{"id":3748,"date":"2021-04-16T09:05:11","date_gmt":"2021-04-16T09:05:11","guid":{"rendered":"http:\/\/desteptati.ro\/?p=3748"},"modified":"2021-04-16T09:05:11","modified_gmt":"2021-04-16T09:05:11","slug":"natio-hungarica-un-pericol-permanent","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/","title":{"rendered":"„Natio-Hungarica” – un pericol permanent"},"content":{"rendered":"
\n
\n \t<\/i> Read Time:<\/span>31 Minute, 20 Second <\/div>\n\n <\/div>

\u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea, un cronicar ungur, nobilul Gheorghe Rettegi, afirma c\u0103 rom\u00e2nii i-au acuzat pe unguri c\u0103 le-au aruncat ,,\u00een grumaz\u201d<\/em> jugul iob\u0103giei \u015fi s-au adresat prefectului Hunedoarei, Ladislau Balogh astfel: ,,Nu putem s\u0103 ne mir\u0103m \u00eendeajuns, care e cauza c\u0103 voi ungurii ne oprima\u0163i at\u00e2ta pe noi \u015fi a\u0163i pus pe noi jugul iob\u0103giei, pe c\u00e2nd noi suntem \u015fi am fost \u00eentotdeauna mai mul\u0163i dec\u00e2t voi ungurii \u015fi ceea ce este mai important, suntem mai vechi \u00een \u0163ara aceasta, pentru c\u0103 suntem urma\u015fii vechilor Daci\u201d. <\/em>Foarte indignat de cele auzite, cronicarul ungur a exclamat: \u201eAceasta-i minciun\u0103, na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 e o colonie roman\u0103, altfel au fost Dacii \u015fi g\u00e2ndesc c\u0103 n-au fost un neam tic\u0103los, f\u0103r\u0103 Dumnezeu ca aceast\u0103 rom\u00e2nime\u201d. <\/em>Peste c\u00e2\u0163iva ani, \u00eentr-un memoriu adresat de c\u0103tre nobilimea ungar\u0103 trimisului special al \u00eemp\u0103ratului Iosif, contele Iankovitsch, pentru a justifica represiunea s\u00e2ngeroas\u0103 a revoltei \u0163\u0103ranilor rom\u00e2ni din anul 1784, sub conducerea lui Horea, Clo\u015fca \u015fi Cri\u015fan, se afirma r\u0103spicat: \u201eP\u0103rin\u0163ii no\u015ftri venind din Sci\u0163ia, au cucerit cu arme victorioase \u015fi cu s\u00e2ngele lor aceast\u0103 scump\u0103 patrie \u015fi dup\u0103 ce au supus \u015fi au f\u0103cut iobagi pe p\u0103rin\u0163ii rom\u00e2nilor care s-au revoltat azi asupra noastr\u0103, d\u00e2n\u015fii au domnit lini\u015fti\u0163i peste ei, \u0163in\u00e2ndu-i totdeauna \u00eentr-o aspr\u0103 disciplin\u0103, \u00eens\u0103 l\u0103s\u00e2ndu- le neatins modul lor de via\u0163\u0103\u201d<\/em>.<\/h4>\r\n

<\/h4>\r\n
\"Horea,<\/a>
Horea, Closca si Crisan<\/figcaption><\/figure>\r\n

Aceste realit\u0103\u0163i exprim\u0103, pe fond, raporturile statornicite de-a lungul veacurilor \u00eentre dou\u0103 neamuri, unul b\u0103\u015ftina\u015f, a\u015fezat pe vatr\u0103 de milenii, dar aflat mereu sub presiunea \u015fi agresiunea unor imperii vecine, altul venit din ad\u00e2ncurile stepelor asiatice \u00een c\u0103utare de patrie, care, dup\u0103 aproape 900 de ani de c\u00e2nd s-au \u00eent\u00e2lnit nu g\u0103seau cale de comunicare dec\u00e2t utiliz\u00e2nd violen\u0163a extrem\u0103. De o parte se aflau rom\u00e2nii (valahii), care \u00eenc\u0103 \u201ese mirau\u201d <\/em>de ce ungurii \u00eei asupreau \u015fi le-au aruncat \u00een grumaz \u201ejugul iob\u0103giei\u201d<\/em>, cu toate c\u0103 ei erau cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, adic\u0103 erau urma\u015fii vechilor daci, iar de cealalt\u0103 parte, ungurii, ai c\u0103ror reprezentan\u0163i de vaz\u0103, nobilii, recuno\u015fteau c\u0103 str\u0103mo\u015fii lor au ocupat Transilvania de la str\u0103mo\u015fii rom\u00e2nilor, pe care i-au \u0163inut \u00eentr-o disciplin\u0103 aspr\u0103.<\/h4>\r\n

a. O mentalitate agresiv\u0103 conservat\u0103 \u015fi reactivat\u0103 de himera hungarismului <\/strong><\/h3>\r\n

\u25cf Ungurii au fost, de a venirea lor \u00een Europa, un neam aprig \u00een r\u0103zboaie<\/strong><\/em>, au crezut \u00een r\u0103zboaie, dar le-a lipsit patria, pe care au dob\u00e2ndit-o \u00een detrimentul altora, folosit for\u0163a, diploma\u0163ia \u015fi informa\u0163ia, combinate m\u0103iestrit cu raptul, teroarea \u015fi alian\u0163ele matrimoniale. Ei sunt singurul popor asiatic care a reu\u015fit s\u0103 treac\u0103 mun\u0163ii Carpa\u0163i \u015fi s\u0103 se europenizeze, la f\u0103urirea noii identit\u0103\u0163i lucr\u00e2nd, mai mult sau mai pu\u0163in vizibil, germanii, italienii, francezii, slavii \u015fi rom\u00e2nii. Ungurii au preluat multe elemente din firea acestora, dar \u015fi-au p\u0103strat de-a lungul istoriei d\u00e2rzenia, \u015firetenia \u015fi \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2narea de a fi deasupra altora<\/strong><\/em>, de a-i manevra \u015fi de a-i st\u0103p\u00e2ni.<\/h4>\r\n

\u25cf A\u015fez\u00e2ndu-se cu for\u0163a \u00een Panonia \u015fi \u00een interiorul arcului carpatic, au creat de la \u00eenceput un stat polietnic<\/strong><\/em> care \u00eencorpora cu for\u0163a popoare de rase, limbi \u015fi religii diferite. Toate acestea au contribuit, \u00een timp, \u00een forme mai mult sau mai pu\u0163in vizibile, la formarea a\u015fa-numitei \u201enatio-hungarica\u201d<\/strong><\/em>, recunoscut\u0103, l\u0103udat\u0103 de centrele de putere care au reu\u015fit s\u0103 o canalizeze pentru a-\u015fi realiza propriul interes sau hulit\u0103 de vecinii care au fost deposeda\u0163i sistematic de resurse \u015fi de simboluri.<\/h4>\r\n

\u25cf Ungurii au avut o ur\u0103 ancestral\u0103 \u00eempotriva rom\u00e2nilor (valahii) care, de nevoie, le-au recunoscut puterea, dar nu \u015fi for\u0163a spiritului construit \u015fi asumat prin metamorfozare \u00een func\u0163ie de conjuncturi, pe fundamentul c\u0103reia au construit mereu tendin\u0163a de a \u201edob\u00e2ndi patrie\u201d <\/em>\u015fi a-\u015fi asigura m\u0103rirea prin dominarea altora. Spre deosebite de rom\u00e2ni, care au fost nevoi\u0163i multe veacuri s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 anonimii istoriei<\/em> \u015fi s\u0103 creeze, printr-o permanent\u0103 lupt\u0103 de supravie\u0163uire, un stat de necesitate european\u0103<\/strong><\/em>, ungurii \u015fi-au creat o faim\u0103 chiar de la venirea lor \u00een Europa. \u00cens\u0103, percep\u00e2nd devreme c\u0103 au ajuns la cap\u0103tul drumului lor ,,pe calea soarelui apune\u201d<\/em> \u015fi al puterilor, s-au pus sub obl\u0103duirea unui centru de putere, respectiv papalitatea, \u015fi au creat un stat de faim\u0103 european\u0103<\/strong><\/em>, a c\u0103rui ascensiune a fost stopat\u0103 tot de popoare asiatice, cu acela\u015fi spirit r\u0103zboinic.<\/h4>\r\n

\u25cf Rela\u0163iile dintre rom\u00e2ni \u015fi unguri fost situate la interferen\u0163a cunoa\u015fterii reciproce \u015fi a utiliz\u0103rii for\u0163ei. Ele s-au definit, concomitent, ca rela\u0163ii \u00eentre state<\/strong><\/em> \u015fi rela\u0163ii \u00eentre popoarele pe fundamentul c\u0103rora s-a c\u0103dit cele dou\u0103 na\u0163iuni<\/strong><\/em>. De aceea, de-a lungul vremurilor au cunoscut multe momente de tensiune, datorate, \u00een primul r\u00e2nd modalit\u0103\u0163ilor diferite de percepere a rela\u0163iilor de bun\u0103-vecin\u0103tate<\/em>. Rom\u00e2nii, b\u0103\u015ftina\u015fi, av\u00e2nd psihologia statorniciei \u015fi a dreptului la mo\u015ftenire din str\u0103mo\u015fi, au avut p\u0103m\u00e2nt \u015fi n-au voit s\u0103-l cedeze \u201ede bun\u0103 voie\u201d<\/em>, ungurii, cu psihologia popoarelor de step\u0103, ve\u015fnic \u00een c\u0103utare de patrie, l-au r\u00e2vnit \u015fi au vrut s\u0103-l ia prin \u015firetenie sau prin for\u0163\u0103. Luminile \u015fi umbrele acestor rela\u0163ii atipice pentru arealul Europei, pot fi relevate doar dac\u0103 se investigheaz\u0103 istoria nev\u0103zut\u0103<\/strong><\/em> a rela\u0163iilor interstatale, concomitent cu cele interumane, \u00een care for\u0163a cunoa\u015fterii, a informa\u0163iei, s-a ar\u0103tat, \u00een timp, a fi mai puternic\u0103 de multe ori dec\u00e2t for\u0163a militar\u0103.<\/h4>\r\n

\u25cf Vecin\u0103tatea dintre cele dou\u0103 popoare a fost viciat\u0103 at\u00e2t de formele statalit\u0103\u0163ii<\/strong><\/em> pe care le-au creat \u015fi au fost capabile s\u0103 le \u00eentre\u0163in\u0103, c\u00e2t \u015fi de simbolurile<\/strong><\/em> la care s-au raportat. \u00cen multe momente, consemnate de istoria scris\u0103\u00a0 mai mult prin pana cronicarilor pe care ungurii au \u015ftiut s\u0103-i cultive \u015fi s\u0103-i foloseasc\u0103, aceasta a atins forme atipice, critice, uneori\u00a0 paroxistice, peste care c\u0103peteniile lor politico-militare au \u00eencercat s\u0103 a\u015ftearn\u0103 v\u0103lul uit\u0103rii. \u00cendemna\u0163i de papalitate \u015fi de alte \u201estate de domina\u0163ie\u201d<\/em>, dar \u015fi m\u00e2na\u0163i de dorin\u0163a de a-\u015fi m\u0103ri patria, o\u015ftile regatului Ungariei au n\u0103v\u0103lit \u00een nenum\u0103rate r\u00e2nduri la r\u0103s\u0103rit \u015fi sud de Carpa\u0163i, iar iscoadele<\/strong><\/em> lor, ascunse de multe ori \u00een roba c\u0103lug\u0103reasc\u0103 apusean\u0103, au penetrat informativ spa\u0163iul rom\u00e2nesc. Capetele lor \u00eencoronate s-au aliat cu voievozii rom\u00e2ni numai c\u00e2nd s-au sim\u0163it \u00een primejdie \u015fi au avut nevoie de bra\u0163ul \u00eenarmat al rom\u00e2nilor, \u00eens\u0103 de cele mai multe ori iar alteori i-au tr\u0103dat, aliindu-se cu cei puternici, pentru a-\u015fi proteja propriul interes.<\/h4>\r\n

\u25cf Statul apostolic ungar, misionar prin excelen\u0163\u0103, pe tronul c\u0103ruia papalitatea a a\u015fezat \u015fi a d\u0103r\u00e2mat multe capete \u00eencoronate, la \u00eenceput nativi, apoi alogeni, a sucombat la mijlocul secolului al XVI-lea sub loviturile nimicitoare ale spahiilor \u015fi ienicerilor Sublimei Por\u0163i, disp\u0103r\u00e2nd din istorie vreme de mai multe veacuri. Intr\u00e2nd, la r\u00e2ndul lor, sub st\u0103p\u00e2nirea altora \u015fi fiind priva\u0163i de resurse \u015fi de for\u0163a militar\u0103, ungurii au devenit con\u015ftien\u0163i c\u0103 vor supravie\u0163ui ca na\u0163ie prin arma informa\u0163ie<\/strong><\/em>, de aceea \u015fi-au pus min\u0163ile \u00een lucrare pentru supravie\u0163uirea na\u0163iei, specul\u00e2nd mereu momentele favorabile refacerii regatului apostolic. Elitele lor, \u00een care au intrat, \u00een timp, europeni nativi, au acceptat st\u0103p\u00e2nirea p\u0103g\u00e2nilor otomani \u015fi s-au l\u0103sat apoi st\u0103p\u00e2nite de habsburgi numai din interesul supravie\u0163uirii a ideii de \u201enatio hungarica\u201d<\/em>, \u00eenzestrat\u0103 de papalitate cu o misiune cu aparen\u0163\u0103 cre\u015ftin\u0103. Vreme de c\u00e2teva secole au oscilat \u00eentre Occident \u015fi Orient. Prin\u015fi la str\u00e2mtoare, au plecat capetele sultanilor, \u00eens\u0103 \u00een ascuns n-au pregetat s\u0103 afirme c\u0103 sunt europeni p\u0103stori\u0163i de papalitate, f\u0103c\u00e2nd mereu \u015fi pe la por\u0163ile celor mari \u015fi puternici apel la \u201etrecutul glorios\u201c<\/strong><\/em>. Elitele lor politice n-au \u00eencetat niciodat\u0103 s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi s\u0103 lucreze, \u00een tain\u0103 sau pe fa\u0163\u0103, dup\u0103 \u00eemprejur\u0103ri, la recucerirea teritoriilor st\u0103p\u00e2nite \u00een urm\u0103 cu secole de statul feudal ungar.<\/h4>\r\n

\u25cf Atunci c\u00e2nd s-a ivit prilejul, c\u0103peteniile lor politice \u2013 baroni, grofi, \u00eenal\u0163i prela\u0163i \u2013 au reu\u015fit s\u0103 rec\u00e2\u015ftige faima \u015fi respectul patriei lor \u00eentr-o Europ\u0103 m\u0103cinat\u0103 de conflicte sub umbrela acelui dualism cu habsburgii, prin care au reinventat Ungaria<\/strong><\/em> \u015fi au salvat na\u0163ia ungar\u0103 de la pierire. N-au pregetat s\u0103-i foloseasc\u0103 \u00een aceast\u0103 ac\u0163iune de rena\u015ftere pe secui, din care au f\u0103cut unguri adev\u0103ra\u0163i, apoi s-au folosit de elementele aristocratice, de intelectualitate, dar \u015fi de elemente obediente recrutate din r\u00e2ndul celorlalte na\u0163ionalit\u0103\u0163i ale imperiului construit \u201edin petice\u201d<\/em>. Marii lor b\u0103rba\u0163i de stat au pus informa\u0163ia \u00een sprijinul revitaliz\u0103rii Ungariei, duc\u00e2nd o politic\u0103 de dezna\u0163ionalizare for\u0163at\u0103 a popula\u0163iilor nemaghiare<\/strong><\/em> din dubla monarhie. \u00cens\u0103, \u00een contextul \u00een care \u00een Europa sud-estic\u0103 s-au afirmat \u015fi au fost recunoscute na\u0163iunile care au \u00eencercat s\u0103-\u015fi defineasc\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi apere patria \u00een interiorul unor grani\u0163e consfin\u0163ite prin tratate interna\u0163ionale, i-au tr\u0103dat \u015fi pe austrieci, demonstr\u00e2nd c\u0103 nici o na\u0163iune nu suport\u0103 st\u0103p\u00e2ni, indiferent dac\u0103 ace\u015ftia sunt milostivi sau opresivi.<\/h4>\r\n

\u25cf Rela\u0163iile conflictuale dintre unguri \u015fi rom\u00e2ni au atins paroxismul \u00een contextul \u00een care rom\u00e2nii, pe care i-au considerat mereu doar \u201epopor c\u0103l\u0103rit\u201d<\/em>, au n\u0103zuit la realizarea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale. Din acel moment, mai marii Ungariei au trimis \u00een interiorul statului rom\u00e2n o adev\u0103rat\u0103 armat\u0103 de spioni, majoritatea pe c\u0103i cvasilegale, sub acoperire comercial\u0103 (negustori, comis-voiajori, oameni de afaceri etc.). Elitele lor politice, descendente, \u00een marea majoritate din vechea aristocra\u0163ie ungar\u0103, dar \u015fi din urma\u015fii unor frunta\u015fi ai minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, maghiariza\u0163i prin mijloace me\u015fte\u015fugite \u00een decursul timpului, au lucrat necontenit pentru contracararea manifest\u0103rilor spiritului na\u0163ional rom\u00e2nesc, au \u00eencercat prin cele mai variate mijloace s\u0103 \u00eempiedice afirmarea identit\u0103\u0163ii rom\u00e2nilor, pe care i-au prezentat la cur\u0163ile celor puternici ca pe o ras\u0103 inferioar\u0103, menit\u0103 doar s\u0103 le cultive p\u0103m\u00e2nturile \u015fi s\u0103 le creasc\u0103 turmele de animale. Pe acest fundal s-a n\u0103scut \u201edoctrina hungarist\u0103\u201d<\/strong><\/em>, care a vizat, deopotriv\u0103, toate teritoriile care apar\u0163inuser\u0103 odinioar\u0103 regatului apostolic.<\/h4>\r\n

\u25cf Dup\u0103 crearea statului na\u0163ional rom\u00e2n, con\u015ftien\u0163i c\u0103 acesta reprezenta un adev\u0103rat pericol pentru ideea de stat ungar, diriguitorii Ungariei au \u00eenceput o ac\u0163iune conspirativ\u0103 organizat\u0103 \u00eempotriva acestuia, folosindu-se de rivalitatea dintre marile puteri europene ale timpului, pe care au \u015ftiut s\u0103 le speculeze folosind, \u00een primul r\u00e2nd, diploma\u0163ia \u015fi arma informa\u0163ie. Pe acest suport informa\u0163ional, at\u00e2t baronii, c\u00e2t \u015fi prela\u0163ii lor au ini\u0163iat o politic\u0103 ascuns\u0103 fa\u0163\u0103 de statul na\u0163ional unitar rom\u00e2n, au sus\u0163inut cu argumente fabricate \u201eiredentismul\u201c<\/strong><\/em> \u015fi \u201erevizionismul\u201c<\/strong><\/em>, au lucrat \u00een permanen\u0163\u0103 pentru rena\u015fterea na\u0163iei ungare, ar\u0103t\u00e2ndu-se dispu\u015fi s\u0103 realizeze acest \u0163el indiferent de forma de stat \u015fi regim politic pe care ar fi fost obliga\u0163i s\u0103 le suporte.<\/h4>\r\n

\u00cens\u0103, s-au manifestat, de cele mai multe ori, violen\u0163i, ne\u0163in\u00e2nd seama c\u0103 nu dispun de resursele necesare pentru a re\u00eenvia himericul regat apostolic. De aceea, au fost \u00eencol\u0163i\u0163i de vecini puternici, care nu s-au l\u0103sat impresiona\u0163i de strig\u0103tele \u015fi argumentele lor fabricate. Astfel, au devenit con\u015ftien\u0163i c\u0103 trebuie s\u0103-\u015fi cunoasc\u0103 mai bine vecinii, din care f\u0103cuser\u0103 de-a lungul veacurilor adversari \u015fi nu prieteni. Ajung\u00e2nd ei, \u00een\u015fi\u015fi, sub tutel\u0103 str\u0103in\u0103, n-au fost l\u0103sa\u0163i s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 servicii de informa\u0163ii puternice<\/strong><\/em>, fiind obliga\u0163i s\u0103 caute mereu modele de for\u0163\u0103, pe care le abandonau rapid, \u00een func\u0163ie de schimbarea raporturilor de putere \u00een spa\u0163iul lor de interes strategic. Au apelat la toate statele ,,de domina\u0163ie\u201d<\/em> din Europa, c\u0103ut\u00e2nd mereu un centru de putere<\/strong><\/em> sub tutela c\u0103ruia s\u0103-\u015fi realizeze visul de refacere a Ungariei Mari \u015fi au intrat din acest interes, \u00een secolul XX, \u00een dou\u0103 conflagra\u0163ii mondiale, mereu sub tutela celor puternici.<\/h4>\r\n

\u25cf \u00cen prima conflagra\u0163ie, elitele lor politice au fost \u00eempinse de austrieci \u015fi de germani, sf\u00e2r\u015find prin a fi aduse pe marginea pr\u0103pastiei din care cei mai mul\u0163i au crezut c\u0103 nu vor mai putea ie\u015fi. Au pierdut, astfel, puterea \u015fi m\u0103rirea, au pierdut Transilvania, statul ungar fiind redus la spa\u0163iul ocupat ini\u0163ial de unguri \u00een pust\u0103, \u00eens\u0103 au nimicit marea floare a tinerimii rom\u00e2ne din Ardeal, pe care au transformat-o \u00een \u201ecarne de tun\u201d<\/em>.<\/h4>\r\n

Regimul bol\u015fevic instaurat la sf\u00e2r\u015fitul primului r\u0103zboi mondial sub conducerea lui Bela Kun \u015fi a unor elemente alogene pentru care ideea de stat a fost mai puternic\u0103 dec\u00e2t cea de na\u0163ie ungar\u0103 a revitalizat doctrina hungarist\u0103<\/em> sub form\u0103 proletar\u0103.<\/em> Bol\u015fevicii, care au creat, pentru scurt timp ,,Ungaria Sfaturilor\u201d<\/strong><\/em>, au \u00eencercat s\u0103 cucereasc\u0103 Transilvania cu ajutorul Moscovei bol\u015fevice \u015fi s\u0103 o men\u0163in\u0103 \u00een cadrul Ungariei comuniste. Salvarea Ungariei de bol\u015fevism de c\u0103tre armata rom\u00e2n\u0103 \u015fi campania din anul 1919 a acesteia, soldat\u0103 cu ocuparea Budapestei, a condus, cu acordul interesat al unor puteri occidentale, la o nou\u0103 tensiune \u00een rela\u0163iile dintre cele dou\u0103 na\u0163ii, alimentat\u0103 de acela\u015fi elite violente.<\/h4>\r\n

\u25cf Regimul regim fascist condus de c\u0103tre amiralul Horthy Miklos, instaurat cu acordul tacit al unor puteri occidentale dup\u0103 terminarea primului r\u0103zboi mondial, con\u015ftient de sl\u0103biciunea for\u0163ei militare a Ungariei, a revitalizat doctrina hungarist\u0103<\/em>, a\u015fez\u00e2nd Trianonul <\/strong><\/em>ca simbol al tragediei prin care au trecut ungurii. Pe fundamentul acestuia, noua putere politic\u0103, de esen\u0163\u0103 fascist\u0103, a \u00eenceput o \u201ecruciad\u0103 antirom\u00e2neasc\u0103\u201c<\/strong><\/em>, apel\u00e2nd, din nou, la diploma\u0163ie \u015fi la arma informa\u0163ie<\/em>. \u00cen acest context au fost puse bazele unor structuri de informa\u0163ii \u015fi contrainforma\u0163ii, care au lucrat sub deviza: \u201eCred \u00een Dumnezeu. Cred \u00een Patrie. Cred \u00een re\u00eenvierea Ungariei milenare\u201d<\/em>, adoptat\u0103 \u00een noul context ca fundament al politicii de stat. Prin intermediu acestora, au fost create birouri speciale de spionaj \u015fi de propagand\u0103<\/em> \u015fi\u00a0\u00a0 s-a \u00eentre\u0163inut spiritul agresiv \u00eempotriva Rom\u00e2niei. Ac\u0163iunile politice, sus\u0163inute informa\u0163ional, au avut ca obiective recucerirea Transilvaniei, prin orice mijloace: politico-militare \u015fi diplomatice, spionaj, diversiune \u015fi terorism. Cu autorul structurilor informative au infiltrat organiza\u0163iile politice, culturale \u015fi religioase ale cet\u0103\u0163enilor rom\u00e2ni de na\u0163ionalitate maghiar\u0103 \u015fi au constituit pe teritoriul Rom\u00e2niei o veritabil\u0103 \u201ecoloan\u0103 a cincea\u201c<\/strong><\/em>. Serviciile de informa\u0163ii ungare au lucrat cu mult\u0103 vigoare \u00een slujba doctrinei hungariste<\/em>. Prin arma informa\u0163ie<\/em> s-a \u00eencercat anihilarea efectelor Tratatului de pace de la Trianon, agit\u00e2nd pe la cur\u0163ile celor mari fantasma \u201eUngariei Mari\u201d<\/em>, mitul \u201eCoroanei Sf\u00e2ntului \u015etefan\u201c<\/em> \u015fi al \u201eRegatului apostolic\u201c.<\/em><\/h4>\r\n

<\/h4>\r\n

<\/h4>\r\n
\"Cronica<\/a>
Cronica pictat\u0103 de la Viena: regele \u0218tefan \u00eel captureaz\u0103 \u00een 1003 pe Geula cel T\u00e2n\u0103r.<\/figcaption><\/figure>\r\n

<\/h4>\r\n

<\/h4>\r\n

\u25cf Noul r\u0103zboi declan\u015fat \u00eempotriva Rom\u00e2niei, sub stindardul revizionismului, av\u00e2nd ca miz\u0103 Ardealul<\/strong><\/em>, s-a desf\u0103\u015furat pe multiple planuri: politic, economic, cultural, ideologic, diplomatic \u015fi militar. Prin intermediul structurilor informative, autorit\u0103\u0163ile politico-militare ungare au \u00eenfiin\u0163at structuri paramilitare, au folosit cu succes ac\u0163iunile de propagand\u0103, \u00een care s-au dovedit a fi mae\u015ftri, iar pentru ob\u0163inerea de informa\u0163ii militare \u015fi politice s-au ar\u0103tat dispu\u015fi s\u0103 conlucreze cu to\u0163i du\u015fmanii Rom\u00e2niei. \u00cen acest sens, au recrutat informatori<\/em><\/strong>, de regul\u0103, dintre oamenii de afaceri stabili\u0163i \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi au reu\u015fit s\u0103 ob\u0163in\u0103 informa\u0163ii de valoare prin intermediul agen\u0163ilor speciali<\/strong><\/em>, profit\u00e2nd de sl\u0103biciunile statului rom\u00e2n pe lanul ap\u0103r\u0103rii contrainformative. Au utilizat, \u00een acest sens, re\u0163eaua informativ\u0103<\/em> \u2013 principala cale de ob\u0163inere a informa\u0163iilor, infiltrarea agen\u0163ilor<\/em> \u00een mediile vizate, acoperirea identit\u0103\u0163ii agen\u0163ilor<\/em> proprii, jocurile operative<\/em>, dezinformarea<\/em> \u015fi, \u00een mod deosebit, propaganda sus\u0163inut\u0103<\/em> \u015fi deosebit de agresiv\u0103<\/em> la adresa Rom\u00e2niei.<\/h4>\r\n

\u25cf Autorit\u0103\u0163ile horthyste au lucrat vreme de aproape dou\u0103 decenii pentru recucerirea Transilvaniei de la rom\u00e2ni. Ele s-au sprijinit iar\u0103\u015fi pe puternicii momentului, \u00een spe\u0163\u0103 Germania hitlerist\u0103 \u015fi Italia mussolinian\u0103. Au trimis \u00een teritoriul statului rom\u00e2n numero\u015fi agen\u0163i, majoritatea mo\u015fteni\u0163i din fostele servicii de informa\u0163ii austro-ungare, poli\u0163i\u015fti, militari \u015fi jandarmi sub acoperire, elemente ale organiza\u0163iilor teroriste constituite special pentru a-i intimida sau neutraliza pe patrio\u0163ii rom\u00e2ni. Au recrutat \u015fi folosit, \u00een func\u0163ie de \u0163intele vizate, indivizi din r\u00e2ndul minorit\u0103\u0163ii maghiare din \u0163\u0103rile vecine, \u00eendeosebi elite intelectuale, preo\u0163i \u015fi c\u0103lug\u0103ri (catolici), pastori reforma\u0163i, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori sau profesori, ziari\u015fti \u015fi avoca\u0163i, medici \u015fi aristocra\u0163i. Acestora li s-au ad\u0103ugat nenum\u0103rate organiza\u0163ii de stat, asocia\u0163ii neguvernamentale, culturale, sociale sau particulare, precum \u015fi numeroase partide politice \u015fi forma\u0163iuni paramilitare care aveau ca numitor comun, definitoriu, caracterul na\u0163ionalist-\u015fovin, revizionist \u015fi revan\u015fard. \u00cen sus\u0163inerea unei cauze pierdute au reu\u015fit s\u0103 angreneze \u015fi colabora\u0163ioni\u015fti din r\u00e2ndul rom\u00e2nilor<\/strong><\/em>, mai mult sau mai pu\u0163in con\u015ftien\u0163i de jocurile \u00een care s-au l\u0103sat antrena\u0163i. Nu au omis din \u015firul celor care au fost trimi\u015fi \u00een avangard\u0103, pe frontul nev\u0103zut, menajerele, buc\u0103t\u0103resele \u015fi servitoarele de etnie maghiar\u0103 \u2013 curate, harnice \u015fi foarte pricepute \u00een activit\u0103\u0163ile casnice. Cele mai des uzitate metode de recrutare a agen\u0163ilor erau \u015fantajul \u015fi promisiunile atr\u0103g\u0103toare<\/strong><\/em>.<\/em><\/h4>\r\n

<\/h4>\r\n

<\/h4>\r\n
\"Harta<\/a>
Harta Ungaria mare<\/figcaption><\/figure>\r\n

<\/h4>\r\n

<\/h4>\r\n

\u25cf C\u0103peteniile politico-militare ale statului ungar au \u00eempins na\u0163iunea ungar\u0103 \u00een cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, tot sub lozinca refacerii \u201eUngariei Mari\u201d<\/strong><\/em>, cu servicii de informa\u0163ii construite dup\u0103 model german<\/strong><\/em>, pe fond consistente, dar ineficiente. Pentru realizarea programului revizionist au mobilizat armata, diploma\u0163ia, politica oficial\u0103, diaspora \u015fi au apelat \u015fi utilizat \u201ecoloana a cincea\u201d<\/em> la construirea c\u0103reia lucraser\u0103 aproape dou\u0103 decenii. Au pierdut r\u0103zboiul, nereu\u015find s\u0103 refac\u0103 \u201eUngaria Mare\u201d<\/em>, de\u015fi au pus \u00een joc toate resursele, sacrific\u00e2ndu-\u015fi floarea tinerimii \u00een stepele \u00eentinse ale Rusiei. Ungaria a avut, din nou, soarta statelor \u00eenvinse, elitele lor politice fiind obligate, \u00een conjunctura momentului, s\u0103 accepte aceast\u0103 soart\u0103, tot \u00een speran\u0163a c\u0103 se vor ivi alte vremuri, mai bune, pentru realizarea acelui vis himeric. Aceea\u015fi soart\u0103 a avut, \u00eens\u0103, \u015fi Rom\u00e2nia, \u00een pofida faptului c\u0103 dup\u0103 23 august 1944 aceasta a \u00eentors armele \u00eempotriva Germaniei \u015fi s-a al\u0103turat coali\u0163iei Na\u0163iunilor Unite, fapt ce demonstreaz\u0103 c\u0103 micile na\u0163iuni nu sunt dec\u00e2t pionii de pe tabla de \u015fah a marilor Puteri.<\/h4>\r\n

\u25cf Dup\u0103 r\u0103zboi, Ungaria a intrat \u00een sfera de influen\u0163\u0103 sovietic\u0103<\/strong><\/em>, elitele sale politice s-au adaptat rapid la noua situa\u0163ie, pentru supravie\u0163uirea ideii de stat ungar, iar \u00een urma Tratatului de Pace de la Paris din 1947 Ungaria a fost redus\u0103 \u00een grani\u0163ele trianonice. \u00cen acest context, serviciile sale de spionaj au fost reorganizate dup\u0103 model sovietic<\/strong><\/em> \u015fi puse \u00een slujba statului comunist construit prin for\u0163\u0103 \u015fi persuasiune dup\u0103 modelul impus de Kremlin. Na\u0163iunea ungar\u0103 a con\u015ftientizat ruptura cu elitele sale politico-militare, \u00eencerc\u00e2nd, prin for\u0163e proprii \u015fi \u00een speran\u0163a unui ajutor din Occident, s\u0103 ias\u0103 din str\u00e2nsoarea chingilor unui sistem care le-a fost impus \u00een pofida voin\u0163ei sale. S\u00e2ngeroasele evenimente din anul 1956 \u015fi reprimarea brutal\u0103 a insurec\u0163iei de c\u0103tre aliatul-ocupant i-au convins \u00een mod special pe intelectualii unguri de nevoia c\u0103ut\u0103rii altor solu\u0163ii pentru rea\u015fezarea Ungariei \u00een \u201enoua ordine\u201d<\/strong><\/em> instituit\u0103 prin \u00een\u0163elegere \u00eentre sovietici \u015fi alia\u0163ii occidentali. Dup\u0103 acest moment, plin de \u00eenv\u0103\u0163\u0103minte tragice, noile elite politice, reformate \u00een spirit sovietic, au acceptat, tacit, un regim comunist care a construit structuri informative \u015fi represive pentru a determina na\u0163iunea ungar\u0103 s\u0103 se a\u015feze ,,\u00een ordine\u201d \u015fi s\u0103 a\u015ftepte, cu calm, alte vremuri \u201emai bune\u201d<\/em>. Structurile informative, reorganizate \u015fi cu sprijin din partea regimului similar din Rom\u00e2nia, au fost reformate sub sintagma \u201eSecuritatea Statului\u201c<\/strong><\/em> \u015fi puse \u00een slujba regimului comunist. Tacit, acestea au lucrat pentru na\u0163iunea ungar\u0103, rezist\u00e2nd cu greu, printr-o diploma\u0163ie mo\u015ftenit\u0103 din vremea ducelui Arpad, presiunilor \u015fi cerin\u0163elor tutorelui sovietic, \u00eens\u0103 n-au \u00eencetat \u201es\u0103 cerceteze\u201d<\/em> spa\u0163iul statului rom\u00e2n, \u00eentruc\u00e2t deviza privind credin\u0163a \u00een Dumnezeu, patrie <\/em>\u015fi re\u00eenvierea Ungarie Mari<\/em> n-a fost abandonat\u0103.<\/h4>\r\n

\u25cf \u00cen perioada postbelic\u0103, de\u015fi Rom\u00e2nia \u015fi Ungaria au fost integrate (\u00een fapt, internate) \u00een acela\u015fi \u201elag\u0103r\u201d<\/em>, ac\u0163iunile serviciilor de informa\u0163ii ungare au urm\u0103rit cu perseveren\u0163\u0103 \u015fi cu obstina\u0163ie realizarea vechiului vis hungarist \u2013 refacerea \u201eUngariei Sf\u00e2ntului \u015etefan\u201c<\/strong><\/em>. \u00cen acest scop au sprijinit constituirea unor nuclee de rezisten\u0163\u0103 care ce vizau r\u0103sturnarea puterii de stat rom\u00e2ne\u015fti \u00een Transilvania \u015fi au \u00eencercat s\u0103 desf\u0103\u015foare un spionaj total \u00eempotriva Rom\u00e2niei. Acesta s-a conjugat cu ac\u0163iuni destabilizatoare, propagandistice \u015fi de alimentare a sentimentelor na\u0163ionalist-\u015fovine \u015fi revizioniste \u00een r\u00e2ndul etnicilor maghiari. Informa\u0163iile c\u0103utate cu obstina\u0163ie vizau \u00eendeosebi domeniul militar, starea de spirit a popula\u0163iei \u015fi situa\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului cu limba de predare maghiar\u0103. Concomitent, serviciile de informa\u0163ii ungare s-au implicat masiv \u00een justificarea politicii oficiale a statului ungar \u00een problema Transilvaniei, inclusiv \u00een falsificarea istoriei acestui str\u0103vechi p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc. Documente care au consemnat evenimentele din decembrie 1989 din Rom\u00e2nia semnaleaz\u0103, firav, prezen\u0163a unor cadre \u015fi agen\u0163i unguri, care au p\u0103truns \u00een teritoriul statului rom\u00e2n, au participat la aprinderea \u201esc\u00e2nteii\u201d<\/strong><\/em>, dup\u0103 care au intrat \u00een anonimatul profesioni\u015ftilor acestei meserii.<\/h4>\r\n

\u25cf Schimb\u0103rile politice intervenite \u00een Europa central\u0103 \u015fi de Est \u00eencep\u00e2nd cu anul 1989, soldate cu pr\u0103bu\u015firea regimurilor comuniste, au condus la modificarea ,,\u00een bine\u201d<\/em> a rela\u0163iilor dintre cele dou\u0103 state, \u00eens\u0103 au redeschis competi\u0163ia dintre marile puteri apusene pentru spa\u0163iul controlat de sovietici \u00een perioada r\u0103zboiului rece. Noile autorit\u0103\u0163i politico-militare ungare, \u00een r\u00e2ndul c\u0103rora au fost primi\u0163i, \u00een spirit democratic, \u015fi urma\u015fi ai celor care au condus destinele Ungariei \u00een perioada interbelic\u0103 \u015fi au creat multe suferin\u0163e statelor vecine, s-au adaptat la situa\u0163ie. Ele nu au distrus fondul structurilor informative \u00eentre\u0163inute \u00een perioada r\u0103zboiului rece, \u00eens\u0103 le-au reformat<\/strong><\/em>, le-au retu\u015fat<\/strong><\/em> cadrul de organizare \u015fi func\u0163ionare dup\u0103 modele actuale, utilizate \u00een state democratice \u015fi le-au ref\u0103cut imaginea <\/strong><\/em>\u00een fa\u0163a opiniei publice. \u00cen\u0163elepciunea de care au dat mereu dovad\u0103 \u00een situa\u0163ii aparent f\u0103r\u0103 ie\u015fire a fost \u015fi \u00een acest context sfetnicul cel bun, elitele lor politice, indiferent c\u0103 se situeaz\u0103 mai la st\u00e2nga sau mai la dreapta spectrului politic, sunt con\u015ftiente c\u0103 f\u0103r\u0103 informa\u0163ie statul ungar \u00ee\u015fi pierde puterea, devine \u0163int\u0103, iar na\u0163iunea este l\u0103sat\u0103 la discre\u0163ia amenin\u0163\u0103rilor \u015fi agresiunilor poten\u0163iale, at\u00e2t din interior, c\u00e2t \u015fi din afar\u0103.<\/h4>\r\n

\u25cf Noua arhitectur\u0103 de securitate a spa\u0163iului euroatlantic i-a a\u015fezat pe rom\u00e2ni \u015fi pe unguri \u00een aceea\u015fi alian\u0163\u0103 politic\u0103 \u015fi militar\u0103<\/strong><\/em> (N.A.T.O.), iar Rom\u00e2nia ste, al\u0103turi de Ungaria, membr\u0103 a Uniunii Europene<\/strong><\/em>. Astfel au fost create condi\u0163iile pentru lep\u0103darea resentimentelor trecutului, pentru cunoa\u015fterea reciproc\u0103 \u015fi pentru reconceptualizarea rela\u0163iilor de bun\u0103-vecin\u0103tate, alterate vreme de un mileniu. \u00cens\u0103, rolul de \u201ecordon sanitar\u201d<\/strong><\/em> \u00eentre Europa occidental\u0103 \u015fi Rusia, rezervat Rom\u00e2niei a reaprins na\u0163ionalismul \u015fovin, iredentismul, revizionismul \u015fi separatismul, \u00eentre\u0163inute de cercuri interesate de alterarea rela\u0163iilor de bun\u0103-vecin\u0103tate. Acesta apare ast\u0103zi sub forma a\u015fa-numitului \u201etransilvanism\u201c<\/strong><\/em>, <\/em>o diversiune care are acela\u015fi fundament doctrinar: ideea de \u201eUngaria Mare\u201d<\/strong><\/em>. <\/strong><\/h4>\r\n

\u25cf Apelul la istorie<\/strong><\/em> este absolut necesar pentru a cunoa\u015fte r\u0103d\u0103cinile spionajului ungar \u015fi a modului \u00een care \u201earma informa\u0163ie\u201d<\/em> a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 dintr-un popor asiatic, aflat \u00een \u201ec\u0103utare\u201d de patrie\u201d<\/em>, un popor european, cu o patrie cu nucleu asumat, dar cu margini \u00eenc\u0103 disputate cu vecinii. De aceea, reeditarea lucr\u0103rii Spionajul si extremismul ungar \u00een Rom\u00e2nia (Origini, evolu\u0163ie \u015fi ac\u0163iuni pe spa\u0163iul rom\u00e2nesc)<\/strong><\/em>, elaborat\u0103 de doi cercet\u0103tori iscusi\u0163i ai domeniului, respectiv, Aurel Rogojan \u015fi<\/strong><\/em> Traian<\/strong><\/em>–Valentin Poncea<\/strong><\/em> \u00eentrege\u015fte nevoia de cunoa\u015ftere a for\u0163ei informa\u0163iei \u00een rela\u0163iile dintre state \u015fi \u00eentre na\u0163iuni.<\/h4>\r\n

Informa\u0163iile puse la dispozi\u0163ia cititorului reprezint\u0103, desigur, puncte de vedere ale autorilor, dar \u015fi un stadiu al cercet\u0103rii \u015fi cunoa\u015fterii, fapt pentru care unele limite sunt inerente. Autorii \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 o evaluare a activit\u0103\u0163ii serviciilor de spionaj ungare, \u00eens\u0103 sunt con\u015ftien\u0163i de dificult\u0103\u0163i, \u015ftiind c\u0103 autorit\u0103\u0163ile politico-statale de la Budapesta, mai ales \u201edup\u0103 Trianon\u201d<\/strong><\/em>, indiferent sub ce culoare politic\u0103 s-au prezentat, au controlat strict informa\u0163iile care au privit securitatea statului, f\u0103c\u00e2ndu-le publice doar atunci c\u00e2nd au avut un mare interes ori au fost \u201eaccidental\u201d deconspirate. De aceea, autorii nu au preten\u0163ia de a scrie o istorie a serviciilor de informa\u0163ii ungare, \u00eentruc\u00e2t con\u015ftientizeaz\u0103 faptul c\u0103 aceasta nu poate fi scris\u0103 dec\u00e2t pe baz\u0103 de documente. Multe izvoare r\u0103m\u00e2n \u00eenchise pentru vecie, iar re\u0163inerile sunt tipice pentru cunosc\u0103torii r\u0103zboiului pe frontul secret, care este permanent, indiferent dac\u0103 \u00eentre diriguitorii de destine se face pace consemnat\u0103 prin tratate sau conven\u0163ii.<\/h4>\r\n

Cunoa\u015fterea aspectelor relevante din istoria spionajului ungar \u00een Rom\u00e2nia confirm\u0103 \u00eenc\u0103 o dat\u0103, prin studiu de caz, c\u0103 nu serviciile de informa\u0163ii constituie poli\u0163ie politic\u0103, ci utilizatorii informa\u0163iilor<\/strong><\/em>. Ace\u015ftia sunt elitele politice violente, care acced la putere prin violen\u0163\u0103 \u00een conjuncturi socio-politice determinate, men\u0163in puterea prin utilizarea violen\u0163ei politico-militare chiar \u00eempotriva propriei na\u0163iuni \u015fi nu o cedeaz\u0103 dec\u00e2t prin violen\u0163a celor pe care-i guverneaz\u0103, materializat\u0103 sub form\u0103 de r\u0103scoale, r\u0103zmeri\u0163e sau revolu\u0163ii.<\/h4>\r\n

Numai na\u0163iunea este capabil\u0103 s\u0103 confere valoare social\u0103<\/em> informa\u0163iilor. Puterea politic\u0103 violent\u0103 sau ineficient\u0103 le confer\u0103 acestora culoarea<\/em>, \u00eens\u0103 tenta <\/em>\u015fi chenarul<\/em> sunt apanajul \u201ecentrelor de putere\u201d<\/em> care men\u0163in statul \u00een \u201esfer\u0103 de influen\u0163\u0103\u201d<\/em>.<\/h4>\r\n

b. Ce \u015ftiu deja adep\u0163ii hungarismului despre rom\u00e2ni?<\/strong><\/h4>\r\n

1. \u015etiu c\u0103 rom\u00e2nii s-au aflat, de regul\u0103, \u015fi se afl\u0103 \u015fi ast\u0103zi, \u00eentre legenda me\u015fterului \u201eManole\u201d \u015fi blestemul a\u015fa-numitei \u201eMiori\u0163e\u201d.<\/em><\/h4>\r\n

\u00centr-adev\u0103r, na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 a fost, \u00een scurte perioade de timp, \u00een conjuncturi favorabile, pe \u201edealurile cunoa\u015fterii\u201d<\/em> \u015fi lungi perioade de timp, \u00een \u201ev\u0103ile pl\u00e2ngerii\u201d<\/em>(\u00eentr-o expresie popular\u0103, \u201ec\u00e2nd pe deal \u015fi c\u00e2nd pe vale\u201d<\/em>). De\u015fi a\u015fezat\u0103 de Pronie \u00eentr-un v\u00e2rtej geopolitic \u015fi con geostrategic spre care au privit cu interes \u015fi invidie toate construc\u0163iile mecanice (centre de putere, state de domina\u0163ie), na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 a avut \u201evoca\u0163ie constructiv\u0103\u201d<\/em>, \u015fi-a cl\u0103dit \u015fi recl\u0103dit mereu casa p\u00e2ndit\u0103 de riscuri, amenin\u0163\u0103ri \u015fi st\u0103ri de pericol din toate p\u0103r\u0163ile (ca \u201eo st\u00e2n\u0103 la un vad de lupi\u201d<\/em>), cu resurse proprii, cu o m\u00e2n\u0103 pe mistrie \u015fi cu alta pe sabie.<\/h4>\r\n

\u00cen acest v\u00e2rtej geopolitic \u015fi con geostrategic, na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 a reu\u015fit cu mari sacrificii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ,,ea \u00eens\u0103\u015fi\u201d<\/em>, adic\u0103 pe \u201edealurilor cunoa\u015fterii\u201d<\/em>. Presat\u0103 de \u201evremuri\u201d<\/em> \u015fi de \u201ev\u00e2nturile\u201d<\/em> care au b\u0103tut cu furie din toate p\u0103r\u0163ile, la toate marginile de hotare, pentru a sparge nucleul, na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 a fost \u00eempins\u0103 \u015fi nevoit\u0103 s\u0103 coboare \u015fi s\u0103 se rostogoleasc\u0103 pe pantele v\u0103ilor pl\u00e2ngerii, spre h\u0103ul pr\u0103pastiei. Dar, Pronia a f\u0103cut ca \u00eentotdeauna \u00eenainte de a ajunge \u00een pr\u0103pastie, a venit \u201emintea rom\u00e2nului de pe urm\u0103\u201d<\/em>, a s\u0103rit peste pr\u0103pastie \u015fi a \u00eenceput s\u0103 urce, iar ciclul istoric s-a reluat, pe alte coordonate cu fond comun, dar cu form\u0103 \u015fi con\u0163inut specific. Pe p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc, nimic nu s-a f\u0103urit f\u0103r\u0103 jertf\u0103, genera\u0163ii dup\u0103 genera\u0163ii fiind nevoite s\u0103 jertfeasc\u0103 tot ce aveau mai scump (valori interese, nevoi). \u00cen fa\u0163a pericolelor de toate felurile \u015fi din toate p\u0103r\u0163ile, rom\u00e2ni au avut dou\u0103 op\u0163iuni: cerul sau p\u0103m\u00e2ntul<\/em>.<\/h4>\r\n

2. \u015etiu c\u0103 rom\u00e2nii sunt solidari \u015fi ac\u0163ioneaz\u0103 unitar numai din necesitate social\u0103 \u015fi din instinct de supravie\u0163uire. <\/strong><\/h4>\r\n

Istoria neamului nostru \u2013 scris\u0103 \u015fi rescris\u0103 \u00een diferite conjuncturi geopolitice -, nu poate face abstrac\u0163ie de faptul c\u0103 na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103<\/em> s-a aflat, de la Pronie, \u00eentre m\u0103re\u0163ia de a fi \u201eea \u00eens\u0103\u015fi\u201d<\/em> (carpatin\u0103, cre\u015ftin\u0103 \u015fi european\u0103) \u015fi declinul generat de neputin\u0163a, de cele mai multe ori fatidic\u0103, de a-\u015fi recunoa\u015fte \u015fi afirma trecutul, cu \u00eentreaga lui simbolistic\u0103, precum \u015fi de a-\u015fi proteja \u015fi ap\u0103ra patria, at\u00e2t \u00een fa\u0163a for\u0163elor de presiune extern\u0103, c\u00e2t \u015fi a celor de dezordine intern\u0103 (ce construia ziua se d\u0103r\u00e2ma noaptea<\/em>). P\u0103r\u0163ile rupte de mo\u015fie, de c\u0103tre centrele de putere sau mici satrapi locali au f\u0103cut ca rom\u00e2nii s\u0103 nu se \u00een\u0163eleag\u0103 \u00eentre ei atunci c\u00e2nd au fost condu\u015fi de elite politice violente sau ineficiente.<\/h4>\r\n

Rom\u00e2nii au ac\u0163ionat unitar din necesitate \u015fi instinct de supravie\u0163uire, \u00een situa\u0163iile \u00een care elementele nucleare ale na\u0163iei<\/em> (geneza<\/em> \u015fi patria<\/em>) au fost grav agresate. Simbolul-nucleu al acestui demers a r\u0103mas tricolorul<\/em>, cu cele trei culori ale sale (ro\u015fu, galben \u015fi albastru) preluate din cromatica stindardului dacic (balaurul zbur\u0103tor cu cap de lup), sufletul deschis de rom\u00e2n \u2013 d\u0103ruit de cre\u015ftinism \u2013 \u015fi sufletul ascuns de dac -, d\u0103ruit de Pronie la \u201efacerea lumii\u201d<\/em>.<\/h4>\r\n

De aceea, adep\u0163ii \u015fi propov\u0103duitorii hungarismului \u00eencearc\u0103 s\u0103-i \u00eempiedice pe rom\u00e2ni s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 elite sociale. Ace\u015ftia cunosc faptul c\u0103 la rom\u00e2ni elitele sociale au ajuns la puterea de decizie \u00een situa\u0163ii-limit\u0103, de regul\u0103 \u00een momentele \u00een care \u201ena\u0163ia\u201d<\/em> era pe marginea pr\u0103pastiei. Ele au urcat pe scara social\u0103 prin inteligen\u0163\u0103 \u015fi merit, \u00eens\u0103 puterea lor a fost de scurt\u0103 durat\u0103. For\u0163e de dezordine intern\u0103 s-au coalizat rapid \u015fi au lucrat la d\u0103r\u00e2marea lor, cu ajutorul \u201ecelor de jos\u201d<\/em> (buc\u0103\u0163i din \u201etalpa \u0163\u0103rii\u201d<\/em>) \u2013 care, din ignoran\u0163\u0103, ne\u015ftiin\u0163\u0103 sau p\u0103c\u0103li\u0163i de sloganuri patetice au \u00eenceput s\u0103 \u201escuture\u201d <\/em>scara valorilor \u2013 sau cu ajutorul \u201ecentrelor de putere\u201d<\/em>, sub motivul c\u0103 \u201eies din ordine\u201d<\/em>. Dac\u0103 elitele sociale au reu\u015fit s\u0103 urce c\u00e2\u0163iva fu\u015ftei ai sc\u0103rii sociale, o mul\u0163ime nedefinit\u0103, dar \u00eentotdeauna eterogen\u0103 \u015fi violent\u0103, a \u00eencercat s\u0103-i coboare. Dac\u0103 acestea au fost capabile s\u0103 urce, grupuri bine \u015fi cu sens dirijate din \u201ecei de jos\u201d<\/em>, incita\u0163i \u015fi manevra\u0163i cu abilitate de for\u0163e adesea oculte, au scuturat scara, iar dac\u0103 s-au dovedit a fi \u201etari \u00een pulpe\u201d<\/em>, au scuturat scara pentru nu le l\u0103sa s\u0103 urce \u201e\u00een pace\u201d<\/em>. Dac\u0103, \u00een pofida agres\u0103rilor au ajuns \u00een v\u00e2rf, mul\u0163i din \u201ecei de jos\u201d <\/em>(\u201epro\u015fti dar mul\u0163i\u201d<\/em>) au luat pietre \u015fi au aruncat \u00een ele, pentru a le dobor\u00ee sau m\u0103car pentru a nu le l\u0103sa r\u0103gazul necesar a cugeta cum trebuie s\u0103 coboare f\u0103r\u0103 s\u0103 se sf\u0103r\u00e2me.<\/h4>\r\n

3. \u015etiu c\u0103 la rom\u00e2ni, \u00een situa\u0163ii geopolitice conjuncturale \u015fi situa\u0163ii tensionate apar ca <\/strong>\u201eciupercile dup\u0103 ploaie\u201d<\/strong><\/em> a\u015fa-zisele <\/strong>\u201eelite politice \u00eenstr\u0103inate\u201d.<\/strong><\/em><\/h4>\r\n

Aceste elite, \u00een care se reg\u0103sesc politicieni de toate culorile \u015fi doctrinele ideologice posibile, \u00ee\u015fi folosesc mintea pentru a str\u00e2nge \u015ftiri \u015fi nu a da idei, dezic\u00e2ndu-se f\u0103r\u0103 regrete de valorile, interesele \u015fi necesit\u0103\u0163ile sociale ale na\u0163iunii rom\u00e2ne, pentru a-\u015fi ap\u0103ra propriul interes. Ele s-au definit \u015fi se definesc drept \u201eelite \u00eenstr\u0103inate\u201d<\/em>, fiind cea mai grea pacoste pe trupul na\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti. Acestea au r\u0103mas \u00eencremenite \u00een g\u00e2ndirea politic\u0103 medieval\u0103, impus\u0103 unei p\u0103r\u0163i a p\u0103turii conduc\u0103toare rom\u00e2ne\u015fti de c\u0103tre \u201ecentrele de putere\u201d<\/em> care au dominat, \u00een anumite conjuncturi, spa\u0163iul etnic rom\u00e2nesc. Prin intermediul lor a fost transplantat\u0103 peste organizarea de tip mo\u015fie, statul poli\u0163ist asistat de mili\u0163ii regionale, care au devenit for\u0163e de dominare \u015fi, \u00een caz de revolt\u0103, adev\u0103rate instrumente de pacificare. Sistemul respectiv a generat, \u00een timp, o birocra\u0163ie suprana\u0163ional\u0103, cosmopolit\u0103, \u00een care a intrat \u015fi o parte a elitelor politice autohtone, dornice de imediate avantaje economice \u015fi politice.<\/h4>\r\n

Destinul \u201eelitelor \u00eenstr\u0103inate\u201d<\/em> este o p\u0103rticic\u0103 din m\u0103re\u0163ia \u015fi declinul na\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti<\/em>. Cele mai multe s-au situat \u00eentre dorin\u0163a de men\u0163ine la putere, cu orice pre\u0163, \u015fi u\u015furin\u0163a cu care au fost dezbinate de cei care au lovit \u00een averea lor. Fiind \u201esub vremuri\u201d<\/em>, nu au \u00een\u0163eles sau nu au acceptat \u201enevoile na\u0163iei\u201d<\/em> din care s-au revendicat, la \u00eenceput cu curaj, apoi cu team\u0103 \u015fi la urm\u0103 cu dispre\u0163.<\/h4>\r\n

Conjuncturi istorice nenorocite le-au permis s\u0103 ob\u0163in\u0103, uneori nemeritat, avantaje politice \u015fi economice, ignor\u00e2nd cultura care \u00eei obliga s\u0103 coboare \u00een comunitate. Sistemul de tip vasalic, pe care l-au acceptat sau l-au proclamat, a generat \u015fi \u00eentre\u0163inut izolarea \u201ede cast\u0103\u201d <\/em>\u015fi \u00eendep\u0103rtarea de etnos<\/em> \u015fi de spiritul comunitar. Cu ajutorul acestora, \u201ecentrele de putere\u201d<\/em> au operat t\u0103ieturi \u00een mo\u015fie, na\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103<\/em> a fost spart\u0103 \u00een buc\u0103\u0163i care au \u00eentrerupt comunicarea \u00eentre ele, iar a\u015fa-numitele autonomii au constituit, \u00een fapt, sp\u0103rturile sau bre\u015fele din care au fost manevrate conflictele \u015fi dirijate agresiunile latente.<\/h4>\r\n

\u201eElitele \u00eenstr\u0103inate\u201d<\/em> nu \u00een\u0163eleg nici ast\u0103zi c\u0103 \u201ecentrele de putere\u201d<\/em> au tendin\u0163e acaparatoare, agresive, \u015fi c\u0103 lucreaz\u0103 \u00een slujba unei \u201eclase supra-na\u0163ionale\u201d<\/em>. Ele nu sunt nici capabile, nici interesate s\u0103 \u00eentre\u0163in\u0103 nevoia de comunitate a na\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, fondat\u0103 pe credin\u0163a ortodox\u0103, \u00eentruc\u00e2t sunt sub nivelul de cultur\u0103 al poporului <\/em>(produc\u0103torul de resurse).<\/h4>\r\n

b. Ce trebuie s\u0103 \u015ftie \u00een viitor propov\u0103duitorii hungarismului?<\/strong><\/h4>\r\n

1. Trebuie s\u0103 \u015ftie c\u0103 geneza na\u0163iunii rom\u00e2ne nu poate fi redefinit\u0103 sau reinventat\u0103, iar patria rom\u00e2nilor nu se negociaz\u0103.<\/h4>\r\n

Na\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103<\/em> (na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103) are dou\u0103 elemente nucleare perene: geneza <\/em>(\u201efacerea lumii ei\u201d<\/em>), exprimat\u0103 \u00een timp istoric prin capacitatea de a se raporta, \u00eentr-o succesiune continu\u0103 de genera\u0163ii, la un str\u0103mo\u015f comun, recunoscut \u015fi asumat, \u015fi patria<\/em> (spa\u0163iul carpato-danbiano-pontic) sau \u201ecasa na\u0163iuni\u201d,<\/em> exprimat\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2ntul care a asigurat resursele informa\u0163ionale \u015fi energetice necesare fiin\u0163\u0103rii \u015fi afirm\u0103rii at\u00e2t ca entitate cu identitate \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 proprie, c\u00e2t \u015fi ca unitate social\u0103 \u00een diversitate, cu valori, interese \u015fi necesit\u0103\u0163i specifice.<\/h4>\r\n

Na\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 <\/em>are propria genez\u0103, asumat\u0103, cu o simbolistic\u0103 aparte, agresat\u0103 mereu de marile imperii ale timpului. Str\u0103mo\u015fii s\u0103i direc\u0163i \u2013 dacii \u2013 au traversat propriul lor timp istoric, conservat \u00een memoria istoric\u0103 a genera\u0163iilor urm\u0103toare, chiar dac\u0103 acestea au fost obligate s\u0103 intre \u00een alte tipare politice. Dacii cre\u015ftina\u0163i au preluat \u015fi conservat simbolurile ancestrale de libertate \u015fi au reconstruit simbolurile de comunitate \u00een spiritul \u201eordinii romane\u201d<\/em>, din nevoi de supravie\u0163uire \u00een vremuri tulburi. Distrugerea nucleului politico-statal ancestral a determinat \u00eenveli\u015ful etno-spiritual s\u0103 caute o nou\u0103 formul\u0103 de exprimare a identit\u0103\u0163ii, pe care urma\u015fii dacilor cre\u015ftina\u0163i au g\u0103sit-o \u201esub semnul crucii\u201d<\/em> \u015fi al lui Hristos, \u00een cre\u015ftinismul care a preluat esen\u0163a vechii credin\u0163e \u015fi a altoit o ml\u0103di\u0163\u0103 de romanitate peste \u0163inuturile carpato-danubiano-pontice.<\/h4>\r\n

Patria (,,vatra rom\u00e2neasc\u0103\u201d<\/em>) are trei fundamente strategice:<\/h4>\r\n

\u2013 lan\u0163ul mun\u0163ilor Carpa\u0163i<\/em> \u2013 care \u00eentre\u0163ine continuitatea \u015fi t\u0103ria na\u0163iei<\/em>, \u00eentruc\u00e2t adun\u0103 \u015fi conserv\u0103, ca \u00eentr-o cetate natural\u0103, nucleul energiilor \u015fi vitalit\u0103\u0163ii sale;<\/h4>\r\n

\u2013 valea Dun\u0103rii <\/em>– care asigur\u0103 statornicia na\u0163iei<\/em>, prin p\u0103m\u00e2nturile sale roditoare \u015fi pline de bel\u015fug \u015fi poarta de intrare \u00een Europa<\/em>, prin ,,Gurile Dun\u0103rii\u201d<\/em>,<\/h4>\r\n

\u2013 litoralul M\u0103rii Negre<\/em> \u2013 \u201epl\u0103m\u00e2nul vetrei rom\u00e2ne\u015fti\u201d<\/em> \u2013 prin care se deschid largile orizonturi spre spa\u0163iile cele mai \u00eendep\u0103rtate;<\/h4>\r\n

Patria nu se negociaz\u0103 \u015fi nimeni nu va sc\u0103pa de blestemul na\u0163iei \u015fi de pedeapsa divin\u0103 dac\u0103 va \u00eenstr\u0103ina p\u0103r\u0163i din vatr\u0103, indiferent cui \u015fi \u00een ce condi\u0163ii istorice sau socio-politice, iar renega\u0163ii, adic\u0103 ce-i care afirm\u0103 c\u0103 li-e ru\u015fine de a fi rom\u00e2ni, sunt l\u0103sa\u0163i s\u0103 plece, \u201eunde \u015fi-a \u00een\u0163\u0103rcat dracul hirul\u201d<\/em>, fiind primi\u0163i \u00eenapoi oric\u00e2nd, precum oi\u0163ele r\u0103t\u0103cite.<\/h4>\r\n

2. Trebuie s\u0103 \u015ftie c\u0103 rom\u00e2nii \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 marginile apusene ale vetrei<\/em> prin cunoa\u015ftere \u015fi ac\u0163iune social\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 cear\u0103 acordul \u201ecentrelor de putere\u201d<\/em>.<\/h4>\r\n

Pentru rom\u00e2ni, marginile vetrei<\/em> constituie un cr\u00e2mpei de patrie, un spa\u0163iu geografic amenajat \u00een virtutea \u201edreptului gin\u0163ilor\u201d,<\/em> reconstituit cu mult\u0103 jertf\u0103 de c\u0103tre genera\u0163iile care s-au succedat \u00een contact direct cu amenin\u0163\u0103rile \u015fi agresiunile din \u201ecele patru v\u00e2nturi\u201d<\/em>. Datorit\u0103 acestora, rom\u00e2nii au fost nevoi\u0163i s\u0103 se \u00eenv\u00e2rt\u0103 con\u015ftient \u00een jurul nucleului vetrei, precum \u201efusul\u201d ancestralei furci de tors. Nevoile i-au \u00eenv\u0103\u0163at c\u0103 dac\u0103 priveau numai spre asfin\u0163it, erau roase marginile r\u0103s\u0103ritene ale vetrei, iar dac\u0103 priveau numai spre r\u0103s\u0103rit, erau roase marginile apusene.<\/h4>\r\n

Marginile apusene<\/em>, unde rom\u00e2nii \u00eei au pe unguri ca vecini au p\u0103strat, pe fond, valen\u0163ele na\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, cu toat\u0103 agresiunea informa\u0163ional\u0103 sau politico-militar\u0103 produs\u0103 asupra lor vreme de peste un mileniu \u015fi au generat ne\u00eentrerupt valori sociale prin care s-a conservat \u201econ\u015ftiin\u0163a de sine\u201d<\/em> a \u00eentregii na\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti<\/em>. \u00cen acela\u015fi timp:<\/h4>\r\n

– s-au conservat ca patrie \u015fi au \u00eentre\u0163inut, \u00een condi\u0163ii vitrege, spa\u0163iul geo-fizic \u015fi spa\u0163iul libert\u0103\u0163ii sociale construit prin jertfe de s\u00e2nge \u00eempotriva valurilor de neamuri alogene care au venit \u015fi au cerut \u201ep\u0103m\u00e2nt \u015fi ap\u0103\u201d<\/em>;<\/h4>\r\n

– au construit, permanent \u201esub vremuri\u201d<\/em>, un mediu social care a conservat mo\u015ftenirea genetic\u0103 \u015fi istoric\u0103 \u015fi a n\u0103scut modele de g\u00e2ndire, sim\u0163ire \u015fi ac\u0163iune social\u0103 \u00een folosul \u00eentregii na\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti;<\/h4>\r\n

– au conservat etno-spiritualitatea, cu valorile, credin\u0163ele, simbolurile, normele, obiceiurile, organiza\u0163iile, institu\u0163iile \u015fi cultura, prin care na\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 a \u00eentre\u0163inut civiliza\u0163ia, ca \u201estare social\u0103\u201d<\/em> a omenirii;<\/h4>\r\n

– au conservat credin\u0163a na\u0163iunii<\/em> \u015fi \u201espa\u0163iul sacral\u201d<\/em> prin locurile privilegiate, locurile sfinte \u015fi ,,semnele\u201d<\/em> spa\u0163iului care au men\u0163inut \u015fi afirmat, din nevoia de divinitate<\/em>, raporturile spirituale (simbolice) cu divinitatea \u015fi au imortalizat o secven\u0163\u0103 din \u201etimpul sacru\u201d<\/em> al na\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti.<\/h4>\r\n

– au conservat etnosul rom\u00e2nesc –<\/em> cu caracteristicile lui psihice \u015fi culturale, au delimitat spa\u0163ial \u015fi mental \u201epoporul\u201d<\/em> de p\u0103tura suprapus\u0103 (ca semn al suveranit\u0103\u0163ii) \u015fi au generat \u015fi \u00eentre\u0163inut at\u00e2t instinctul de conservare al na\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti \u00een fa\u0163a presiunilor \u015fi n\u0103v\u0103lirilor unor popula\u0163ii str\u0103ine de neam<\/em>, \u00een c\u0103utarea de resurse (\u201ep\u0103m\u00e2nt \u015fi ap\u0103\u201d<\/em>), precum \u015fi arealul unde na\u0163ia a fost nevoit\u0103 s\u0103-\u015fi afirme datoria imperioas\u0103 de a-\u015fi ap\u0103ra fiin\u0163a \u00eempotriva presiunilor distructive ale imperiilor.<\/h4>\r\n

O mare parte din elitele politice conduc\u0103toare au fost topite \u00een ,,natio hungarica\u201d<\/em>, prin catolicizare, calvinizare sau \u00eennobilare, \u00eens\u0103 \u0163\u0103r\u0103nimea \u015fi elitele sociale (\u201etalpa \u0163\u0103rii\u201d<\/em>) \u015fi-a conservat con\u015ftiin\u0163a \u015fi identitatea, care nu au putut fi alterate de nici o putere politic\u0103 sau construc\u0163ie mecanic\u0103 (imperiu).<\/h4>\r\n

Ast\u0103zi, marginile apusene ale vetrei rom\u00e2ne\u015fti<\/em> nu sunt abandonate, a\u015fa cum reiese dintr-o propagand\u0103 hungarist\u0103 adesea persuasiv\u0103 \u015fi violent\u0103. Rom\u00e2nii de acolo \u015ftiu c\u0103-\u015fi pot afirma dreptul la existen\u0163\u0103 numai \u00een cadrul patriei str\u0103bune<\/em> \u015fi numai prin activitatea social\u0103 generatoare de valori sociale, \u00een pace \u015fi bun\u0103 \u00een\u0163elegere cu semenii lor, indiferent de etnie.<\/h4>\r\n

3. Trebuie s\u0103 \u015ftie c\u0103 orice \u201ecentru de putere\u201d<\/em> construit \u00een interiorul vetrei este perceput de rom\u00e2ni ca o agresiune la adresa acesteia.<\/h4>\r\n

Rom\u00e2nii au \u00eenv\u0103\u0163at, de-a lungul istoriei lor zbuciumate, c\u0103 \u201ecentrele de putere\u201d<\/em>, cl\u0103dite de prin for\u0163\u0103 de c\u0103tre neamuri agresive \u00een conjuncturi geopolitice favorabile, au creat \u00een apropierea hotarelor vetrei rom\u00e2ne\u015fti imperii cu preten\u0163ii de dominare a unei p\u0103r\u0163i sau a \u00eentregului bazin carpatic. Fiecare a crezut, \u00een timpul s\u0103u istoric, c\u0103-l va putea st\u0103p\u00e2ni prin gra\u0163ia unor dinastii imperiale \u015fi prin dreptul cuceritorului. Toate au fost con\u015ftiente de puterea spiritului la rom\u00e2ni \u015fi au \u00eencercat s\u0103 controleze, \u00eendeosebi frontierele confesionale printr-o elit\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 cu aparen\u0163\u0103 de libertate. \u00cens\u0103, \u00een timp, aceasta nu s-a mai raportat la simbolurile imperiale impuse \u015fi a generat ea \u00eens\u0103\u015fi for\u0163ele centrifuge care au distrus grani\u0163ele interioare \u015fi au revitalizat ideea de na\u0163iune \u015fi de vatr\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Reac\u0163ia violent\u0103 la violen\u0163a cu care au fost \u00eempinse frontierele peste vatra rom\u00e2neasc\u0103 confirm\u0103 c\u0103 nicic\u00e2nd \u015fi niciunde dou\u0103 culturi nu pot coexista prin interac\u0163iune mecanic\u0103.<\/h4>\r\n

Rom\u00e2nii s-au ar\u0103tat mult mai hot\u0103r\u00e2\u0163i pentru a-\u015fi ap\u0103ra vatra \u00een condi\u0163iile \u00een care anumite \u201ecentre de putere\u201d<\/em> au creat frontiere \u00een interiorul vetrei, fie confesionale, fie politice, fie militare. Acestea au \u00eentre\u0163inut conexiuni ascunse, cu tent\u0103 geopolitic\u0103, \u00een jocul de interese \u015fi au reu\u015fit s\u0103 creeze bre\u015fe cu consecin\u0163e, uneori incalculabile, \u00een planul coeziunii \u015fi unit\u0103\u0163ii na\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti. Rom\u00e2nii, \u00eendeosebi elitele locale din a\u015fa-numitele \u201eautonomii teritoriale\u201d<\/em> au privit cu ne\u00eencredere \u015fi team\u0103 aceast\u0103 extindere prin impunere <\/em>\u015fi au reac\u0163ionat violent la \u00eencercarea de impunere persuasiv\u0103 a unei filosofii sau confesiuni str\u0103ine de spiritul na\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti. Reac\u0163ia fa\u0163\u0103 de trasarea oric\u0103ror frontiere \u00een interiorul vetrei rom\u00e2ne\u015fti confirm\u0103 c\u0103 \u201ecentrele de putere\u201d<\/em> care \u00eencearc\u0103 s\u0103 impun\u0103 modele de g\u00e2ndire, sentimente \u015fi ac\u0163iuni care agreseaz\u0103 \u201econ\u015ftiin\u0163a de sine\u201d<\/em>, trezesc reac\u0163ii vehemente de protejare a simbolurilor \u00eentre\u0163inute din timpuri imemoriale de comunit\u0103\u0163i spiritualizate prin raportarea la patrie \u015fi la genez\u0103.<\/h4>\r\n

Reamintim propov\u0103duitorilor hungarismului cuvintele lui Alexandru Vlahu\u0163\u0103, care a sintetizat magistral soarta neamului rom\u00e2nesc: ,,Vijelii cumplite au trecut peste noi. La toate am \u0163inut piept \u015fi nu ne-am dat, \u015fi-aici am stat. Ca trestia ne-am \u00eendoit sub v\u00e2nt, dar nu ne-am rupt. \u015ei-am r\u0103mas st\u0103p\u00e2ni pe mo\u015fia noastr\u0103\u201d<\/em><\/h4>\r\n

Autor: Aurel V. David<\/em><\/h4>
\n
\n \n
\n \n \"Happy\"\n <\/a>\n
\n Happy <\/div>\n
\n 0<\/span>\n \n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Sad\"\n <\/a>\n
\n Sad <\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Excited\"\n <\/a>\n
\n Excited <\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Sleepy\"\n <\/a>\n
\n Sleepy <\/div>\n
\n 0<\/span>\n \n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Angry\"\n <\/a>\n
Angry<\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n \n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Surprise\"\n <\/a>\n
Surprise<\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n <\/div>\n <\/div>\n\n <\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea, un cronicar ungur, nobilul Gheorghe Rettegi, afirma c\u0103 rom\u00e2nii i-au acuzat peRead More<\/i><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3750,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_crdt_document":"","footnotes":""},"categories":[51],"tags":[841,842,112,843,844,845,59,60,626,846,509,339,847,848,158,395,588,709,83,135,181,171,849],"class_list":["post-3748","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-transilvania","tag-antiromanism","tag-apostolic","tag-ardeal","tag-aristocratie","tag-arma-informatie","tag-bolsevism","tag-desteptati","tag-desteptati-va","tag-horthy","tag-iobagi","tag-iredentism","tag-maghiari","tag-paroxism","tag-primul-razboi-mondial","tag-revizionism","tag-romani","tag-servicii-de-informatii","tag-stat","tag-tradare","tag-transilvania","tag-trianon","tag-unguri","tag-valahi"],"rise-blocks_total_comments":0,"rise-blocks_categories":[{"term_id":51,"name":"Transilvania","slug":"transilvania","term_group":0,"term_taxonomy_id":51,"taxonomy":"category","description":"","parent":0,"count":13,"filter":"raw"}],"rise-blocks_excerpt":"\u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea, un cronicar ungur, nobilul Gheorghe Rettegi, afirma c\u0103 rom\u00e2nii i-au acuzat pe unguri c\u0103 le-au aruncat ,,\u00een grumaz\u201d jugul iob\u0103giei \u015fi s-au adresat prefectului Hunedoarei, Ladislau Balogh astfel: ,,Nu putem s\u0103 ne mir\u0103m \u00eendeajuns, care e cauza c\u0103 voi ungurii ne oprima\u0163i at\u00e2ta pe noi \u015fi a\u0163i pus pe noi jugul iob\u0103giei,..","yoast_head":"\r\n"Natio-Hungarica" - un pericol permanent -<\/title>\r\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\r\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/\" \/>\r\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\r\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\r\n<meta property=\"og:title\" content=\""Natio-Hungarica" - un pericol permanent -\" \/>\r\n<meta property=\"og:description\" content=\"\u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea, un cronicar ungur, nobilul Gheorghe Rettegi, afirma c\u0103 rom\u00e2nii i-au acuzat peRead More\" \/>\r\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/\" \/>\r\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2021-04-16T09:05:11+00:00\" \/>\r\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/st-e1609254157864-1.jpg\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"269\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"201\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\r\n<meta name=\"author\" content=\"wolfsoftcompany\" \/>\r\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\r\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"wolfsoftcompany\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"36 de minute\" \/>\r\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/\"},\"author\":{\"name\":\"wolfsoftcompany\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\"},\"headline\":\"„Natio-Hungarica” – un pericol permanent\",\"datePublished\":\"2021-04-16T09:05:11+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/\"},\"wordCount\":7263,\"commentCount\":0,\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/st-e1609254157864-1.jpg\",\"keywords\":[\"antiromanism\",\"apostolic\",\"Ardeal\",\"aristocratie\",\"arma informatie\",\"bolsevism\",\"desteptati\",\"desteptati-va\",\"horthy\",\"iobagi\",\"iredentism\",\"maghiari\",\"paroxism\",\"primul razboi mondial\",\"revizionism\",\"romani\",\"servicii de informatii\",\"stat\",\"tradare\",\"Transilvania\",\"Trianon\",\"unguri\",\"valahi\"],\"articleSection\":[\"Transilvania\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/\",\"name\":\"\\\"Natio-Hungarica\\\" - un pericol permanent -\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/st-e1609254157864-1.jpg\",\"datePublished\":\"2021-04-16T09:05:11+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/st-e1609254157864-1.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/st-e1609254157864-1.jpg\",\"width\":269,\"height\":201},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"“Natio-Hungarica” – un pericol permanent\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/\",\"name\":\"\",\"description\":\"\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\",\"name\":\"wolfsoftcompany\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"wolfsoftcompany\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/desteptati-va.ro\"],\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/author\/wolfsoftcompany\/\"}]}<\/script>\r\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"\"Natio-Hungarica\" - un pericol permanent -","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"\"Natio-Hungarica\" - un pericol permanent -","og_description":"\u00cen a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea, un cronicar ungur, nobilul Gheorghe Rettegi, afirma c\u0103 rom\u00e2nii i-au acuzat peRead More","og_url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/","article_published_time":"2021-04-16T09:05:11+00:00","og_image":[{"width":269,"height":201,"url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/st-e1609254157864-1.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"wolfsoftcompany","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Scris de":"wolfsoftcompany","Timp estimat pentru citire":"36 de minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/"},"author":{"name":"wolfsoftcompany","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b"},"headline":"„Natio-Hungarica” – un pericol permanent","datePublished":"2021-04-16T09:05:11+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/"},"wordCount":7263,"commentCount":0,"image":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/st-e1609254157864-1.jpg","keywords":["antiromanism","apostolic","Ardeal","aristocratie","arma informatie","bolsevism","desteptati","desteptati-va","horthy","iobagi","iredentism","maghiari","paroxism","primul razboi mondial","revizionism","romani","servicii de informatii","stat","tradare","Transilvania","Trianon","unguri","valahi"],"articleSection":["Transilvania"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/","name":"\"Natio-Hungarica\" - un pericol permanent -","isPartOf":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/st-e1609254157864-1.jpg","datePublished":"2021-04-16T09:05:11+00:00","author":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/#primaryimage","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/st-e1609254157864-1.jpg","contentUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/st-e1609254157864-1.jpg","width":269,"height":201},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/16\/natio-hungarica-un-pericol-permanent\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/desteptati-va.ro\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"“Natio-Hungarica” – un pericol permanent"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/","name":"","description":"","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/desteptati-va.ro\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b","name":"wolfsoftcompany","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g","caption":"wolfsoftcompany"},"sameAs":["http:\/\/desteptati-va.ro"],"url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/author\/wolfsoftcompany\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3748","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3748"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3748\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3751,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3748\/revisions\/3751"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3750"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3748"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3748"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3748"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}