{"id":3715,"date":"2021-04-16T08:27:39","date_gmt":"2021-04-16T08:27:39","guid":{"rendered":"http:\/\/desteptati.ro\/?p=3715"},"modified":"2022-01-31T15:05:02","modified_gmt":"2022-01-31T13:05:02","slug":"statul-de-azi-apara-pe-altcineva-nu-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/statul-de-azi-apara-pe-altcineva-nu-romania\/","title":{"rendered":"Statul de azi apara pe altcineva… nu Romania"},"content":{"rendered":"
\n
\n \t<\/i> Read Time:<\/span>20 Minute, 18 Second <\/div>\n\n <\/div>

Va prezentam transcrierea emisiunii „Punctul de intalnire” moderata de Radu Tudor in care domnul academician Dinu C. Giurescu ne ofera o lectie de istorie inedita in contextul actual al proiectului de reorganizare teritoriala a Romaniei.<\/h4>\n

Acesta face lumina in incurcatele ite ale reimpartirii Romaniei atat de ascunse opiniei publice de catre clasa politica de la putere. Consideram ca este un text care merita toata atentia si ca trebuie popularizat cat mai mult.<\/h4>\n

Radu Tudor: V\u0103 rog s\u0103-mi spune\u0163i cum privi\u0163i aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 prin care conducerea Statului Rom\u00e2n vrea s\u0103 desfiin\u0163eze jude\u0163ele actuale?<\/em><\/h4>\n

Acad. Dinu C. Giurescu: <\/em>Aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 se \u00eenscrie \u00eentr-un \u015fir de ac\u0163iuni care sunt menite, pe de-o parte, s\u0103 destrame unitatea teritorial\u0103 a \u0163\u0103rii \u015fi, pe de alt\u0103 parte, s\u0103 \u015ftearg\u0103 identitatea noastr\u0103 na\u0163ional\u0103.<\/h4>\n

\u015ei acuma noi vrem s\u0103 desfiin\u0163\u0103m cu o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de pix toat\u0103 aceast\u0103 \u00eentocmire care are o vechime \u00eentre 600 \u015fi 700 de ani, intrat\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163a mea. Nu-i a\u015fa? Ce e\u015fti dumneata? Eu sunt din Vla\u015fca, eu sunt din Arge\u015f \u00een primul r\u00e2nd, \u015fi pe urm\u0103 evident c\u0103 sunt din Rom\u00e2nia, fiindc\u0103 Vla\u015fca \u015fi Arge\u015ful sunt parte din Rom\u00e2nia. Ce facem? \u015eterg cu buretele, \u015fterg cu pixul tot? Unde voi fi? Din regiunea 1, cet\u0103\u0163eanul cu codul numeric personal cutare, pe care \u00eel \u00eenscriu cu dou\u0103-trei semne acolo \u00eentr-o list\u0103, \u015fi \u00een felul acesta am robotizat \u00eentreaga Rom\u00e2nie. Eu nu mai apar\u0163in unui jude\u0163, nu mai apar\u0163in Rom\u00e2niei. Apar\u0163in unor sigle, unor numere \u00eenscrise\u2026 E trist!<\/h4>\n

Aceasta desfiin\u0163are a jude\u0163elor, aceasta proiectat\u0103 desfiin\u0163are a jude\u0163elor este mult mai grav\u0103. Se \u00eenscrie \u00eentr-un \u015fir \u00eentreg de ac\u0163iuni menite s\u0103 destrame teritorial Rom\u00e2nia, \u015fi s\u0103 \u015ftearg\u0103 identitatea. Eu nu mai sunt rom\u00e2n. Voi fi altceva. Voi fi un locuitor al unei regiuni europene. Or dac\u0103 le iau la bani m\u0103run\u0163i pentru mine, ca istoric, acesta este rezultatul. Nu uita\u0163i c\u0103 aceste jude\u0163e au sute de ani vechime, indiferent de faptul c\u0103 s-au schimbat grani\u0163ele lor, mai mari sau mai mici, dar ele sunt intrate \u00een con\u015ftiin\u0163a mea.<\/h4>\n

R. T.: Atunci c\u00e2nd \u00een 1948 sovieticii \u00eempreun\u0103 cu comuni\u015ftii din Rom\u00e2nia au dat lovitura de gra\u0163ie statului civilizat rom\u00e2n, au \u00eenfiin\u0163at raioanele, au desfiin\u0163at jude\u0163ele. Evident au fost singurii care au avut aceast\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103 incredibil\u0103, s\u0103 calce istoria Rom\u00e2niei, au \u00eenfiin\u0163at raioanele \u015fi regiunile pe model sovietic \u015fi odat\u0103 cu \u00eenfiin\u0163area acestor raioane \u015fi regiuni, au schimbat \u015fi denumirea tradi\u0163ional\u0103 a unor ora\u015fe din Rom\u00e2nia. Citi\u0163i aici decretul pentru schimbarea numelui ora\u015fului Bra\u015fov, \u00een acela cu numele de ora\u015ful Stalin.<\/em><\/h4>\n

Atunci c\u00e2nd Rom\u00e2nia cu kala\u015fnikovul la t\u00e2mpl\u0103 era obligat\u0103 s\u0103 aduleze pe unul dintre cei mai mai criminali din istorie, pe Iosif Visarionovici Stalin s-au desfiin\u0163at jude\u0163ele \u015fi s-au \u00eenfiin\u0163at raioanele \u015fi regiunile pe model sovietic.<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>Da, chiar \u015fi \u00een Bucure\u015fti aveam un raion Stalin. Raionul Stalin era, mi se pare, sectorul 1, ast\u0103zi.<\/h4>\n

R. T.: <\/em>Dac\u0103 lucrul acesta va inspir\u0103 s\u0103 rememora\u0163i evenimente recente, pe mun\u0163ii T\u00e2mpei, la Poalele T\u00e2mpei \u00een Bra\u015fov, era scris peste brazi Stalin. Cred c\u0103 \u015fti\u0163i cine mai scrie ast\u0103zi pe mun\u0163i, \u015fi de unde se inspir\u0103 oamenii ace\u015ftia, atunci  c\u00e2nd desfiin\u0163eaz\u0103 jude\u0163e, \u015fi scriu nume pe mun\u0163i, \u00een semn de omagiu pentru conduc\u0103torul iubit.<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acuma cu desfiin\u0163area jude\u0163elor, v-am spus, se \u00eenscrie \u00een dou\u0103 tendin\u0163e foarte clare din ultimii ani. Pe de-o parte destr\u0103marea teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei, \u015fi pe de alt\u0103 parte \u015ftergerea identit\u0103\u0163ii noastre ca rom\u00e2ni, s\u0103 nu mai fim rom\u00e2ni. \u015ei iat\u0103 s\u0103 v\u0103 dau exemple:<\/h4>\n

\u00cent\u00e2i: regiunile de dezvoltare. Acel faimos proiect, din p\u0103cate al UDMR-ului: 50.000 Km\u00b2 , taie Transilvania \u00een dou\u0103, pe linia trasat\u0103 de arbitrajul de la Viena din \u201940. Acesta este un fapt.<\/h4>\n

Al doilea: statutul minorit\u0103\u0163ilor care se preg\u0103te\u015fte. Dac\u0103 se adopt\u0103 prin formul\u0103 magic\u0103 a asum\u0103rii r\u0103spunderii, vom crea zeci de autonomii teritoriale sub pretextul autonomiilor culturale. Autonomii teritoriale \u00een Transilvania care vor face tranzi\u0163ia de la cele trei jude\u0163e-dou\u0103 jum\u0103tate, secuie\u015fti, \u015fi p\u00e2n\u0103 la grani\u0163a cu Ungaria.<\/h4>\n

Al treilea argument: legea arhivelor. \u00centoarcerea arhivelor la emitent! Dumneavoastr\u0103 \u015fti\u0163i ce \u00eenseamn\u0103 asta? S\u0103 le \u00eentorc unde? Emitentul a fost p\u00e2n\u0103 \u00een 1918 Ungaria sau Austria. Acolo le \u00eentorc? Eu cred c\u0103 nu-\u015fi dau seama oamenii de catastrofa pe care o preg\u0103tesc Rom\u00e2niei.<\/h4>\n

R. T.: <\/em>Aceast\u0103 lege a fost deja adoptat\u0103\u2026<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>De Senat, \u015fi dac\u0103 se adopt\u0103 \u015fi de Camera Deputa\u0163ilor \u00eenseamn\u0103 c\u0103 e \u015ftergerea memoriei, fiindc\u0103 odat\u0103 ce arhivele dispar din centru\u2026 Dac\u0103 le-a\u015f propune Statelor Unite  s\u0103 \u00eentoarc\u0103 arhivele de la Arhivele Na\u0163ionale Centrale de la Washington DC la diferi\u0163ii emiten\u0163i, eu cred c\u0103 s-ar uita \u015fi ar spune probabil c\u0103 este un act de tr\u0103dare na\u0163ional\u0103, de destr\u0103mare a unit\u0103\u0163ii Statelor Unite.<\/h4>\n

Al patrulea element: legea educa\u0163iei. Suntem educa\u0163i pe mod\u0103 european\u0103 \u00een care 92% dintre elevii autohtoni au mai pu\u0163ine drepturi dec\u00e2t 8% dintre elevii minoritari. Bine c\u0103 au minoritarii drepturi, dar vreau ca \u015fi ai mei s\u0103 aib\u0103 acelea\u015fi drepturi!<\/h4>\n

Aceea\u015fi lege enumer\u0103 22 de principii directoare, unul din principii este \u015fi cultura, identitatea \u015fi istoria rom\u00e2neasc\u0103, dar \u00een lege nu se afl\u0103 nimic pentru promovarea acesteia. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2ta: finan\u0163area este favorizant\u0103 pentru minoritari, \u015fi dac\u0103 sunt 10 elevi minoritari rom\u00e2ni \u00eentr-un sat, desfiin\u0163\u0103m \u015fcoala respectiv\u0103, dac\u0103 sunt zece minoritari \u00eentr-un sat, facem o \u015fcoal\u0103 special\u0103. Iat\u0103 deci, ce \u00eenseamn\u0103 legea educa\u0163iei europene\u2026 nu mai vorbesc deautonomia universitar\u0103, care acolo e proclamat\u0103 cu litere groase, \u015fi \u00een realitate universit\u0103\u0163ile sunt supravegheate acuma cum nu au fost niciodat\u0103 \u00eenainte, la alegerea rectorului \u015fi a altora.<\/h4>\n

Al cincilea element: nu mai avem manual de istoria rom\u00e2nilor. Elevii de clasa a XII-a au un manual pe care scrie Istorie, iar \u00een\u0103untru e tran\u015fat\u0103, ca la abator, istoria rom\u00e2nilor pe teme mari, pe care le \u00een\u0163elege un om care cunoa\u015fte istoria rom\u00e2nilor, dar nu unul care trebuie s-o \u00eenve\u0163e, fiindc\u0103 principiul cronologic a fost desfiin\u0163at.<\/h4>\n

Al \u015faselea element: eu pot s\u0103 insult acuma drapelul \u0163\u0103rii, personalit\u0103\u0163ile marcante\u2026 \u00cen lege nu mai exist\u0103 incriminare penal\u0103 pentru acest lucru, a simbolurilor na\u0163ionale. Fac ce vreau. \u015ei cu ce m\u0103 aleg? \u00cen cazul cel mai bun, dac\u0103 ac\u0163ioneaz\u0103 guvernul sau autoritatea, m\u0103 aleg cu o amend\u0103.<\/h4>\n

Al \u015faptelea element: Am aflat cu stupoare c\u0103 asocia\u0163ia cultural\u0103 Forumul Rom\u00e2nilor din Covasna, Harghita \u015fi Mure\u015f nu prime\u015fte un leu de la Guvern pentru ac\u0163iunile sale culturale.<\/h4>\n

R. T.: <\/em>Forumul civic al rom\u00e2nilor din  Harghita, Covasna \u015fi Mure\u015f au dat \u00een judecat\u0103 Guvernul Rom\u00e2niei \u00een leg\u0103tur\u0103 cu stema comunei Ilieni, unde se vorbe\u015fte de grani\u0163\u0103 \u015fi \u0162inutul Secuiesc \u015fi au c\u00e2\u015ftigat \u00eempotriva Guvernului.<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>A\u015fa, \u015fi Guvernul ce a f\u0103cut?<\/h4>\n

R. T.: <\/em>A f\u0103cut recurs \u00eempotriva rom\u00e2nilor din Harghita, Covasna \u015fi Mure\u015f.<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>Ei bravo! Suntem foarte \u201emari\u201d \u00een cazul \u0103sta! Guvernul care se \u00eempotrive\u015fte rom\u00e2nilor\u2026<\/h4>\n

R. T.: <\/em>Aceasta este Hot\u0103r\u00e2rea de Guvern din 2010. \u00cen HG 402\/2010 se vorbe\u015fte despre \u0162inut Secuiesc \u015fi se vorbe\u015fte despre grani\u0163\u0103, domnule academician, pentru c\u0103 s-a spus c\u0103 niciodat\u0103 acest \u0162inut Secuiesc nu este men\u0163ionat \u00eentr-un document rom\u00e2nesc. Din p\u0103cate, v-o spun cu mare regret, Guvernul Rom\u00e2niei a emis un document care vorbe\u015fte despre grani\u0163a \u00eentre \u0162inutul Secuiesc\u2026<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>\u015ei \u0162ara B\u00e2rsei\u2026 Extraordinar, extraordinar!<\/h4>\n

Al optulea element: Ora de istorie la televiziunea roman\u0103 nu mai este. Astea sunt m\u0103run\u0163i\u015furi acuma. Nu mai exist\u0103 pur \u015fi simplu.<\/h4>\n

\u00cen al nou\u0103lea r\u00e2nd: Nu mai vorbesc despre desprinderea propagandistic\u0103, \u015fi nu numai, mediatic\u0103,  a celor dou\u0103 jude\u0163e \u015fi jum\u0103tate.<\/h4>\n

\u00cen al zecelea r\u00e2nd: \u015ei reforma sistemului sanitar. Despre asta ce s\u0103 mai vorbesc?! Care poate s\u0103 duc\u0103 foarte departe.<\/h4>\n

Peste toate \u2013 \u015fi cu asta am terminat \u2013 e anularea Parlamentului. Asumarea r\u0103spunderii este o formul\u0103 extraordinar\u0103, ca s\u0103 nu mai conteze Parlamentul. Vede\u0163i? Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 era mult mai logic\u0103 dec\u00e2t Parlamentul de ast\u0103zi. Spunea Constitu\u0163ia din \u201965: \u201efor\u0163a conduc\u0103toare din Republica Socialist\u0103 Rom\u00e2nia este Partidul Comunist Rom\u00e2n\u201d \u2013 monopolul puterii. Era clar\u0103 puterea. Deputa\u0163ii votau a\u015fa cum spunea Partidul. Acuma nu! Avem un regim, chipurile,  pluralist \u015fi, \u00een schimb, ne asum\u0103m r\u0103spunderea \u00eenc\u00e2t orice lege poate s\u0103 treac\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103, fiindc\u0103 Guvernul beneficiaz\u0103 de o majoritate aritmetic\u0103, care nu mai corespunde \u00een niciun fel cu op\u0163iunile \u015fi cu sentimentele popula\u0163iei.<\/h4>\n

R. T.: <\/em>Aceast\u0103 nenorocit\u0103 de asumare (\u00eemi cer scuze pentru exprimare) seam\u0103n\u0103 cu votul la comand\u0103 care se exprima \u00een Marea Adunare Na\u0163ional\u0103.<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>Da, dar acolo cel pu\u0163in era logic, c\u0103 aveam un singur Partid.<\/h4>\n

R. T.: <\/em>Era logica regimului.<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>Era logica regimului de atunci. Vede\u0163i, \u015fti\u0163i ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum cu noi? Un distins coleg de-al meu, mai t\u00e2n\u0103r, din Academie, a spus-o acum, recent: \u201eStatul nu mai are voin\u0163\u0103, nu mai vrea s\u0103 apere valorile fundamentale ale Rom\u00e2niei\u201c. Cu tot ce v-am \u00een\u015firat, a\u015fa ne taie \u00een fiecare zi, \u015fi cu fiecare m\u0103sur\u0103. Or, desfiin\u0163area acestor jude\u0163e \u00eemi taie mie \u00eens\u0103\u015fi baza existen\u0163ei local\u0103. Nu se poate! Jude\u0163ele nu sunt o crea\u0163ie a lui Mircea cel B\u0103tr\u00e2n. Jude\u0163ele erau acolo \u015fi Mircea le-a \u00eent\u0103rit. Nu sunt o crea\u0163ie a lui Carol I sau a lui Alexandru Cuza. Erau acolo \u015fi domnitorul unirii \u015fi fondatorul monarhiei le-a \u00eent\u0103rit.<\/h4>\n

R. T.: <\/em>\u015ei dac\u0103 vreo minte r\u0103t\u0103cit\u0103 din actuala putere vrea s\u0103 fac\u0103 vreo reform\u0103 administrativ\u0103 pe regiuni cu ra\u0163iuni economice, s-o fac\u0103, dar s\u0103 nu desfiin\u0163eze jude\u0163ele.<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>Culmea este c\u0103 Uniunea European\u0103 nu ne cere aceast\u0103 desfiin\u0163are [a jude\u0163elor].Este o mistificare grosolan\u0103, ur\u00e2t\u0103 de tot: s\u0103 spui oamenilor c\u0103 UE ne cere a\u015fa ceva. Dar nu este adev\u0103rat. Fran\u0163a \u015fi-a men\u0163inut zeci, sute de departamente, Germania la fel, Anglia la fel. Fiecare unitate teritorial\u0103 cu numele ei este acolo, \u015fi numai noi le desfiin\u0163am.<\/h4>\n

R. T.: <\/em>Ca s\u0103 v\u0103 dau un argument; \u015ftiu c\u0103 v-a deranjat \u00eentotdeauna aceast\u0103 procedur\u0103 numit\u0103 asumare, care personal n-o consider democratic\u0103 \u015fi nici dumneavoastr\u0103 n-o agrea\u0163i. Ea s-a mai \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een multe alte cazuri. Ve\u0163i vedea c\u0103 pentru modificarea teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei, domnule academician Dinu C. Giurescu, exist\u0103 o lege, \u015fi ea nu se poate face dec\u00e2t \u00een cadrul acelei legi. Cine o face altcumva dec\u00e2t e scris \u00een legea referendumului, \u00eencalc\u0103 aceast\u0103 lege. Legea num\u0103rul 3 din 2000, care demonstreaz\u0103, f\u0103r\u0103 niciun fel de \u00eendoial\u0103, ca actuala putere nu poate face modificarea administrativ teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei prin asumare de Guvern, \u015fi nu o poate face \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei.<\/em><\/h4>\n

Iat\u0103 ce spune legea num\u0103rul 3\/2000: REFERENDUMUL ESTE OBLIGATORIU.<\/em><\/h4>\n

Legea nr. 3\/2000 privind organizarea \u015fi desf\u0103\u015furarea referendumului<\/em><\/h4>\n

Art. 13 (3) Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, ora\u015felor \u015fi jude\u0163elor se \u00eenainteaz\u0103 Parlamentului spre adoptare numai dup\u0103 consultarea prealabil\u0103 a cet\u0103\u0163enilor din unit\u0103\u0163ile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. \u00cen acest caz organizarea refrendumului este obligatorie.<\/em><\/h4>\n

Art. 52 (1) \u00cempiedicarea prin orice mijloace a liberului exerci\u0163iu al dreptului de a participa la referendum se pedepse\u015fte cu \u00eenchisoare de la 6 luni la 5 ani \u015fi interzicerea unor drepturi.<\/em><\/h4>\n

(publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial , nr. 84 din 24 februaire 2000)<\/em><\/h4>\n

Cu alte cuvinte trebuie s\u0103 se organizeze referendum \u00een fiecare localitate \u015fi \u00een fiecare jude\u0163, s\u0103-\u015fi \u00eentrebe cet\u0103\u0163enii. Dac\u0103 o fac prin asumare de Guvern \u015fi nu organizeaz\u0103 referendum \u00een toate jude\u0163ele din Rom\u00e2nia, sunt pasibili de \u00eenchisoare, potrivit acestei legi, actualii guvernan\u0163i.<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>Da, a\u015fa este, dac\u0103 vor s\u0103 aplice aceast\u0103 lege; \u00eens\u0103 \u00een ultimul timp, eu am asistat, nicio lege nu mai este valabil\u0103. Uite asta este foarte clar. Ar trebui s\u0103 m\u0103 \u00eentrebe pe mine \u00een Bucure\u015fti, pe cei care locuiesc \u00een Bra\u015fov, \u00een Constan\u0163a, \u00een Cluj, \u00een Timi\u015foara, oriunde,  dac\u0103 vor s\u0103 schimbe limitele jude\u0163ului, dac\u0103 vor s\u0103-l anuleze, sau dac\u0103 vor s\u0103 se \u00eencadreze \u00een alte limite teritoriale.<\/h4>\n

R. T.: <\/em>Vede\u0163i? Exist\u0103 chiar o lege. At\u00e2t pre\u015fedintele c\u00e2t \u015fi primul ministru spun \u201enoi am hot\u0103r\u00e2t, vom modifica, o trecem prin Parlament \u015fi gata\u201c. Oamenii ace\u015ftia nu cunosc nici m\u0103car legile acestei \u0163\u0103ri, cei care ne conduc, dac\u0103 nu cunosc istoria.<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>Sau nu vor s\u0103 o ia \u00een seam\u0103. \u015ei nu cunosc nici istoria. \u015eti\u0163i, asta este partea cea mai grav\u0103: vor s\u0103 ne \u015ftearg\u0103 memoria, vor s\u0103 ne \u015ftearg\u0103 identitatea noastr\u0103. Prin toate aceste r\u0103sturn\u0103ri, prin toate aceste ac\u0163iuni de buldozer pur \u015fi simplu, vor s\u0103 fiu ca frunza pe ap\u0103, c\u0103 frunza este un simbol, s\u0103 nu mai \u015ftiu ce e cu mine, s\u0103 fiu un fel de cet\u0103\u0163ean a\u015fa, al nim\u0103nui, care locuiesc \u00eentr-o regiune desemnat\u0103 printr-o cifr\u0103 roman\u0103, \u015fi care sunt \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00eenscris printr-un indicativ numeric \u00eentr-o list\u0103. Asta este, fiindc\u0103 un om ca acela nu are dec\u00e2t nevoi imediate: trebuie s\u0103 se duc\u0103 la mall, s\u0103 cumpere o ma\u015fin\u0103 \u015fi s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 poate \u00een str\u0103in\u0103tate, \u015fi s\u0103 se \u00eembrace bine. Asta este tot, dar \u00een cazul \u0103sta Rom\u00e2nia: adio! Aici este partea cea mai grav\u0103. Prin desfiin\u0163area jude\u0163elor \u00eemi iei baza mea teritorial\u0103 care de sute de ani exist\u0103 acolo.<\/h4>\n

Bunicul meu s-a n\u0103scut \u00een Buz\u0103u, \u015fi jude\u0163ul Buz\u0103u exist\u0103 \u015fi ast\u0103zi. De patru genera\u0163ii suntem buzoieni prin na\u015ftere. \u0102la este primul loc. \u00cemi \u015ftergi \u015fi Buz\u0103ul? Ce fac? Unde sunt n\u0103scut? \u00cen raionul Stalin din Bucure\u015fti?<\/h4>\n

R. T.: <\/em>Iat\u0103 ce scrie istoricul Constantin C. Giurescu [tat\u0103l d-lui academician  Dinu C. Giurescu] \u00een Istoria Rom\u00e2nilor:<\/em><\/h4>\n

\u201eJude\u0163ele, ca sub\u00eemp\u0103r\u0163iri administrative, sunt contemporane cu \u00eentemeierea statului.\u201c<\/em><\/h4>\n

Mai departe:<\/em><\/h4>\n

\u201cPrima men\u0163iune despre jude\u0163ul V\u00e2lcea o g\u0103sim \u00een hrisovul din 8 ianuarie 1394, prin care Mircea cel B\u0103tr\u00e2n d\u0103ruie\u015fte M\u00e2n\u0103stirii Cozia, \u00eentre altele, dijma din miere \u015fi cear\u0103 a acestui jude\u0163\u201c.<\/em><\/h4>\n

\u201eCea dint\u00e2i men\u0163iune despre jude\u0163ul Ilfov o g\u0103sim \u00een documentul de la 23 Martie 1482 \u00een care e vorba de <<satele pe care le are M\u0103n\u0103stirea Snagovului \u00een jude\u0163ul Eihov>>\u201c<\/em><\/h4>\n

\u201eRezum\u00e2nd constat\u0103rile f\u0103cute asupra vechilor jude\u0163e din Ardeal, observ\u0103m c\u0103 dac\u0103 multe din ele \u015fi-au luat numele de la cet\u0103\u0163ile \u00een jurul c\u0103rora s-au dezvoltat, altele s-au numit dup\u0103 cursurile de ap\u0103 pe care le str\u0103b\u0103teau. O seam\u0103 dintre vechile denumiri rom\u00e2no-slave sau chiar anterioare acestora au fost p\u0103strate (Maramure\u015f, Bistri\u0163a, Crasna, Timi\u015f, Bra\u015fov) sau traduse din limba cuceritorilor (T\u00e2rnava, Alba). Ele constituie \u00eenc\u0103 un argument pentru continuitatea noastr\u0103 \u00een Ardeal, ar\u0103t\u00e2nd lipsa de temei a teoriei potrivit c\u0103reia am fi venit \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 abia la sf\u00e2r\u015fitul secolului XII sau \u00eenceputul secolului XIII\u201c.<\/em><\/h4>\n

Acestea sunt argumentele esen\u0163iale pe care Constantin C. Giurescu le ofer\u0103 \u00een Istoria rom\u00e2nilor, argumente pentru jude\u0163e, argumente pentru existen\u0163a rom\u00e2nilor pe aceste meleaguri, argumente care ne determin\u0103 ast\u0103zi s\u0103 pled\u0103m pentru men\u0163inerea acestor jude\u0163e. Din aceast\u0103 edi\u0163ie, pe care dumneavoastr\u0103 personal a\u0163i \u00eengrijit-o, domnule academician ce a\u0163i vrea s\u0103 comenta\u0163i?<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>\u00cent\u00e2i vechimea lor dac\u0103 se poate. Sub\u00eemp\u0103r\u0163irile lor [a jude\u0163elor] sunt contemporane cu \u00eentemeierea statului. Dac\u0103 sunt contemporane cu \u00eentemeierea statului, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een momentul c\u00e2nd Basarab a adunat diferitele p\u0103r\u0163i \u015fi a f\u0103cut \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, sau c\u00e2nd Alexandru cel Bun a \u00eent\u0103rit, a consolidat Moldova, el a aflat acolo jude\u0163ele \u015fi \u0163inuturile respective. Ele sunt expreisia nevoilor popula\u0163iei de pe valea unui r\u00e2u, de pe valea celuilalt r\u00e2u, din jurul unei cet\u0103\u0163i sau a unui t\u00e2rg important. La fel \u015fi \u00een Transilvania. Asta este! [Jude\u0163ele] sunt o organizare natural\u0103, normal\u0103, ivit\u0103 din nevoile unei popula\u0163ii dintr-o zon\u0103, \u015fi nu dintr-un decret preziden\u0163ial care le anuleaz\u0103 sau le d\u0103 la o parte. Nu po\u0163i s\u0103 \u015ftergi istoria cu buretele fiindc\u0103 vrei tu! Nu se poate acest lucru! Iar Constantin C. Giurescu \u00een Istoria lui monumental\u0103 are un capitol special despre jude\u0163ele \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. Din asta \u00een\u0163eleg\u00e2nd \u015fi cele ale Moldovei, \u015fi cele din Regatul Transilvaniei.<\/h4>\n

R. T.: <\/em>Aici este coperta c\u0103r\u0163ii lui Constantin C. Giurescu. Nu \u015ftiu dac\u0103 mai este nevoie de argumente suplimentare, dar sunt c\u0103r\u0163i, sunt tratate, sunt volume de istorie dup\u0103 care au \u00eenv\u0103\u0163at sute de mii, poate milioane de elevi, de studen\u0163i din Rom\u00e2nia, mai pu\u0163in cei care ne conduc ast\u0103zi.<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>Da, \u015fi el a scris \u015fi dou\u0103 manuale, de clasa a V-a \u015fi a VIII-a, care erau manuale standard p\u00e2n\u0103 \u00een 1944-1945, care au fost anulate dup\u0103 aceea. Le compari, acelea care erau manuale tot alternative, cu ceea ce este acuma \u015fi vezi distan\u0163a enorm\u0103, vezi de ce elevii, studen\u0163ii actuali fug de manualul de istorie. Simplu!<\/h4>\n

R. T.: <\/em>Am g\u0103sit \u00een acelea\u015fi resurse publice \u015fi o hart\u0103 a jude\u0163elor Valahiei, domnule academician. Am vrea s\u0103 o ar\u0103t\u0103m \u015fi celor care privesc Punctul de \u00eent\u00e2lnire \u015fi s\u0103 o discut\u0103m  pu\u0163in. Sunt denumiri care, din punctul meu de veder, st\u00e2rnesc emo\u0163ii pentru cei care simt ceva pentru istorie.<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>Da, uita\u0163i-v\u0103 aici! Jude\u0163ul de Balt\u0103: erau b\u0103l\u0163ile de l\u00e2ng\u0103 Dun\u0103re. Jude\u0163ul Dolj: Dolj \u00eenseamn\u0103 Jiul de Jos. Jude\u0163ul Jali\u015ftea, de asemenea, un altul. Motru: era r\u00e2ul Motru. Arge\u015f, D\u00e2mbovi\u0163a, Buz\u0103u, R\u00e2mnicul S\u0103rat, Ialomi\u0163a sunt pe malul unor r\u00e2uri, P\u0103dure\u0163 din cauzap\u0103durilor, Ilfov \u00eenseamn\u0103 \u0162ara Arinilor. Erau probabil foarte mul\u0163i arini \u00een zona aceasta.<\/h4>\n

R. T.: <\/em>Vla\u015fca de care pomenea\u0163i\u2026<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>Vla\u015fca este nume dat de vechii slavii, care au venit aici dup\u0103 anii 500-600 \u015fi au g\u0103sit aici, la Giurgiu, \u00een p\u0103durile de acolo pe vlahi, pe valahi. Vla\u015fca \u00eenseamn\u0103 \u0162ara Valahilor \u015fi cuceritoritorul slav, ocupantul slav de atunci a zis \u201eda dom\u2019le asta-i Vla\u015fca, e \u0162ara Valahilor\u201d adic\u0103 unde locuiau str\u0103mo\u015fii no\u015ftri. Adic\u0103 vede\u0163i c\u0103 ei s-au constituit \u015fi s-au format \u00een mod natural \u00een jurul unor puncte din astea, pe care acuma dup\u0103 600 de ani le desfiin\u0163am cu pixul sub motiv\u0103ri total false.<\/h4>\n

R. T.: <\/em>M-a mi\u015fcat, trebuie s\u0103 recunosc, acea afirma\u0163ie din cartea tat\u0103lui dumneavoastr\u0103, faimosul istoric Constantin C. Girescu, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu pledoaria pentru jude\u0163e, \u00een zona Ardealului, \u015fi a\u015f vrea s\u0103 revenim, dac\u0103 se poate \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acea afirma\u0163ie.<\/em><\/h4>\n

Spune Constantin C. Giurescu: \u201eexistenta jude\u0163elor este cle mai bun argument pentru faptul c\u0103 noi am fost dintotdeauna prezen\u0163i, \u00een special \u00een zona aceasta a Ardealului\u201d, pe care mul\u0163i o contest\u0103, \u015fi dac\u0103 ast\u0103zi vrem s\u0103 desfiin\u0163\u0103m jude\u0163ele, m\u0103 g\u00e2ndesc cu \u00eenfrigurare, domnule academician, c\u0103 cineva, probabil, c\u00e2nd contest\u0103 jude\u0163ele \u015fi le desfiin\u0163eaz\u0103, urm\u0103torul pas ar fi s\u0103 conteste \u015fi prezen\u0163a noastr\u0103, sau rom\u00e2nismul din Ardeal.<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>Da, bine\u00een\u0163eles, c\u0103 am venit \u00een secolul XII, XIII, asta este o veche tem\u0103 de propagand\u0103, neput\u00e2nd s\u0103 conteste majoritatea absolut\u0103 a rom\u00e2nilor, au \u00eenceput s\u0103 spun\u0103: \u201eda, dar voi a\u0163i venit dup\u0103 noi, \u015fi noi am fost primii ocupan\u0163i\u201d \u015fi alte teorii din acestea. \u00cen Ardeal, \u00eens\u0103\u015fi constituirea voievodatului Transilvaniei \u00een cadrul regatului maghiar este un ecou al formei vechi de organizare, din vremea c\u00e2nd rom\u00e2nii conlocuiau cu slavii pe teritoriul Ardealului. Voievodatul, a\u015fa cum a fost voievodatul \u0162\u0103rii Romane\u015fti. Asta e pe de-o parte.<\/h4>\n

Pe de alt\u0103 parte sigur c\u0103 au fost unele jude\u0163e constituite de regalitatea maghiar\u0103 care au \u0163inut seama fie de T\u00e2rnava Mare \u015fi T\u00e2rnava Mic\u0103. Uite dou\u0103 jude\u0163e: Maramure\u015ful care exista atunci \u015fi l-au constituit \u00eentr-un comitat. Bihorul de asemenea. Sunt forme vechi de organizare pe care regatul maghiar, \u00een momentul \u00een c\u00e2nd a \u00eencorporat Transilvania, le-a preluat \u015fi le-a transformat \u00een comitatele regatului. \u015ei mai t\u00e2rziu c\u00e2nd Ungaria a f\u0103cut dualismul cu Austria, a re\u00eenfiin\u0163at toate jude\u0163ele. Jude\u0163ele din Transilvania sunt jude\u0163ele care s-au constituit de-a lungul vremilor. A\u015fa de puternic\u0103 era institu\u0163ia, \u00eenc\u00e2t au extins aceast\u0103 institu\u0163ie a comitatelor, echivalent\u0103 cu jude\u0163ele, pe toat\u0103 Ungaria mare, aceea din 1867.<\/h4>\n

R. T.: <\/em>V\u0103d atacurile care vin din partea extremi\u015ftilor maghiari; citesc aceast\u0103 afirma\u0163ie emo\u0163ionant\u0103 a lui Constantin C. Giurescu, tat\u0103l dumneavoastr\u0103, care spune c\u0103 \u201ejude\u0163ele sunt o form\u0103 care demonstreaz\u0103 \u00een Ardeal existen\u0163a rom\u00e2nilor dinainte de secolul XII\u201d, \u015fi o pledoarie pentru rom\u00e2nism \u00een aceast\u0103 zon\u0103 esen\u0163ial\u0103 pentru existen\u0163a noastr\u0103 ca stat; v\u0103d c\u0103 se dore\u015fte desfiin\u0163area jude\u0163elor \u015fi \u00eemi dau seama c\u0103, dup\u0103 aceast\u0103 discu\u0163ie extrem de periculoas\u0103 \u015fi de care nu avem nevoie acuma \u00een plin\u0103 criz\u0103, pentru rom\u00e2ni, urm\u0103toarea discu\u0163ie probabil va fi statul unitar rom\u00e2n.<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>Da, p\u0103i e \u201enormal\u201d. Tot ce am \u00een\u015firat p\u00e2n\u0103 acuma, acei pa\u015fi mai mari sau mai mici pentru destr\u0103marea unit\u0103\u0163ii teritoriale \u015fi a demnit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, merg toate ca un \u015fuvoi c\u0103tre o singur\u0103 \u0163int\u0103, articolul 1 din Constitu\u0163ie: Rom\u00e2nia este stat na\u0163ional unitar, suveran, \u015fi indivizibil. Asta le trebuie, asta vor s\u0103 suprime. \u015ei suprim\u0103 \u00een momentul \u00een care \u00een con\u015ftiin\u0163ele noastre, ale elevilor din liceu, a disp\u0103rut Istoria rom\u00e2nilor ca materie de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. \u00cen momentul \u00een care cet\u0103\u0163enii dintr-o urbe, nu mai au con\u015ftiin\u0163\u0103 c\u0103 sunt rom\u00e2ni, poate nici m\u0103car c\u0103 sunt bucure\u015fteni sau bra\u015foveni, ci a\u015fa, suntem ni\u015fte cet\u0103\u0163eni care navig\u0103m \u00eentr-o regiune de dezvoltare, a\u015fa 1,2,3, 4, sau 5.<\/h4>\n

R. T.: <\/em>S\u0103 dea Dumnezeu s\u0103 n-ave\u0163i dreptate, domnule academician, dar mi-e team\u0103 c\u0103 experien\u0163a uria\u015f\u0103 a dumneavoastr\u0103 v\u0103 \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte s\u0103 v\u0103 g\u00e2ndi\u0163i la faptul c\u0103 idea de stat unitar a Rom\u00e2niei, \u015fi modificare a Constitu\u0163iei va duce tocmai acolo.<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>P\u0103i da, \u015fi ca un corolar, va fi dup\u0103 acea renun\u0163area la ziua de 1 Decembrie, renun\u0163area la imnul statului, adic\u0103 [la] De\u015fteapt\u0103-te rom\u00e2ne, \u015fi la alte lucruri. Toate merg \u00een aceasi direc\u0163ie. Sunt \u00eens\u0103, cum s\u0103 v\u0103 spun, min\u0163i care conduc \u015fi care g\u00e2ndesc \u00een felul acesta.<\/h4>\n

R. T.: <\/em>Dac\u0103 dori\u0163i s\u0103 rememora\u0163i, sau s\u0103 vede\u0163i pentru prima oar\u0103, cine au fost cei care au distrus jude\u0163ele Rom\u00e2niei, ne \u00eentoarcem \u00een 1950, s\u0103 v\u0103 ar\u0103t o lege care a fost adoptat\u0103 de Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 chiar \u00een acel an, care reprezenta debutul obsedantului deceniu. A\u015f spune cel mai ur\u00e2t, \u015fi cel mai trist, \u015fi cel mai greu de suportat deceniu din istoria modern\u0103 a Rom\u00e2niei. Legea nr. 5 din 1950, cea care desfiin\u0163a jude\u0163ele Rom\u00e2niei, \u015fi o f\u0103cea sub conducere sovietic\u0103, o f\u0103cea Gheorghiu Dej, \u00eempreun\u0103 cu bunul s\u0103u prieten Iosif Visarionovici Stalin. Am postat pe blogul meu \u00een integralitate aceast\u0103 lege. Ast\u0103zi, la Punctul de \u00cent\u00e2lnire am adus un extras:<\/em><\/h4>\n

Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 a Republicii Populare Rom\u00e2ne<\/em><\/h4>\n

\u00cen temeiul art. 38 din Constitu\u0163ia Republicii Populare Rom\u00e2ne, v\u0103z\u00e2nd Hot\u0103r\u00e2rea Consiliului de Mini\u015ftri nr. 935 din 31 august 1950, adopt\u0103 urm\u0103toarea lege pentru raionarea administrativ-economic\u0103 a teritoriului Republicii Populare Rom\u00e2ne.<\/em><\/h4>\n

Articolul 1. Fi\u0163i foarte aten\u0163i la acest articol 1, fiindc\u0103 seam\u0103n\u0103 foarte mult argumenta\u0163ia comuni\u015ftilor sovietici din anii \u201950, din Rom\u00e2nia, cu ceea ce ofer\u0103 ast\u0103zi ca motiva\u0163ie, regimul B\u0103sescu-Boc. Tot sub masca bun\u0103st\u0103rii economice \u015fi a atragerii unor fonduri \u015fi a cooper\u0103rii dintre tot felul de persoane fizice \u015fi juridice, sub aceea\u015fi motiva\u0163ie ne este propus\u0103 acum, ca \u015fi atunci, desfiin\u0163area jude\u0163elor. Iat\u0103 a\u015fadar ce spune acest articol 1:<\/em><\/h4>\n

\u201ePentru asigurarea dezvolt\u0103rii industriei \u015fi agriculturii, \u00een scopul construirii socialismului \u015fi a ridic\u0103rii nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru a \u00eenlesni c\u00e2t mai mult apropierea aparatului de Stat de poporul muncitor, pentru a contribui c\u00e2t mai temeinic la asigurarea rolului politic conduc\u0103tor al clasei muncitoare \u015fi la \u00eent\u0103rirea alian\u0163ei clasei muncitoare cu \u0163\u0103r\u0103nimea muncitoare, TERITORIUL ROM\u00c2NIEI SE \u00ceMPARTE \u00ceN: REGIUNI; ORA\u015eE; RAIOANE.<\/em><\/h4>\n

Regiunile din Republica Popular\u0103 Rom\u00e2n\u0103 \u015fi capitalele lor sunt:\u201d<\/em><\/h4>\n

Domnule profesor, a\u0163i tr\u0103it acele vremuri.<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>Am tr\u0103it acele vremuri \u015fi c\u00e2nd mi-a\u0163i reamintit lucrul \u0103sta, \u00eemi vine \u00een minte acuma, ca pentru europenizarea Rom\u00e2niei se desfiin\u0163eaz\u0103 jude\u0163ele, \u00een vederea asigur\u0103rii nivelului de trai, a cre\u015fterii bun\u0103st\u0103rii poporului, etc. etc. Este o similitudine absolut de neg\u00e2ndit, aproape. E aceea\u015fi argumentare, numai c\u0103 acela\u015fi Gheorgiu Dej a desprins  Rom\u00e2nia de sub tutela sovietic\u0103, pe c\u00e2nd acuma nu \u015ftiu ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103.<\/h4>\n

R. T.: <\/em>Domnule Dinu C. Gurescu, ce este de spus, ca un cuv\u00e2nt final, despre desfiin\u0163area jude\u0163elor?<\/em><\/h4>\n

D. G.: <\/em>Am sentimentul c\u0103 sunt \u00een 1940, \u00een preajma pr\u0103bu\u015firii hotarelor noastre. E de spus numai c\u0103 fiecare om trebuie s\u0103-\u015fi dea seama c\u0103 soarta lui personal\u0103, afar\u0103 de beneficiarii regimului, depinde de ce se joac\u0103 acuma. Se joac\u0103 integritatea teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei, se joac\u0103 stabilitatea ei, se joac\u0103 identitatea, sentimentului c\u0103 e\u015fti rom\u00e2n, se joac\u0103 ap\u0103rarea \u0163\u0103rii. Statul de ast\u0103zi nu mai apar\u0103 Rom\u00e2nia. Statul de ast\u0103zi apar\u0103 pe altcineva, dar nu ob\u015ftea rom\u00e2neasc\u0103.<\/h4>\n

De aceea fiecare dintre noi, cu mijloacele pe care le are, trebuie s\u0103 spun\u0103 NU. \u201eNu!\u201d \u2013 la ceea ce se preg\u0103te\u015fte \u00een momentul de fa\u0163\u0103, \u015fi s\u0103 revenim la tradi\u0163iile noastre, s\u0103 revenim la puterea noastr\u0103 din totdeauna.<\/h4>\n

R. T.: <\/em>Mul\u0163umesc pentru aceast\u0103 extraordinar\u0103 lec\u0163ie de istorie domnule academician Dinu C. Giurescu. V\u0103 a\u015ftept oric\u00e2nd cu drag, \u00eenapoi la Punctul de \u00eent\u00e2lnire. <\/em><\/h4>\n
\n