"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3673"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3673"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}