{"id":4276,"date":"2021-04-20T07:57:42","date_gmt":"2021-04-20T07:57:42","guid":{"rendered":"http:\/\/desteptati.ro\/?p=4276"},"modified":"2021-04-20T07:57:42","modified_gmt":"2021-04-20T07:57:42","slug":"unirea-basarabiei-cu-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/","title":{"rendered":"Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"
\n
\n \t<\/i> Read Time:<\/span>16 Minute, 20 Second <\/div>\n\n <\/div>

Unirea <\/strong>Basarabiei<\/strong><\/a> cu <\/strong>Rom\u00e2nia<\/strong><\/a> a avut loc la 9 aprilie<\/a> 1918<\/a> (27 martie pe stil vechi) \u015fi a fost \u00een fapt reunificarea vechii provincii rom\u00e2ne\u015fti Basarabia, rupt\u0103 de Moldova \u015fi alipit\u0103 de Rusia \u00een 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu Rom\u00e2nia pentru a forma Rom\u00e2nia Mare<\/a>. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci c\u00e2nd Rusia a anexat din nou Basarabia, \u00een baza pactului secret Ribbentrop-Molotov.<\/h4>\r\n

Contextul revolu\u0163ionar<\/strong><\/h3>\r\n

Dezmembrarea Imperiului rus care s-a produs \u00een urma revolu\u0163iei ruse din februarie 1917 a \u00eensemnat momentul crucial \u00een care popoarele imperiului au accelerat lupta pentru afirmarea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi pentru propria organizare \u00een state na\u0163ionale proprii, pe baza principiului autodetermin\u0103rii. Basarabia, care fusese rupt\u0103 din Moldova \u00een 1812, se g\u0103sea \u00een situa\u0163ia unic\u0103 de a se putea desprinde definitiv de Rusia. Cu toate c\u0103 suferise un proces brutal de rusificare \u00een cei 100 de ani de domina\u0163ie ruseasc\u0103, fosta provincie continua s\u0103 fie \u00een marea ei majoritate rom\u00e2neasc\u0103, mai bine de 65% dintre locuitori fiind rom\u00e2ni. \u00cen aceste condi\u0163ii \u015fi f\u0103c\u00e2nd apel la dreptul istoric, Basarabia a urm\u0103rit mai \u00eent\u00e2i autonomia fa\u0163\u0103 de Rusia \u015fi apoi, drept scop final, unificarea cu Rom\u00e2nia. Aceasta din urm\u0103 se afla \u00eentr-o situa\u0163ie extrem de dificil\u0103, fiind nevoit\u0103 s\u0103 contracareze ofensiva armatei germane, care ocupase mare parte din Rom\u00e2nia \u015fi viza \u00eenaintarea spre est. Statul rom\u00e2n nu avea posibilitatea s\u0103 vin\u0103 \u00een sprijinul basarabenilor dec\u00e2t cu sfaturi.<\/h4>\r\n

Mi\u015fc\u0103rile populare<\/strong><\/h3>\r\n

Preocupa\u0163i de soarta incert\u0103 a Rusiei, cet\u0103\u0163enii din principalele ora\u015fe au \u00eenceput s\u0103 se adune \u015fi s\u0103 se organizeze pentru a-\u015fi decide destinele. \u00cenc\u0103 din aprilie 1917, reprezentan\u0163i ai rom\u00e2nilor basarabeni s-au \u00eentrunit pentru a vota o mo\u0163iune prin care se cerea autonomia administrativ\u0103, economic\u0103 \u015fi religioas\u0103 a Basarabiei. Se dorea o republic\u0103 moldoveneasc\u0103 autonom\u0103 \u00een cadrul statului federativ rus. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, autonomia politic\u0103 fa\u0163\u0103 de Rusia sau unirea cu Rom\u00e2nia nu se cristalizaser\u0103 drept obiective majore, \u00eentruc\u00e2t persista incertitudinea, teama \u015fi mentalitatea filo-rus\u0103.<\/h4>\r\n

La 18 aprilie\/1 mai, s-au adunat la Odesa peste 10.000 de basarabeni, de la ofi\u0163eri \u015fi solda\u0163i, p\u00e2n\u0103 la preo\u0163i \u015fi studen\u0163i. \u00cen zilele urm\u0103toare s-a \u0163inut la Chi\u015fin\u0103u Congresul preo\u0163ilor \u015fi al \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor care au cerut un mitropolit rom\u00e2n, autonomie \u015fi o form\u0103 de guvern\u0103m\u00e2nt proprie.<\/h4>\r\n

Activitatea unionist\u0103 a refugia\u0163ilor ardeleni \u015fi bucovineni<\/strong><\/h3>\r\n

\u00centruc\u00e2t perspectiva ruperii de Rusia aducea \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei basarabene nu pu\u0163ine temeri, propaganda rom\u00e2neasc\u0103 menit\u0103 s\u0103 dea impuls luptei na\u0163ionale a rom\u00e2nilor era critic\u0103 pentru reu\u015fita mi\u015fc\u0103rii. Astfel, un rol important l-au jucat rom\u00e2nii din celelalte provincii, refugia\u0163i \u00een Basarabia din calea trupelor germano-austro-ungare. R\u0103zboiul care se ducea pe teritoriul Rom\u00e2niei adusese la Chi\u015fin\u0103u valuri de refugia\u0163i din Vechiul Regat, din Transilvania, Bucovina, dar mai ales ardeleni din armata austro-ungar\u0103. Refugia\u0163ii transilv\u0103neni \u015fi bucovineni, prizonieri sau refugia\u0163i din Rom\u00e2nia, au dezvoltat \u00een Basarabia o propagand\u0103 vie pentru cauza na\u0163ional\u0103 \u015fi pentru unirea rom\u00e2nilor. Printre ace\u015ftia s-au num\u0103rat \u015fi c\u00e2\u0163iva exponen\u0163i ai elitei rom\u00e2ne\u015fti, precum Onisifor Ghibu<\/a>, Octavian Goga<\/a> sau Ion Nistor<\/a>.\u00a0Frunta\u015fii transilv\u0103neni – dintre care s-a deta\u015fat ca importan\u0163\u0103 Onisifor Ghibu – au procurat o tipografie cu litere latine \u015fi astfel au putut \u00eenfiin\u0163a la Chi\u015fin\u0103u ziarul \u201eAdev\u0103rul (Transilvania)\u201d (un \u201eorgan de propagand\u0103 pentru unirea politic\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor\u201d), au putut tip\u0103ri abecedare \u015fi c\u0103r\u0163i \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Mai mult, au organizat pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, cursuri de istorie, geografie \u015fi c\u00e2ntec rom\u00e2nesc. Tot ei au ajutat la organizarea de \u00eentruniri la care se discutau problemele popula\u0163iei \u015fi se c\u0103utau solu\u0163ii.<\/h4>\r\n

Constituirea Partidului Na\u0163ional Moldovenesc<\/strong><\/h3>\r\n

Intensificarea luptei na\u0163ionale \u00een Basarabia a \u00eensemnat \u00eenfiin\u0163area de noi partide, dintre care s-a impus rapid Partidul Na\u0163ional Moldovenesc<\/a>, \u00eenfiin\u0163at \u00een aprilie 1917, sub conducerea lui Vasile Stroescu<\/a>, cu concursul frunta\u015filor Pantelimon Halippa<\/a>, Pavel Gore<\/a>, Vladimir Her\u0163a<\/a> \u015fi a transilv\u0103neanului Onisifor Ghibu<\/a>.\u00a0Partidul \u015fi-a asumat rolul de a coordona mi\u015fcarea pentru autodeterminarea rom\u00e2nilor basarabeni. \u00cen programul s\u0103u se preconiza ca Basarabia \u201es\u0103 \u00ee\u015fi c\u00e2rmuiasc\u0103 singur\u0103 via\u0163a ei din\u0103untru \u0163in\u00e2nd seama de drepturile na\u0163ionale al tuturor locuitorilor ei\u201d. Obiectivele imediate erau:<\/h4>\r\n

– autonomia complet\u0103 a Basarabiei pe baza dreptului la autodeterminare;\r\n–\u00a0libertatea cultelor \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului;\r\n–\u00a0restituirea p\u0103m\u00e2nturilor expropriate rom\u00e2nilor;\r\n–\u00a0eliberarea de\u0163inu\u0163ilor politici;\r\n–\u00a0ob\u0163inerea de drepturi democratice pentru to\u0163i locuitorii etc.<\/h4>\r\n

Ca solu\u0163ie imediat\u0103 pentru anarhia care se instaura, partidul a adoptat un program de autonomie a Basarabei, cu armat\u0103, justi\u0163ie \u015fi \u015fcoal\u0103 proprie. Datorit\u0103 programului s\u0103u, partidul \u015fi-a asigurat rapid sus\u0163inerea marii majorit\u0103\u0163i a popula\u0163iei basarabene.<\/h4>\r\n

\u00cen august 1917 s-a \u00eenfiin\u0163at un alt partid carea vea s\u0103 joace un rol important: Partidul Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc din Basarabia, care avea un program social-economic destinat \u0163\u0103r\u0103nimii.<\/h4>\r\n

Preten\u0163iile Ucrainei asupra Basarabiei<\/strong><\/h3>\r\n

Situa\u0163ia Basarabiei s-a complicat \u00een vara lui 1917, dup\u0103 ce, \u00een luna iunie, Ucraina se constituia ca republic\u0103 independent\u0103 de Rusia. Rada ucrainean\u0103, condus\u0103 de Vinicenko, a revendicat Basarabia. Rom\u00e2nii au protestat pe toate c\u0103ile. Chiar \u015fi \u201eRumcerodul<\/a>\u201d de la Odesa, organul revolu\u0163ionar bol\u015fevic filorus care \u00ee\u015fi asumase, printre altele, conducerea Basarabiei, a protestat fa\u0163\u0103 de politica „imperialist\u0103 \u015fi antidemocratic\u0103” a Kievului. Basarabenilor nu le putea fi negat dreptul la autodeterminare pe care \u00eel invocau popoarele Rusiei. Astfel, guvernul de la Kiev \u015fi apoi cel de la Petrograd, au recunoscut c\u0103 preten\u0163ia de ucrainizare a Basarabiei era ne\u00eentemeiat\u0103 \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103 au renun\u0163at la ea.<\/h4>\r\n

Chestiunea autonomiei fa\u0163\u0103 de Rusia<\/strong><\/h3>\r\n

\u00centre 8\/21 \u015fi 14\/27 septembrie 1917 s-a desf\u0103\u015furat la Kiev Congresul Popoarelor din Rusia. Basarabia a participat cu o delega\u0163ie format\u0103 din 6 membri. Congresul avea s\u0103 stabileasc\u0103 dreptul la autodeterminare pentru toate popoarele din Rusia. \u00cen numele rom\u00e2nilor din Basarabia a vorbit Teofil Ioncu<\/a>, care, dup\u0103 ce a salutat adunarea, a \u0163inut s\u0103 precizeze: \u201eMul\u0163i a\u0163i auzit de moldoveni, dar pu\u0163ini cred c\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 na\u0163iunea moldoveneasc\u0103 nu exist\u0103. Numele Moldova, moldoveni este numai teritorial, dar nu na\u0163ional, iar dac\u0103 noi numim moldovene\u015fti cuvintele \u015fi organiza\u0163iile noastre, facem asta numai din punct de vedere tactic, fiindc\u0103 cuv\u00e2ntul rom\u00e2n sun\u0103 prea aspru la urechile vr\u0103jma\u015filor no\u015ftri, de care avem foarte mul\u0163i, ca \u015fi dumneavoastr\u0103, \u015fi el serve\u015fte de a ne acuza pe noi de separati\u015fti.\u201d La congres, delega\u0163ia moldovean\u0103 s-a \u00eempotrivit \u00eencerc\u0103rilor de a reduce Basarabia la statutul de provincie guvernat\u0103 de Ucraina. \u00centre timp la Chi\u015fin\u0103u se \u00eencerca organizarea unui congres militar moldovenesc, \u00eens\u0103 guvernul revolu\u0163ionar rus refuz\u0103 categoric s\u0103 aprobe adunarea. \u00cen aceste condi\u0163ii, Partidul Na\u0163ional Moldovenesc \u00eel \u00eemputernice\u015fte pe Gherman Pantea<\/a>, unul dintre liderii partidului, s\u0103 fac\u0103 demersurile necesare pentru a ob\u0163ine aprobarea. La \u00eenceputul lui octombrie, Pantea se consult\u0103 printre al\u0163ii \u015fi cu Lenin (care nu preluase puterea),\u00eei sf\u0103tuie\u015fte pe moldoveni s\u0103 \u00ee\u015fi impun\u0103 autodeterminarea pe cale revolu\u0163ionar\u0103. Moldovenii decid s\u0103 convoace Congresul Osta\u015filor Moldoveni la Chi\u015fin\u0103u, \u00een data de 20 octombrie\/2 noiembrie 1917.<\/h4>\r\n

\u00cenfiin\u0163area Sfatului \u0162\u0103rii<\/strong><\/h3>\r\n
\"Sfatul<\/a>
Cl\u0103direa \u00een care au avut loc \u015fedin\u0163ele Sfatului \u0162\u0103rii (ast\u0103zi Academia de Arte din Chi\u015fin\u0103u, str. Alexei Mateevici, 111)<\/figcaption><\/figure>\r\n

La Marele Congres al Osta\u015filor Moldoveni din 2 noiembrie au participat 989 delega\u0163i, ofi\u0163eri rom\u00e2ni \u015fi circa 200.000 de osta\u015fi, \u00een marea lor majoritate \u0163\u0103rani basarabeni veni\u0163i de pe toate fronturile. Adunarea \u015fi-a asumat rolul de adunare reprezentativ\u0103 pentru \u00eentreaga Basarabie \u015fi ca atare \u015fi-a luat dreptul de a proclama autonomia politic\u0103 \u015fi administrativ\u0103 a Basarabiei, \u00een baza principiului autodetermin\u0103rii \u015fi a considerentelor de cultur\u0103, na\u0163ionalitate \u015fi istorie proprie. Ca plan de ac\u0163iune imediat\u0103, Congresul a stabilit na\u0163ionalizarea armatelor basarabene \u015fi, mai ales, convocarea unui Sfat al \u0162\u0103rii, o adunare care trebuia s\u0103 fie aleas\u0103 \u015fi reprezentativ\u0103.<\/h4>\r\n

\u00centr-o atmosfer\u0103 de entuziasm na\u0163ional \u015fi revolu\u0163ionar, \u00een toamna anului 1917 s-au desf\u0103\u015furat alegerile pentru reprezentan\u0163ii care urmau s\u0103 formeze Sfatul \u0162\u0103rii. \u00cen total au fost ale\u015fi 150 de deputa\u0163i, din cele mai variate straturi sociale, curente politice, reprezentan\u0163i de jude\u0163e \u015fi comune, ai clerului, cadre didactice, corpora\u0163ii prefesionale, institu\u0163ii, func\u0163ionari, etc. \u015ei din punct de vedere al na\u0163ionalit\u0103\u0163ii reprezentan\u0163ilor, structura a reflectat complexitatea etnic\u0103 a Basarabiei: 105 erau moldoveni, 15 ucraineni, 13 evrei, 7 ru\u015fi, 3 bulgari, 2 nem\u0163i, 2 g\u0103g\u0103uzi, 1 polonez, 1 armean \u015fi 1 grec. \u00cen procente circa 70% erau moldoveni \u015fi 30% reprezentan\u0163i ai minorit\u0103\u0163ilor. Printre membrii sfatului s-a aflat \u015fi o femeie, lupt\u0103toarea na\u0163ionalist\u0103 Elena Alistar<\/a>.<\/h4>\r\n

Sfatul \u0162\u0103rii \u015fi-a \u00eenceput activitatea la 21 noiembrie\/decembrie 1917. La prima \u015fedin\u0163\u0103, Ion Pelivan<\/a> spunea: \u201eTurcul ne l\u0103sa s\u0103 ne rug\u0103m lui Dumnezeu \u00een limba noastr\u0103 \u015fi \u00een bisericile noastre, de care nu s-a atins. El nu ne silea s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m turce\u015fte. […] De accea, c\u00e2nd s-a aflat la 1812 c\u0103 partea cea mai m\u0103noas\u0103 a Moldovei trebui s\u0103 treac\u0103 la Rusia, str\u0103mo\u015fii no\u015ftri s-au cutremurat.\u201d<\/h4>\r\n

Adunarea l-a ales ca pre\u015fedinte, cu unanimitate de voturi, pe Ion Incule\u0163<\/a>. Comisarul gubernial \u015fi cei jude\u0163eni, to\u0163i purt\u0103torii legali ai suveranit\u0103\u0163ii ruse\u015fti, au jurat credin\u0163\u0103 Sfatului, transfer\u00e2nd astfel legal \u015fi f\u0103r\u0103 o interven\u0163ie extern\u0103, suveranitatea rus\u0103 \u00een m\u00e2na noului organ reprezentativ. Astfel Sfatul \u0162\u0103rii a preluat oficial conducerea Basarabiei.<\/h4>\r\n

Declararea autonomiei \u015fi proclamarea Republicii Democratice Moldovene\u015fti<\/strong><\/h3>\r\n

La 25 septembrie\/8 octombrie 1917, Sfatul \u0162\u0103rii proclama autonomia Basarabiei. Succesiv, la 2\/15 decembrie 1917, a proclamat Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103. Noul stat continua s\u0103 fie legat de Rusia ca stat federativ. Ca organ conduc\u0103tor executiv a fost ales un \u201eConsiliu al Directorilor\u201d \u00een frunte cuPetre Erhan<\/a>. Pentru c\u0103 \u00een Rusia puterea era preluat\u0103 de bol\u015fevici, basarabenii au fost nevoi\u0163i s\u0103 ia o decizie radical\u0103 \u015fi, la 24 ianuarie 1918, la scurt timp dup\u0103 ce vecina Ucraina se rupea de Rusia, Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103 \u015fi-a declarat \u015fi ea independen\u0163a. Pre\u015fedintele republicii a fost ales Ion Incule\u0163<\/a>, iar \u015feful guvernului doctorul Daniel Ciugureanu<\/a>.<\/h4>\r\n

Acutizarea st\u0103rii de anarhie<\/strong><\/h3>\r\n

\u00cen iarna anului 1917, starea de anarhie din Basarabia s-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it. Refugia\u0163ii, prizonierii ru\u015fi \u00eentor\u015fi din Germania, prizonierii germani \u00een drum spre \u0163\u0103rilor lor, se dedau la acte de vandalism, violen\u0163e, crime, distrugeri, care au destabilizat complet ordinea \u00een Basarabia. Consiliul Directorilor era incapabil s\u0103 mai men\u0163in\u0103 ordinea \u00een nou-proclamata Republic\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t avea de \u00eenfruntat rezisten\u0163a violent\u0103 a bol\u015fevicilor instiga\u0163i de Moscova.\u00a0\u00cen decembrie, cete \u00eenarmate de bol\u015fevici se adunaser\u0103 la Chi\u015fin\u0103u \u015fi se dedau la grave provoc\u0103ri la adresa Consiliului. Atunci c\u00e2nd, \u00een 6\/19 ianuarie 1918, \u00een Basarabia sosea de la Kiev corpul ofi\u0163erilor prizonieri ardeleni, preg\u0103tit s\u0103 lupte \u00eempotriva austro-ungarilor, ace\u015ftia erau dezarma\u0163i de bol\u015fevici. C\u00e2\u0163iva deputa\u0163i \u00een Sfatul \u0162\u0103rii au fost prin\u015fi de for\u0163ele militare bol\u015fevice, iar al\u0163i deputa\u0163i au p\u0103r\u0103sit Chi\u015fin\u0103ul sub amenin\u0163area cu moartea.<\/h4>\r\n

Intrarea Armatei rom\u00e2ne \u00een Basarabia<\/strong><\/h3>\r\n

\u00cen condi\u0163iile dezordinii de nest\u0103p\u00e2nit, Consiliul Directorilor decide s\u0103 cear\u0103 ajutorul armatei rom\u00e2ne. Dup\u0103 mai multe apeluri primite cu pruden\u0163\u0103 la Bucure\u015fti, guvernul Br\u0103tianu a decis s\u0103 trimit\u0103 peste Prut dou\u0103 divizii de infanterie \u015fi dou\u0103 de cavalerie, pentru restabilirea ordinii, protejarea popula\u0163iei, ap\u0103rarea c\u0103ilor de comunica\u0163ie \u015fi a depozitelor, cu men\u0163iunea c\u0103 armata rom\u00e2n\u0103 fusese chemat\u0103 prin comandamentul militar rus.<\/h4>\r\n

La trecerea Prutului, armata rom\u00e2n\u0103 a fost \u00eent\u00e2mpinat\u0103 cu bucurie. O delega\u0163ie a Sfatului \u0162\u0103rii \u00een frunte cu Pelivan \u015fi Incule\u0163 a venit \u00een \u00eent\u00e2mpinarea diviziei a 11-a care se \u00eendrepta spre Chi\u015fin\u0103u. La 13\/26 ianuarie 1918, armata rom\u00e2n\u0103, sub conducerea generalului Ernest Bro\u015fteanu, a intrat \u00een Chi\u015fin\u0103u \u015fi a restabilit ordinea. Unit\u0103\u0163ile bol\u015fevice s-a retras la Tighina, f\u0103r\u0103 a opune rezisten\u0163\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, divizia 13 a trecut Prutul \u00een sudul Basarabiei, unde dezordinea era cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t elementele bulgare, lipovene, t\u0103tare, g\u0103g\u0103uze, fuseser\u0103 incitate la dezordine de bol\u015fevici \u015fi pe care armata rus\u0103 le sc\u0103pase complet de sub control. Pacificarea regiunii a fost mai dificil\u0103, dar p\u00e2n\u0103 la 8 martie, \u00een condi\u0163ii de iarn\u0103 grea, armata rom\u00e2n\u0103 a intrat \u00een Cetatea Alb\u0103. Totodat\u0103, for\u0163ele bol\u015fevice retrase la Tighina au fost complet anihilate la 7 februarie.<\/h4>\r\n

Puterea sovietic\u0103, ignor\u00e2nd principiul autodetermin\u0103rii pe care aparent \u00eel sus\u0163inuse p\u00e2n\u0103 atunci, a considerat ac\u0163iunea drept un act de agresiune pe propriul teritoriu, a rupt rela\u0163iile diplomatice cu Rom\u00e2nia \u015fi a confiscat tezaurul Rom\u00e2niei<\/a> aflat atunci la Moscova.<\/h4>\r\n

Unirea cu Rom\u00e2nia<\/strong><\/h3>\r\n
<\/a>
Deputa\u0163ii Sfatului \u0162\u0103rii participan\u0163i la \u015fedin\u0163a legislativului basarabean \u00een ziua de 27 noiembrie\/10 decembrie 1918.<\/figcaption><\/figure>\r\n

\u00cen ianuarie 1918, at\u00e2t Rom\u00e2nia c\u00e2t \u015fi Republica Democrat\u0103 Moldoveneasc\u0103 se g\u0103seau \u00eentr-o situa\u0163ie extrem de delicat\u0103. Guvernul rom\u00e2n era presat de Puterile Centrale s\u0103 negocieze o pace umilitoare, \u00een timp ce Basarabia trebuia s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 unei Ucraine expansioniste. Guvernul Averescu trebuia s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 preten\u0163iilor Puterilor Centrale care cereau cedarea Dobrogei, modificarea grani\u0163ei pe Carpa\u0163i, schimbarea dinastiei, demobilizarea armatei, mari concesii economice, etc. Pe cale diplomatic\u0103 se reu\u015fise men\u0163inerea statului rom\u00e2n.<\/h4>\r\n

La 25 februarie\/5 martie s-a semnat Protocolul de la Buftea, care prelungea cu 14 zile armisti\u0163iul cu Puterile Centrale, odat\u0103 cu acordul de satisfacere \u00een mas\u0103 (\u00een semn de protest) a tuturor preten\u0163iilor Puterilor Centrale. La Buftea, Ucraina trimitea o not\u0103 prin care sus\u0163inea c\u0103 \u201eBasarabia din punct de vedere etnografic, economic \u015fi politic, formeaz\u0103 o unitate indivizibil\u0103 cu teritoriul Ucrainei\u201d. Era a\u015fadar evident c\u0103 Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103 nu putea r\u0103m\u00e2ne independent\u0103, \u00eens\u0103 momentul pentru unire nu era oportun. Unirea trebuia am\u00e2nat\u0103 pentru a nu periclita soarta Dobrogei, la r\u00e2ndul ei revendicat\u0103 de Bulgaria \u015fi cerut\u0103 \u00een schimbul Basarabiei. Generalul Averescu avea s\u0103 replice delega\u0163iei austro-ungare: \u201eVoi\u0163i s\u0103 ne lua\u0163i ceea ce este al nostru, adic\u0103 Dobrogea \u015fi s\u0103 ne da\u0163i \u00een schimb ceea ce nu este al vostru: Basarabia\u201d.<\/h4>\r\n

\u00cen cursul lunii martie devenea tot mai evident c\u0103 unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia era singura solu\u0163ie pentru t\u00e2n\u0103ra republic\u0103 moldoveneasc\u0103, soarta ei ca stat independent fiind periclitat\u0103 de inten\u0163iile de anexare a Ucrainei. Rada ucrainean\u0103, care semnase pacea cu Puterile Centrale, f\u0103cea presiuni mai ales pentru anexarea unor p\u0103r\u0163i ale Basarabiei, precum \u0162inutul Hotinului<\/a> \u015fi Cetatea Alb\u0103<\/a>.<\/h4>\r\n

Curentul care cerea unirea devenise de nest\u0103vilit.\u00a0Contactele basarabenilor cu factorii politici \u015fi cu presa de la Ia\u015fi erau tot mai intense, ziare precum \u201eCuv\u00e2nt Moldovenesc\u201d, \u201eArdealul\u201d, \u201eRom\u00e2nia Mare\u201d, \u201eSfatul \u0162\u0103rii\u201d, nu conteneau s\u0103 scrie pe seama unirii, sporind sentimentul de proprie con\u015ftiin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103. Elitele culturale de pe ambele maluri ale Prutului se \u00eent\u00e2lneau la 1 martie la Ia\u015fi, unde aveau s\u0103 cad\u0103 de acord asupra necesit\u0103\u0163ii istorice a acestui mare pas. Zemsteva din B\u0103l\u0163i anticipa timpii \u015fi declara oficial c\u0103 cere unirea Basarabiei cu Regatul Rom\u00e2niei, chem\u00e2nd \u015fi administra\u0163iile locale s\u0103 urmeze exemplul.<\/h4>\r\n

Solu\u0163ia impasului urma s\u0103 vin\u0103 de data aceasta de jos. \u00cen acest context, la Ia\u015fi au \u00eenceput discu\u0163iile legate de modalitatea de realizare a Unirii \u015fi s-a decis solu\u0163ia deliber\u0103rii \u00een Sfatul \u0162\u0103rii. \u00cen cadrul \u015fedin\u0163ei guvernului de la Ia\u015fi din 23 martie, la care au participat \u015fi Incule\u0163, Ciugureanu \u015fi Constantin Stere, s-a decis trimiterea unei delega\u0163ii Chi\u015fin\u0103u, care s\u0103 supun\u0103 chestiunea unirii \u00een Sfatul \u0162\u0103rii. Constatin Stere a sosit la Chi\u015fin\u0103u \u00een 24 martie, iar \u00een 26 martie a ajuns \u015fi primul-ministru Alexandru Marghiloman<\/a>.<\/h4>\r\n

\u00cen dup\u0103-amiaza zilei de 27 martie 1918 s-a deschis \u015fedin\u0163a Sfatului \u0162\u0103rii pentru adoptarea unirii. Au luat cuv\u00e2ntul pre\u015fedintele Ion Incule\u0163 \u015fi prim-minstrul rom\u00e2n Alexandru Marghiloman, ca reprezentant al guvernului rom\u00e2n. Dup\u0103 aceasta, reprezentan\u0163ii rom\u00e2ni s-au retras pentru a permite desf\u0103\u015furarea nestingherit\u0103 a lucr\u0103rilor. La propunerea Blocului Moldovenesc, Constantin Stere a fost cooptat \u00een Sfat. Acesta spunea: \u201eAst\u0103zi noi trebuie s\u0103 hot\u0103r\u00e2m ceea ce va avea o importan\u0163\u0103 hot\u0103r\u00e2toare asupra soartei viitoare a poporului nostru. Mersul de fier al istoriei pune asupra umerilor no\u015ftri o r\u0103spundere pe care noi n-o putem ignora cu nici un fel de sofisme\u201d. Dup\u0103 exprimarea p\u0103rerilor din partea grupurilor politice \u015fi a minoritarilor, care, cu excep\u0163ia polonezilor, au declarat c\u0103 se vor ab\u0163ine, s-a trecut la vot. Unirea a fost aprobat\u0103 cu 86 de voturi pentru, 3 contra \u015fi 36 ab\u0163ineri.<\/h4>\r\n

\u201e\u00cen numele poporului Basarabiei, Sfatul \u0162\u0103rii declar\u0103: Republica Democratic\u0103 Moldoveneasc\u0103 (Basarabia) \u00een hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dun\u0103re, Marea Neagr\u0103 \u015fi vechile grani\u0163e cu Austria, rupt\u0103 de Rusia acum o sut\u0103 \u015fi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. \u00cen puterea dreptului istoric \u015fi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure s\u0103-\u015fi hot\u0103rasc\u0103 soarta lor de azi \u00eenainte \u015fi pentru totdeauna se une\u015fte cu mama ei Rom\u00e2nia.\r\nTr\u0103iasc\u0103 unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia de-a pururi \u015fi totdeauna!\r\nPre\u015fedintele Sfatului \u0162\u0103rii, Ion Incule\u0163; Vice-pre\u015fedinte, Pantelimon Halippa; Secretarul Sfatului \u0162\u0103rii I. Buzdugan\u201d<\/em><\/h4>\r\n

\u00cen mijlocul aclama\u0163iilor s\u0103lii, decizia a fost adus\u0103 la cuno\u015ftiin\u0163a primului ministru Marghiloman, care, \u00een numele poporului rom\u00e2n, a guvernului Rom\u00e2niei \u015fi al Regelui, a luat act de Declara\u0163ie \u015fi a primit Unirea. Era, dup\u0103 cum avea s\u0103 spun\u0103 Regele Ferdinand, \u201e\u00eenf\u0103ptuirea unui vis care demult z\u0103cea \u00een inimile tuturor rom\u00e2nilor de dincolo \u015fi de dincoace de apele Prutului\u201d. Unirea a fost primit\u0103 cu entuziasm \u015fi satisfac\u0163ie de rom\u00e2nii de pretutindeni \u015fi a stimulat lupta de eliberare a rom\u00e2nilor afla\u0163i sub st\u0103p\u00e2nire str\u0103in\u0103.<\/h4>\r\n

Condi\u0163iile unirii<\/strong><\/h3>\r\n

<\/h4>\r\n
\"Actul<\/a>
Actul Unirii<\/figcaption><\/figure>\r\n

Actul Unirii prevedea o serie de condi\u0163ii care \u0163ineau de necesit\u0103\u0163ile stringente ale provinciei. Astfel, Sfatul \u0162\u0103rii trebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 organul care s\u0103 duc\u0103 la bun sf\u00e2r\u015fit reforma agrar\u0103, de o importan\u0163\u0103 critic\u0103 pentru \u0163\u0103r\u0103nimea basarabean\u0103. Unirea era condi\u0163ionat\u0103 de p\u0103strarea unei autonomii provinciale, cu administra\u0163ie proprie \u015fi un Sfat (Diet\u0103) proprie. Acesta urma s\u0103 aib\u0103 competen\u0163e \u00een stabilirea bugetelor locale, s\u0103 de\u0163in\u0103 controlul ora\u015felor, s\u0103 numeasc\u0103 func\u0163iile administrative. Rom\u00e2nia trebuia s\u0103 asigure Basarabiei respectarea deplin\u0103 a drepturilor democratice, o reprezentare propor\u0163ional\u0103 \u00een Parlament precum \u015fi prezen\u0163a obligatorie \u00een Consiliul de Mini\u015ftri a doi reprezentan\u0163i basarabeni. \u00cen fine, se cerea convocarea Constituantei pentru codificarea \u00eentr-o nou\u0103 Constitu\u0163ie a principiilor enun\u0163ate \u00een actul Unirii. Constitu\u0163ia de la 1923 a fost cea care a \u00eent\u0103rit integrarea Basarabiei \u00een Rom\u00e2nia Mare.<\/h4>\r\n

\u00cen lumina declar\u0103rii Unirii de la 1 decembrie cu Transilvania, adunarea Sfatului \u0162\u0103rii s-a \u00eentrunit din nou \u00een \u015fedin\u0163\u0103 special\u0103, la 26 noiembrie\/9 decembrie, a votat unirea necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi a adoptat \u00een fine legea agrar\u0103, care rezolva o problem\u0103 extrem de sensibil\u0103 a \u0163\u0103ranilor basarabeni. Dup\u0103 adoptarea ei rolul Sfatului era terminat. Astfel, la 10 decembrie Sfatul \u0162\u0103rii adopta declara\u0163ia prin care renun\u0163a la condi\u0163iile stipulate \u00een actul unirii \u015fi, fiind \u00eendeplinit\u0103 reforma agrar\u0103, Sfatul s-a dizolvat, pecetluind unirea necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi ireversibil\u0103.<\/h4>\r\n

Recunoa\u015fterea interna\u0163ional\u0103<\/strong><\/h3>\r\n

Imediat dup\u0103 declararea unirii, Rada ucrainean\u0103 a emis proteste vehemente \u015fi a refuzat s\u0103 recunoasc\u0103 actul. Guvernul rom\u00e2n a respins preten\u0163iile acesteia asupra nordului \u015fi sudului Basarabiei, precum \u015fi obiec\u0163iile nejustificate ale Rusiei. Reac\u0163iile ostile au continuat pentru mult\u0103 vreme, statutul Rom\u00e2niei Mari fiind pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii.<\/h4>\r\n

Conferin\u0163a de Pace de la Paris din 1920 a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia. La 28 octombrie 1920 Rom\u00e2nia a semnatat tratatul de la Paris cu Marea Britanie, Fran\u0163a, Italia \u015fi Japonia care prevedea: „Consider\u00e2nd c\u0103 din punct de vedere geografic, etnografic, istoric \u015fi economic unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia este pe deplin justificat\u0103; Consider\u00e2nd c\u0103 popula\u0163iunea Basarabiei a manifestat dorin\u0163a de a vedea Basarabia unit\u0103 cu Rom\u00e2nia”, p\u0103r\u0163ile contractante recuno\u015fteau „suveranitatea Rom\u00e2niei asupra teritoriului Basarabiei, cuprins \u00eentre frontiera actual\u0103 a Rom\u00e2niei, Marea Neagr\u0103, cursul Nistrului de la gura sa p\u00e2n\u0103 la punctul unde este t\u0103iat de vechiul hotar dintre Bucovina \u015fi Basarabia, \u015fi acest hotar”.<\/h4>\r\n

Ac\u0163iunile revizioniste<\/strong><\/h3>\r\n

\u00cen primii ani de dup\u0103 unirea cu Rom\u00e2nia, \u00een Basarabia au ap\u0103rut \u015fi activat mai multe organiza\u0163ii pretins revolu\u0163ionare care militau pentru ruperea Basarabiei \u015fi anexarea ei la Ucraina sau la Rusia. Multe dintre ele \u00ee\u015fi aveau centrul la Odesa. Spre exemplu, astfel de organiza\u0163ii erau \u201eSocietatea pentru salvarea Basarabiei\u201d, o organiza\u0163ie cu caracter propagandistic sau \u201eComitetul Militar de Salvare a Basarabiei\u201d, cu caracter militar.<\/h4>\r\n

Anexarea Basarabiei de c\u0103tre Rusia sovietic\u0103<\/strong><\/h4>\r\n

Efectele unirii au fost anulate dup\u0103 22 de ani, \u00een anul 1940. \u00cen baza pactului secret Ribbentrop-Molotov, Rusia sovietic\u0103 a anexat Basarabia, nordul Bucovinei \u015fi \u0162inutul Her\u0163a.<\/h4>\r\n

Articol preluat de la Enciclopedia Romaniei<\/a> <\/em><\/h4>
\n
\n \n
\n \n \"Happy\"\n <\/a>\n
\n Happy <\/div>\n
\n 0<\/span>\n \n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Sad\"\n <\/a>\n
\n Sad <\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Excited\"\n <\/a>\n
\n Excited <\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Sleepy\"\n <\/a>\n
\n Sleepy <\/div>\n
\n 0<\/span>\n \n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Angry\"\n <\/a>\n
Angry<\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n \n <\/div>\n <\/div>\n\n
\n \n \"Surprise\"\n <\/a>\n
Surprise<\/div>\n
\n 0<\/span>\n 0<\/span> %<\/span>\n <\/div>\n <\/div>\n\n <\/div>\n <\/div>\n\n <\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia a avut loc la 9 aprilie 1918 (27 martie pe stil vechi) \u015fi a fost \u00eenRead More<\/i><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":429,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_crdt_document":"","footnotes":""},"categories":[26,28],"tags":[1701,1702,1703,500,1686,1704,219,240,1705,1706,59,60,504,1707,1708,1709,1570,201,1710,293,1711,1712,1713,1714,1715,1716,1717,1718,1719,1720,179,295,164,1721,1695,1722,1723,1724,1725],"class_list":["post-4276","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-romania-mare","category-secvente-istorice","tag-alexandru-marghiloman","tag-anarhie","tag-autodeterminare","tag-autonomie","tag-averescu","tag-basarabeni","tag-basarabia","tag-bratianu","tag-cetatea-alba","tag-chisinau","tag-desteptati","tag-desteptati-va","tag-drepturi","tag-dunare","tag-eliberare","tag-ion-nistor","tag-libertate","tag-marea-neagra","tag-miscari-populare","tag-nistru","tag-octavian-goga","tag-odesa","tag-onisofor-ghilbu","tag-pantelimon-halippa","tag-partidul-national-moldovenesc","tag-pavel-gorem-vladimir-herta","tag-protocolul-de-la-buftea","tag-prut","tag-regele-ferdinand","tag-restiturire","tag-romania","tag-romania-mare","tag-rusia","tag-rusificare","tag-sfatul-tarii","tag-tezaurul-romaniei","tag-tinutul-hotinului","tag-unionistim","tag-vasile-stroescu"],"rise-blocks_total_comments":1,"rise-blocks_categories":[{"term_id":26,"name":"Romania Mare","slug":"romania-mare","term_group":0,"term_taxonomy_id":26,"taxonomy":"category","description":"","parent":0,"count":5,"filter":"raw"}],"rise-blocks_excerpt":"Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia a avut loc la 9 aprilie 1918 (27 martie pe stil vechi) \u015fi a fost \u00een fapt reunificarea vechii provincii rom\u00e2ne\u015fti Basarabia, rupt\u0103 de Moldova \u015fi alipit\u0103 de Rusia \u00een 1812. Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu Rom\u00e2nia pentru a forma Rom\u00e2nia Mare. Efectele Unirii au fost anulate la 28 iunie 1940, atunci..","yoast_head":"\r\nUnirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia -<\/title>\r\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\r\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/\" \/>\r\n<meta property=\"og:locale\" content=\"ro_RO\" \/>\r\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\r\n<meta property=\"og:title\" content=\"Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia -\" \/>\r\n<meta property=\"og:description\" content=\"Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia a avut loc la 9 aprilie 1918 (27 martie pe stil vechi) \u015fi a fost \u00eenRead More\" \/>\r\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/\" \/>\r\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2021-04-20T07:57:42+00:00\" \/>\r\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Basarabia.jpg\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"254\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"289\" \/>\r\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\r\n<meta name=\"author\" content=\"wolfsoftcompany\" \/>\r\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\r\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Scris de\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"wolfsoftcompany\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Timp estimat pentru citire\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"18 minute\" \/>\r\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"Article\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/#article\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/\"},\"author\":{\"name\":\"wolfsoftcompany\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\"},\"headline\":\"Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia\",\"datePublished\":\"2021-04-20T07:57:42+00:00\",\"mainEntityOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/\"},\"wordCount\":3620,\"commentCount\":0,\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Basarabia.jpg\",\"keywords\":[\"Alexandru Marghiloman\",\"anarhie\",\"autodeterminare\",\"autonomie\",\"Averescu\",\"basarabeni\",\"Basarabia\",\"Bratianu\",\"Cetatea Alba\",\"Chisinau\",\"desteptati\",\"desteptati-va\",\"drepturi\",\"Dunare\",\"eliberare\",\"Ion Nistor\",\"libertate\",\"Marea Neagra\",\"miscari populare\",\"Nistru\",\"Octavian Goga\",\"Odesa\",\"Onisofor Ghilbu\",\"Pantelimon Halippa\",\"Partidul National Moldovenesc\",\"Pavel Gorem Vladimir Herta\",\"Protocolul de la Buftea\",\"Prut\",\"Regele Ferdinand\",\"restiturire\",\"Romania\",\"Romania Mare\",\"Rusia\",\"rusificare\",\"Sfatul Tarii\",\"tezaurul Romaniei\",\"Tinutul Hotinului\",\"unionistim\",\"Vasile Stroescu\"],\"articleSection\":[\"Romania Mare\",\"Secvente Istorice\"],\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"CommentAction\",\"name\":\"Comment\",\"target\":[\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/#respond\"]}]},{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/\",\"name\":\"Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia -\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Basarabia.jpg\",\"datePublished\":\"2021-04-20T07:57:42+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Basarabia.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Basarabia.jpg\",\"width\":254,\"height\":289},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Prima pagin\u0103\",\"item\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website\",\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/\",\"name\":\"\",\"description\":\"\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"ro-RO\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b\",\"name\":\"wolfsoftcompany\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"ro-RO\",\"@id\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"wolfsoftcompany\"},\"sameAs\":[\"http:\/\/desteptati-va.ro\"],\"url\":\"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/author\/wolfsoftcompany\/\"}]}<\/script>\r\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia -","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/","og_locale":"ro_RO","og_type":"article","og_title":"Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia -","og_description":"Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia a avut loc la 9 aprilie 1918 (27 martie pe stil vechi) \u015fi a fost \u00eenRead More","og_url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/","article_published_time":"2021-04-20T07:57:42+00:00","og_image":[{"width":254,"height":289,"url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Basarabia.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"wolfsoftcompany","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Scris de":"wolfsoftcompany","Timp estimat pentru citire":"18 minute"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"Article","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/#article","isPartOf":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/"},"author":{"name":"wolfsoftcompany","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b"},"headline":"Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia","datePublished":"2021-04-20T07:57:42+00:00","mainEntityOfPage":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/"},"wordCount":3620,"commentCount":0,"image":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Basarabia.jpg","keywords":["Alexandru Marghiloman","anarhie","autodeterminare","autonomie","Averescu","basarabeni","Basarabia","Bratianu","Cetatea Alba","Chisinau","desteptati","desteptati-va","drepturi","Dunare","eliberare","Ion Nistor","libertate","Marea Neagra","miscari populare","Nistru","Octavian Goga","Odesa","Onisofor Ghilbu","Pantelimon Halippa","Partidul National Moldovenesc","Pavel Gorem Vladimir Herta","Protocolul de la Buftea","Prut","Regele Ferdinand","restiturire","Romania","Romania Mare","Rusia","rusificare","Sfatul Tarii","tezaurul Romaniei","Tinutul Hotinului","unionistim","Vasile Stroescu"],"articleSection":["Romania Mare","Secvente Istorice"],"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"CommentAction","name":"Comment","target":["https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/#respond"]}]},{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/","name":"Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia -","isPartOf":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Basarabia.jpg","datePublished":"2021-04-20T07:57:42+00:00","author":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/#breadcrumb"},"inLanguage":"ro-RO","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/#primaryimage","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Basarabia.jpg","contentUrl":"https:\/\/desteptati-va.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Basarabia.jpg","width":254,"height":289},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/2021\/04\/20\/unirea-basarabiei-cu-romania\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Prima pagin\u0103","item":"https:\/\/desteptati-va.ro\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#website","url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/","name":"","description":"","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/desteptati-va.ro\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"ro-RO"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/13182deeebd44920914899f7bb262d6b","name":"wolfsoftcompany","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"ro-RO","@id":"https:\/\/desteptati-va.ro\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a6cce9b6d101d27d91690e7073e300fed94c0899890bf998e082cb9d2c3d121e?s=96&d=mm&r=g","caption":"wolfsoftcompany"},"sameAs":["http:\/\/desteptati-va.ro"],"url":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/author\/wolfsoftcompany\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4276","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4276"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4276\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4278,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4276\/revisions\/4278"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/429"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4276"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4276"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/desteptati-va.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4276"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}