Cartea neagră a UDMR 1998-2001

1998

Ianuarie

7 ianuarie – Preşedintele UDMR, Bela Marko, se arată nemulţumit de bilanţul primului an de guvernare: „În comparaţie cu speranţele noastre de acum un an, trebuie să spun că am realizat mult mai puţin decât am planificat”, evident în ceea ce priveşte minoritatea maghiară. 12 ianuarie – Agenţia de Presă France Press difuzează o ştire sub titlul „Maghiarii din Transilvania în război deschis cu miliardarii roşii români”, ultimii fiind românii care au deschis afaceri în Transilvania şi îi concurează pe unguri.

Februarie

4 februarie – UDMR propune separarea pe criterii etnice în asistenţa medicală primară, îndemnând persoanele de naţionalitate maghiară să se înscrie la medici de familie maghiari, în acest sens desfăşurând o amplă campanie propagandistică în întreaga Transilvanie, îndeosebi în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş.

10 februarie – Deputatul Sandor Tamaş, din Tg. Secuiesc, l-a înjurat violent pe deputatul român care informase Parlamentul României de manifestările extremiste ale UDMR, acuzându-l de „şovinism”, de „xenofobie” şi de „extremism”. Este o mostră de „discurs” UDMR-ist, caracterizat prin răstălmăcirea adevărului.

27 februarie – UDMR a schimbat în oraşul Sf. Gheorghe numele străzii    1 Decembrie 1918, dată care marchează despărţirea Transilvaniei de Austro-Ungaria, în Petöfi Sandor, ceea ce indică, dincolo de excesivul naţionalism, şi o tendinţă de restaurare a „Ungariei Mari“.Senatorul UDMR Peter Kovacs-Eckstein a fost desemnat de UDMR ca avocat în procesul contra măicutelor greco-catolice de la Orfelinatul românesc „Inimi neprihănite” din Odorhei.

Martie

3 martie – Făptaşi necunoscuţi au furat firma Consulatului general al României de la Szeged, acest act reprezentând o provocare antiromânească.

11 martie – Filiala Mureş a Uniunii Ziariştilor Profesionişti protestează prin boicot împotriva încercării reprezentantilor puterii de etnie maghiară de a folosi limba maghiară în dialogul cu ziaristii români, pretinzând acestora să învete limba maghiară. Protestul şi boicotarea conferinţelor de presă au avut succes, renunţându-se la această pretenţie absurdă.

12 martie – La Târgu Mureş, primarul UDMR Imre Fodor a introdus inscripţionarea bilingvă a ecusoanelor funcţionarilor Primăriei, provocând un val de proteste vehemente.

13 martie – Judecătoarea Erszebet Adorjan, de la Judecătoria Târgu Mureş, a audiat inculpaţii şi o parte a martorilor din câteva procese în limba maghiară, punând procurorul în penibila situaţie de a solicita un interpret.

15 martie – Guvernul României, conform înţelegerii cu UDMR, alocă sume considerabile pentru ziua revoluţiei ungare, uitând, însă, de sărbătorirea revoluţiei române, care împlinea şi ea 150 de ani în 1998 şi avusese idealuri potrivnice celei ungureşti, care voia cu orice preţ Transilvania.

Cu ocazia sărbătoririi Zilei naţionale a Ungariei, în România, Santha Pal Vilmos declara: „Nu mai suportăm militari străini, funcţionari străini, preoţi străini şi călugăriţe străine pe pământul nostru strămoşesc.”

22 martie  – PNŢCD îl exclude din partid pe senatorul George Pruteanu, preşedintele Comisiei pentru minorităţi din Senat, ca urmare a opoziţiei sale la Ordonanţa de Urgenţă 36/1997, care viza drepturi suplimentare pentru învăţământul minoritar.

30 martie – Primul ministru Victor Ciorbea şi-a dat demisia atât din funcţia de premier, cât şi din cea de primar general al Capitalei.

Aprilie

Udemeristul Francisc Barany este numit în Guvernul Radu Vasile ministru al Sănătăţii, dar fiind dezvăluit (prin căpitanul SRI Constantin Alexa) ca agent al Securităţii şi al unor interese străine României, e obligat să-şi dea demisia. Francisc Barany ilustrează elocvent calitatea politică a membrilor UDMR şi scopurile organizaţiei .

Iulie

8 iulie – UDMR se opune construirii unei biserici ortodoxe la Vlăhiţa, într-o zonă în care nu există un locaş de cult ortodox.

14 iulie – Un poliţst român a fost bătut de către un cunoscut infractor ungur, timp în care deputatul Robert Raduly, aflat de faţă, îi incita pe maghiarii prezenţi împotriva poliţistului.

24 iulie – Societatea pentru cultură maghiară din Transilvania, împreună cu UDMR fac presiuni pentru amplasarea unei plăci comemorative pe casa în care a trăit scriitorul horthyst Lorand Daday, alias Csaba Dücso, autorul cărtii „Nincs kegyelem” (Fără milă), o carte abominabilă prin conţinutul ei, în care cheamă la exterminarea tuturor românilor din Transilvania. El este unul dintre autorii morali ai genocidului din Ardealul de Nord, între anii 1940-1944. După război s-a convertit fulgerător de la fascism la comunism, ajungând primar al Dejului, apoi membru al Uniunii Scriitorilor din România.

28 iulie – Premierul ungar Viktor Orban nu vrea să mai audă de multiculturalitate şi îşi afirmă dorinţa de a se reînfiinţa Universitatea Bolyai la Cluj-Napoca.

29 iulie – Presa ungară vorbeşte de un ambiţios proiect de înfiinţare la TârguMureş, pe un teren de 20 ha, a unei facultăţi de medicină şi a unui colegiu universitar în limba maghiară.

August

20 august – Viktor Orban, premier al Ungariei, a organizat o întâlnire cu liderii politici ai minorităţii maghiare de dincolo de graniţe, declarând cu această ocazie că se consideră primul ministru al tuturor maghiarilor şi că va sprijini în cel mai înalt grad aspiraţiile maghiarilor din afara graniţelor.

28 august – Laszlo Tökes, preşedintele de onoare al UDMR, convoacă la Cernat, jud. Covasna, pentru 12 septembrie 1998 „Forumul secuiesc”, în vederea reînnoirii UDMR; el intră, astfel, într-un aparent conflict cu Bela Marko. Septembrie

8 septembrie – UDMR ameninţă Coaliţia cu ieşirea de la guvernare, dacă nu se va înfiinţa universitatea maghiară.

11 septembrie – UDMR reuşeşte să-l determine pe comisarul european Max Van derStoel să declare, la Viena, că o universitate multiculturală nu ajunge în România, singura soluţie fiind doar una pur maghiară.

12 septembrie – La iniţiativa episcopului Laszlo Tökes, ultraradicalii din UDMR s-au întâlnit în localitatea Cernatul de Jos, judetul Covasna, la manifestarea „Forumul Secuiesc pentru reînnoirea UDMR”. S-a propus adoptarea documentului „Charta autodeterminării”, în perspectiva autonomiei pe criterii etnice.

16 septembrie – Presa română abordează pe larg subiectul întâlnirii de la Cernatul de Jos şi al documentului adoptat, considerând aceasta ca o încercare făţişă de federalizare şi enclavizare a României.

19 septembrie  – La Miercurea Nirajului, judetul Mureş, în aplauzele frenetice ale unei săli arhipline, Eva Maria Barki, campioană a iredentismului maghiar, ţine un discurs fulminant despre necesitatea federalizării României şi autonomiei Ardealului.

Octombrie

3 octombrie – Cabinetul Vasile Radu aprobă înfiinţarea universităţii maghiaro-germane Petofi-Schiller, stârnind puternice proteste în presa românească, în special în Ardeal.

6 octombrie – UDMR scoate Coaliţia din starea de şoc. Eva Maria Barki, avocată austriacă de origine ungară,a fost declarată persoană indezirabilă pe teritoriul României timp de 3 ani. La 6 octombrie 1994, aceleiaşi persoaneîi fusese interzisă intrarea în România printr-un ordin al Guvernului Văcăroiu.

27 octombrie – Preşedintele de onoare al UDMR, Laszlo Tökes, organizează un forum cetăţenesc la Valea lui Mihai, judeţul Bihor, al doilea după cel de la Cernat; de data aceasta participarea din partea maghiarilor fiind mult mai slabă.

29 octombrie – Sabin Gherman, personaj cunoscut pentru expresia „M-am săturat de România”, militant pentru federalizarea României, este repudiat şi dezaprobat de către consătenii săi din comuna Zăul de Câmpie, judeţul Mureş.

Noiembrie

Preşedintele UDMR cere Guvernului ca secretarul de stat din Ministerul Educatiei Naţionale, Mihai Korca, potrivnic Ordonanţei 37/1997, să fie demis, sau să demisioneze întreg Guvernul, şantajându-l cu ieşirea de la guvernare. Mihai Korca va demisiona prin constrângere.

11 noiembrie – Cererea de asigurare de învătământ pe criterii etnice a fost respinsă de rectorii universităţilor din România.

Decembrie

UDMR obţine de la Guvernul Radu Vasile înfiinţarea unei Comisii pentru Universitatea maghiară.

1 decembrie – Ca în fiecare an, UDMR nu depune de Ziua Naţională a României o jerbă sau coroană cu panglică tricoloră.

1999

Ianuarie

6 ianuarie – Autoguvernarea din Harghita se opune hotărârii Guvernului României de construire a unui important obiectiv, respectiv alimentarea cu apă Zetea-Copşa Mică, motivând că nimeni (cu excepţia ei) nu are voie să se atingă de apele judetului Harghita.

15 ianuarie – Guvernul Ungariei sprijină UDMR în vederea înfiinţării unei universităţi independente în România.

20 ianuarie – UDMR convoacă pe toţi reprezentanţii săi din administraţia locală, prefecţi, subprefecţi şi parlamentari, la Ilieni, judetul Covasna, unde se ia decizia monitorizării activităţii Guvernului în problema minorităţilor.

Februarie

16 februarie – La Miercurea Niraj are loc cel de-al treilea Forum al maghiarilor, la care Zsolt Borbely a subliniat că interesele fundamentale ale maghiarimii trebuie apărate chiar cu riscul unor conflicte.

23 februarie – Congregaţia greco-catolică „Inimi neprihănite” este împiedicată în continuu de Consiliul local Odorheiul Secuiesc să-şi îndeplinească misiunea asumată.

Martie

9 martie – Dueluri de faţadă în UDMR: Laszlo Tokes îl acuză pe Marko Bela că „a renunţat să mai reprezinte comunitatea maghiară”.

18 martie – La şedinţa Consiliului Reprezentantilor ai UDMR de la Târgu Mureş s-a adus în discuţie o nouă denumire a minorităţii maghiare din România, cea de „popor maghiar din Transilvania”, invenţie a senatorului UDMR Joszef Csapo.

31 martie – Pretextând încălcarea regimului construcţiilor, Consiliul local Odorheiul Secuiesc împiedică lucrările la Asezământul pentru îngrijirea copiilor handicapati din toată ţara, donat congregatiei greco-catolice „Inimi neprihănite”  de către fundaţia elveţiană Basel Hilft.

Aprilie

La Sf. Gheorghe este profanat monumentul lui Mihai Viteazul.

19 aprilie – Aripa extremistă preia conducerea filialei Mureş a UDMR.

23 aprilie – Bela Marko atacă clasa politică din România cu prilejul unei declaraţii făcute Agenţiei maghiare de presă MTI, afirmând că aceasta tratează în mod iresponsabil problema minorităţilor.

23-24 aprilie – Un grup de membri ai UDMR au spart cu bolovani sediul PUNR din Sf. Gheorghe, unde-şi avea biroul parlamentar deputatul Petre Ţurlea, atacat adesea în Camera Deputatilor de membrii UDMR, pentru declaraţiile sale parlamentare ce demascau UDMR-ul.

28 aprilie – Lideri ai UDMR se laudă că Odorheiul Secuiesc este cel mai pur oraş maghiar, realizare a politicii de epurarea etnică sistematică a românilor existenţi în localitate, în ultimul deceniu.

Mai

15 mai – La împlinirea unui deceniu de activitate, se convoacă la Miercurea Ciuc un Congres special, al VI-lea al UDMR, care va modifica programul şi Statutul. Pentru prima dată se lansează ideea unui parteneriat strategic al ungurilor cu românii din Transilvania.La acest congres un număr de 150 de participanti au adresat o scrisoare lui Bill Clinton, plină de acuzaţii la adresa Statului Român, ceea ce a produs vii nemulţumiri în ţară. Cu acest prilej, Laszlo Tökes a declarat că „sub conducerea lui Marko Bela, UDMR s-a transformat într-un  partid comunist”.

26 mai – Opoziţia din Senat (PDSR, PUNR, PRM) s-a retras de la votarea Legii administraţiei publice locale motivând că reprezintă o modalitate de introducere forţată a limbii minorităţilor în administraţia publică locală. UDMR cere PNTCD-ului ca senatorul George Pruteanu, care se opusese la votarea Ordonanţei 36/1997 Ministerului Învăţământului, să fie exclus din PNŢCD; se obţine această satisfacţie.

Iunie

Deputatul UDMR Marton Arpad a cerut, într-o şedinţă a Organizaţiei Teritoriale UDMR Trei Scaune, declararea drept persona non grataşi expulzarea din judetul Covasna a următorilor lideri români judeţeni: Gică Agrigoroaiei, preşedinte PRM, Maria Peligrad, preşedinte PUNR, Ioan Bumbu, vicepreşedinte PUNR. Epurarea etnică a rămas, şi după decembrie 1989, unul din scopurile UDMR.

5 iunie – Are loc Congresul al IV-lea al Partidului Creştin Democrat Maghiar din România, copie fidelă a UDMR, înfiinţat în 1990 pentru ca argument pentru „pluripartidismul maghiar”.

12 iunie – Primarul UDMR Imre Fodor a făcut demersuri pentru strămutarea statuii lui Nicolae Bălcescu din centru municipiului TîrguMureş.

Iulie

În Harghita şi Covasna se introduc de către oamenii UDMR, prin bisericile reformate şi catolice din Transilvania (parohiile din Cluj-Napoca, Dej, Timişoara, Odorhei etc.) manuale tipărite la Budapesta, cu o optică revizionistă, potrivit cărora Transilvania aparţine Ungariei. Filtrul de vamă al acestor transporturi clandestine a fost protejat de UDMR, având concursul şefului liberal al vămilor, Nini Săpunaru.

21 iulie – În drum spre Universitatea de vară din Balvanyos, premierul ungar Viktor Orban se opreşte la Târgu Mures, unde are o întrevedere cu premierul Radu Vasile, apoi este invitat la domiciliul preşedintelui UDMR, Bela Marko.

29 iulie – Vicepreşedintele PDSR Sorin Oprescu este de părere că premierul Victor Orban este un puternic adept al separatismului în România, prin acţiunile sale încurajând separaţia minorităţii maghiare de cea română.

August

17 august – La Trei Sate, în judeţul Mureş, a fost comemorat Sfântul Ştefan, întemeietorul Ungariei istorice. Reprezentanţii Budapestei care au participat le-au cerut maghiarilor să dea la o parte pesimismul şi lamentaţia, căci vor veni vremuri mai bune pentru toţi maghiarii.

25 august – UDMR intenţionează să înfiinţeze Liceul teoretic reformat din Târgu Mureş, în clădirea actualului Liceu teoretic Farkas Bolyai.

27 august – Viktor Orban afirmă că modificarea graniţelor nu figurează în politica ungară.

Septembrie

UDMR reuşeşte să obţină, prin intervenţia primului-ministru ungur Viktor Orban la primul-ministru român Radu Vasile, reamplasarea monumentului celor 13 comandanti ai armatei ungare de la Arad, executaţi de armata austriacă în 1849. Guvernul de la Bucureşti, în cârdăşie cu cel de la Budapesta, a scos dintr-o cazarmă militară grupul statuar şi l-a donat Ordinului Minoritelor pentru instalare, care, sub presiunea opiniei publice româneşti nu s-a mai produs.

UDMR încearcă din nou înfiintarea unei universităţi maghiare în România .

19 septembrie – Adam Katona reia proiectul de autonomie al maghiarilor, iar Gabor Kolumban lansează ideea constituirii „Ţinutului Secuilor”.

21 septembrie – UDMR face eforturi disperate pentru a obţine de la Coaliţia guvernamentală ceea ce mai poate fi obţinut.

22 septembrie – După o perioadă de linişte, UDMR scoate din nou de la naftalină proiectul senatorului Jozsef Csapo de autonomie a maghiarilor: discutarea lui în Consiliul Reprezentanţilor Uniunii s-a făcut la cererea lui Adam Katona, preşedintele „Initiaţivei Maghiare“ din Transilvania.

Octombrie.

5 octombrie – UDMR Odorheiul Secuiesc continuă tracasarea în justiţie a călugăriţelor greco-catolice din congregatia „Inimi neprihănite” pentru a renunţa la imobil şi trecerea acestuia în administratia Consiliului local.

9 octombrie – Inaugurarea „Parcului prieteniei româno-ungare” la Arad a eşuat; acesta fusese pregătit pentru amplasarea unui monument destinat comemorării împlinirii a 150 de ani de la executarea celor 13 generali unguri vinovaţi de moartea a 40.000 de români în timpul revolutiei de la 1848. Reacţia fermă a presei româneşti, care a condamnat acest gest, a împiedicat amplasarea monumentului.

20 octombrie – Cu prilejul campaniei iredentiste desfăşurate la Miercurea Nirajului, în judeţul Mureş, ca de altfel şi la Balvanyos, Cernat – jud. Covasna sau Valea lui Mihai – jud. Bihor, s-a acreditat ideea că în cazul României „fără o mentalitate de tip Kosovo, minoritatea maghiară nu va obţine nici un rezultat”.

23 octombrie – Ministerul de Externe Ungar consideră, la insistentele UDMR, că reinstalarea monumentului de la Arad al celor 13 generali a devenit  „o problema diplomatică”.

28 octombrie – Se desfăşoară la Timişoara Conferinţa europeană asupra regiunilor frontaliere, la care Gabor Kolumban declară că „Ungaria nu este vecină cu România, ci cu maghiarii din România”.

Noiembrie

6 noiembrie – În UDMR se practică tot mai des jocul dezbinării ilustrat prin schimbul de replici între liderii „radicali“ din UDMR, reprezentaţi de Tokes laszlo, şi cei „moderaţi“, reprezentaţi de Bela Marko.

13 noiembrie – Reuniunea de la Budapesta a Consiliului permanent ungar, care se ocupă cu ungurii de peste graniţă, a scos în evidenţă opinii diferite asupra minorităţii maghiare. Partidele de opoziţie nu acceptă ideea ca minorităţile maghiare să aibă un statut legal special în Ungaria (vezi mai recenta legitimaţie de maghiar).

Decembrie

10 decembrie – Partidul liber democrat Maghiar se prezintă ca o alternativă maghiară viabilă la politica UDMR.

Primarul UDMR de la Sf. Gheorghe, Albert Almos, l-a amendat cu 7 milioane lei pe  Horia Grama, prefectul judetului Covasna, pentru că a arborat la Prefectură steagul tricolor românesc.

2000

Ianuarie

1 ianuarie – Cu ocazia transferării Sfintei Coroane ungare şi a simbolurilor încoronării de la Muzeul Naţional la Parlament, premierul Viktor Orban s-a exprimat: “Sfânta Coroană întruchipează unitatea naţiunii”. 4 ianuarie – Sabin Gherman, controversatul lider al organizatiei Pro Transilvania, autorul dubiosului apel “M-am săturat de România”, a primit o ofertă de a preda o materie intitulată „Relatiile româno-maghiare“, la universitatea particulară „Karoly Gaspar“ din Budapesta. Sabin Gherman nu exclude posibilitatea ca în viitor Transilvania să devină un stat independent.

7 ianuarie – Preşedintele UDMR, Bela Marko, consideră că partidul aflat la guvernare în Ungaria îi favorizează pe adversarii săi din blocul radical.

La Conferinţa de presă de început de an, ministrul de Externe al Ungariei, Janos Martonyi, a declarat că, în acest an, în relaţiile cu România, se vor axa pe deschiderea unui consulat la Miercurea Ciuc, modernizarea unor puncte de trecere a frontierei, restituirea imobilelor bisericilor maghiare şi înfiintareaUniversitătii „Petofi-Schiller“.

Gh. Funar, primarul municipiului Cluj-Napoca şi secretar general al PRM, i-a solicitat în scris premierului Mugur Isărescu să depună o plângere penală la Parchetul general de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie împotriva presedintelui Consiliului Judetean Harghita, Gabor Kolumban, pentru atentat împotriva ţării, a ordinii de stat, a liniştii şi siguranţei cetăţenilor (acesta declarase că în Ţinutul Secuiesc se pot stabili români doar dacă ştiu limba maghiară).

8 ianuarie – Cu ocazia aniversării unui deceniu de activitate, deputatul UDMR de Cluj, Jeno Matis, s-a plâns de neînfiinţarea universităţii de stat cu predare în limba maghiară la Cluj-Napoca, de neadoptarea unei legi a minorităţilor naţionale şi a comunitătilor autonome, a drepturilor individuale, colective şi cele privind teritoriile autonome. Ca urmare, politica UDMR în acest an va trebui îndreptată în această direcţie.

10 ianuarie – Ca urmare a intenţiei primarului Clujului de a ridica o statuie „dictatorului fascist“ Ion Antonescu, în cotidianul maghiar Nepszava, ziarista Maria Gal apreciază că: „Fascismul îmbrăcat în straie religioase a renăscut şi cucereşte teritorii tot mai întinse în România“.

15 ianuarie – UDMR a sărbătorit la Tg. Mureş 10 ani de existenţă, la aniversarea jubiliară participând şi Ibolya David – ministrul de Justiţie al Ungariei, Ferenc Szöcs – ambasadorul Ungariei la Bucureşti şi consulul general al Ungariei la Cluj-Napoca, Lászlö Alföldi. Cu această ocazie s-a citi mesajul de felicitare al preşedintelui Emil Constantinescu, care s-a referit la contribuţia UDMR la democratizarea României.

17 ianuarie – Într-o conferinţă de presă a PNŢCD, Andrei Marga, ministrul Educaţiei Naţionale, a declarat că nu are în vedere înfiinţarea unei universităti maghiare, ci „consolidarea Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj“ pe sistemul multiculturalităţii.

27 ianuarie – La Budapesta s-a deschis un biroul de informaţii al UDMR, unde cei interesati pot primi amănunte cu privire la Legea funciară din România, care a intrat în vigoare la 12 ianuarie 2000.

27 ianuarie – UDMR publică o broşură cu „indicaţii practice” şi „metode” pentru îndrumarea ungurilor care doresc să revendice terenuri în baza Legii 1/2000, asa zisa lege „Lupu“.

Februarie

12 februarie – Uniunea Mondială a Maghiarilor (UMM) a lansat un apel către maghiarii de pretutindeni să comemoreze la 20 iunie, 80 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, mărşăluind pe străzile orasului în care locuiesc, cu câte o lumânare aprinsă în mână la ora 16³⁰ (ora semnării Tratatului).

Aşa după cum se stie, UMM ţinteşte reunificarea naţiunii maghiare.

16 februarie – Având în frunte pe preotul reformat Bela Szatmari, medicii şi asistentele medicale de etnie română,din comuna clujeană Luna de Sus au fost alungaţi de sătenii de etnie maghiară şi înlocuiţi cu un medic şi o asistentă maghiari aduşi din judeţul Harghita.

Odată cu începerea negocierilor de aderare a României la UE, Ungaria face mare tărăboi pe tema dezastrului ecologic de la Baia Mare, provocat de poluarea cu cianură a râurilor Someş şi Tisa de către SC “Aurul” SA Baia Mare.

Delegaţia ungară, condusă de secretarul de stat al Ministerului de Externe, Zsolt Nemeth, a aflat că ceangăii nu înteleg nici un cuvânt în limba maghiară.

Persoane necunoscute au spart peste noapte geamurile Ambasadei Române din Budapesta, cu borcane.

21 februarie – Preşedintele Emil Constantinescu a promulgat Legea Referendumului, care permite ungurilor din secuime să-şi hotărască singuri soarta.

Martie

3 martie – Preşedintele UDMR, Marko Bela, a anunţat că este nemulţumit de rezultatele vizitei Înaltului Comisar OSCE pentru minorităţi naţionale, Max Von DerStoel, pentru că nu a făcut nimic în România privind transformarea Universitătii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca în universitate multiculturală.

5 martie – Senatorul UDMR György Frunda, candidatul UDMR la preşedinţia României în 1996, într-un amplu interviu acordat postului de radio Kossuth din Budapesta, a afirmat că UDMR îl va susţine pe Emil Constantinescu pentru intrarea în turul II al alegerilor prezidenţiale.

11 martie – Preşedintele Societătii Transilvane a Ungarilor de Pretutindeni (STUP), Miklos Patrubanyi, a declarat că la Congresul Mondial al Maghiarilor, din luna mai de la Budapesta, va cere acordarea cetăţeniei ungare pentru maghiarii din Ardeal chiar dacă aceştia trăiesc pe teritoriul unui alt stat (România).

14 martie – Secretarul de stat în Ministerul Lucrărilor Publice şi Administraţiei Teritoriale (MLPAT), Laszlo Borbely, a avizat favorabil solicitarea Primăriei Cluj-Napoca de a ridica o statuie lui Samu Fenyes, autorul lucrării „Ungaria revizionistă”.

25 martie – Preşedintele UDMR, Bela Marko, a declarat la Cluj că UDMR se simte un partid de rangul doi, deoarece se simte „respinsă dur“ de regimul Constantinescu.

Aprilie

1 aprilie – La Tg. Mureş, cu ocazia şedintei CRU, preşedintele UDMR, Bela Marko, a afirmat că este mulţumit de bilanţul celor 4 ani de guvernare şi că nu vede o guvernare alături de PDSR, având în vedere retorica, programul şi atitudinea acestuia faţă de Uniune.

4 aprilie – Într-un interviu acordat postului radio Kossuth din Budapesta, preşedintele UDMR, Bela Marko, declară că PDSR încearcă să coopereze cu UDMR.

13 aprilie – Un sondaj realizat la solicitarea UDMR de către Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice legitimează strategia conducerii UDMR: 82, 6 a sută dintre maghiari cred că UDMR ar trebui să intre la guvernare şi după anul 2000.

Adrian Năstase a dat o declaraţie în care îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de constrângerile şi îngrădirea drepturilor fireşti ale populaţiei româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, în ceea ce priveşte identitatea culturală şi spirituală. El apelează la toate forţele politice româneşti să elaboreze un sistem legislativ care să sancţioneze acţiunile autonomist-separatiste. Cere UDMR-ului să-şi definească poziţia faţă de astfel de acţiuni.

14 aprilie – Venit pentru o zi la Bucureşti, premierul ungar, Viktor Orban, a declarat că va face totul ca Ungaria să-şi recupereze pagubele produse de poluarea Tisei şi că va susţine toate dezideratele maghiarimii, aflate în portofoliul UDMR.

15 aprilie – Presa maghiară apreciază că vizita lui Viktor Orban la Bucureşti a fost un insucces.

21 aprilie – În vizita sa la Tg. Mureş, preşedintele Emil Constantinescu i-a făcut o vizită acasă lui György Frunda.

26 aprilie – Fundaţia curatoriului Sapientia a hotărât ca sediul administrativ să fie la Cluj, iar 2-3 facultăţi se vor înfiinţa în secuime şi la Tg. Mureş. Amintim că Parlamentul Ungar a alocat deja 2 mld. de forinţi (150 mld. lei), pentru o primă susţinere financiară a universitătii.

Mai

5 mai – După ce a ars şi distrus steagul Tricolor românesc, un tânăr maghiar, Attila Andras Jakab, muncitor la “Carbid fox” din Mun. Târnăveni, jud. Mureş, s-a sinucis din cauza mustrărilor de conştiinţă. În scrisoarea lăsată, acesta motivează gestul cum că a fost inoculat cu ură şi îi este ruşine de consătenii lui români din satul Deaj, com. Mica, jud. Mureş. Iată unde duce politica UDMR şi a bisericilor maghiare!

8 mai – Consiliul operativ al UDMR anunţă, printr-un comunicat remis presei, suspendarea din functie a preşedintelui Organizaţiei Mureş, Elöd Kincses, pentru încălcarea cu regularitate a deciziei Consiliului Reprezentanţilor Uniunii (CRU) şi ale Consiliului Reprezentanţilor Teritoriali (CRT). În locul lui a fost numit interimar deputatul Attila Kelemen. Elöd Kincses a fost contracandidatul lui Bela Marko la preşedinţia Uniunii.

12 mai – Comentatorii politicii budapestani apreciază că revenirea lui Iliescu la putere ar tensiona relaţiile dintre România şi Ungaria, fapt care ar putea afecta prestigiul Ungariei în faţa Europei Occidentale şi a SUA. Totodată, premierul Orban a prevăzut în programul Ministerului Afacerilor Externe ca dată a deschiderii consulatelor la Miercurea Ciuc şi Constanţa, 20 august, precum şi sumele necesare.

15 mai – Episcopii maghiari condiţionează semnarea documentului care prezintă strategia de integrare în Uniunea Europeană de introducere a angajamentului guvernului de restituire a proprietătilor bisericeşti şi învăţământului confesional. Situaţia e dificilă, fiindcă majoritatea imobilelor adăpostesc în prezent şcoli, spitale sau sunt sedii ale autorităţilor locale.

16 mai – La Palatul Snagov, reprezentanţii bisericilor maghiare obţin ceea ce au cerut şi, în consecintă, semnează Declaraţia de susţinere a Românei pentru integrarea în UE.

17 mai – Redactorul-şef al Departamentului emisiunilor în limba maghiară al TVR, Zoltan Boros, adresează o scrisoare deschisă preşedintelui UDMR, Bela Marko, prin care îi cere să aibă grijă să nu se destrame unitatea Uniunii şi să respecte întru-totul democratia internă.

19 mai – Coaliţia nu găseşte o cale de comunicare, lucru exemplificat de PD, care exclude asumarea răspunderii guvernamentale pe legile propuse de PNŢCD, PNL şi UDMR, deoarece acestea sunt prea importante.

24 mai – Sigură de victoria în alegerile din 2002, opoziţia ungară condiţionează sprijinirea integrării României în UE de rezultatul alegerilor. Preşedintele Comisiei de Politică externă a Parlamentului ungar, Istvan Szent-Ivanyi, a precizat că dacă viitorul Guvern al României se va constitui din „forţe extremiste sau fost comuniste, integrarea României va fi periclitată“.

Iunie

Groful Albert Wass, cunoscut criminal de război, condamnat la moarte în 1946 de Tribunalul din Cluj, are parte de o placă comemorativă, pe zidul şcolii din Mugeni (Harghita), pusă de UDMR. Cererea Ministerului Educatiei Naţionale de a se anula ceremonia n-a fost respectată nici de directoarea şcolii, Ema Laszló, nici de inspectorul şcolar al judeţului Harghita, Ferenc Astalosz. Acţiunea a fost inţtiată de UDMR, contestând, astfel, autoritatea statului român.

19 iunie – Valuri în UDMR. Senatorul UDMR, Attila Verestoy, dă un comunicat în numele Organizaţiei teritoriale Odorheiul Secuiesc, în care declară că Jeno Szasz – primarul ales al Odorheiului, vicepresedinte al Blocului Reformist din UDMR –, a manipulat populaţia, implicând sprijinul Guvernului ungar folosind prezenţa unor înalţi demnitari ai acestuia. Preşedintele Blocului Reformat al UDMR, Tibor T. Toro, respinge afirmaţiile lui Verestoy.

22 iunie – Cu sprijinul celor 5 consilieri judeţeni PDSR, cei 17 consilieri judeţeni UDMR din Consiliul Judeţean Mureş aleg ca preşedinte al Consiliului Judetean Mureş un membru al UDMR, György Virag. Mentionăm că cei 17 consilieri UDMR şi-au câştigat postul într-un Consiliu Judeţean compus din 41 de persoane. Elöd Kincses, fostul preşedinte al Organizatiei UDMR Mureş, fugit la Budapesta pentru implicarea sa în evenimentele din martie 1990 de la Tg. Mureş şi de curând repatriat, a anunţat în şedintele Consiliului Reprezentanţilor Uniunii (CRU) de la Tg. Mureş cu actionare în instantă a deputatului Attila Kelemen pentru nereguli în organizarea campaniei electorale. Ar fi fost pentru prima dată când UDMR s-ar confrunta într-un proces public cu un membru al organizaţiei. De fapt, întreaga şedintă a fost foarte furtunoasă, Bela Marko fiind acuzat de dictatură.

Iulie

12 iulie – Într-un interviu acordat agenţiei Mediafax, preşedintele UDMR, Bela Marko, a anunţat că la 22 iulie vor hotărî dacă UDMR va avea un candidat la preşedintie, dar este posibilă şi o colaborare cu PDSR, dacă acesta îşi va revizui programul în ceea ce priveste problemele naţionale.

15 iulie – Deputatul Atilla Kelemen a fost ales preşedinte al UDMR-Mureş, în locul fostului preşedinte, Elöd Kincse, care s-a retras din cursă.

21 iulie – Conform unui sondaj realizat în Ungaria şi comandat de Guvernul Orban, se arată că 50 la sută dintre maghiari vor drepturi speciale pentru conaţionalii lor din afara graniţelor, ceea ce justifică viitoarea lege a statutului maghiarilor din afara granitelor, pe care guvernul Ungariei doreşte să o promoveze.

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita, Gabor Kolumbán, s-a retras temporar din UDMR, nemulţumit de „practicile nedemocratice“ ale conducerii.

22 iulie – Consiliul Reprezentanţilor Uniunii (CRU) a hotărât ca UDMR să aibă un candidat la preşedintie. Numele său va fi anunţat la începutul lunii septembrie.

24 iulie – La lucrările inaugurale ale celei de-a XI-a Universităţi de Vară de la Balvanyos a participat LaszlóKöver, preşedintele partidului de guvernământ din Ungaria, FIDESZ, care a cerut ca UDMR să fie unită.

28 iulie – Ministrul de Externe ungar, Janos Martonyi, prezent la Universitatea de Vară Balvanyos, a declarat că Tratatul de pace româno-ungar este incomplet, lipsind problema învăţământului superior în limba maghiară şi retrocedarea bunurilor comunitare. Totodată, Martonyi a afirmat că investitorii nu vin în Transilvania deoarece nu există o infrastructură şi a pledat pentru îmbunătătirea legăturii dintre secuime şi Ungaria.

29 iulie – Premierul maghiar Viktor Orban, prezent şi el la Universitatea de Vară Balvanyos, a anunţat la Tuşnad că extinderea NATO nu se mai află pe agenda Alianţei. La încheierea lucrărilor universităţii au participat şi Adrian Severin – care a pledat pentru o Europă regionalizată a Statelor Unite – şi Nicolae Manolescu.

August

2 august – Judecătoria sectorului 2 Bucureşti a cerut dosarul de securitate al lui LaszlóTökes în procesul intentat de episcop corespondentei Associoted Press (AP) – AlisonMutler.

10 august – Episcopul reformat LaszlóTökes recunoaşte că a scris un angajament de informator al Securităţii, dar nu l-a semnat. Totodată, acesta a recunoscut că a primit în aprilie 1989 suma de 20.000 lei din partea serviciilor secrete ungare, neştiind, însă, de la cine (?!)!

25 august – La manifestaţia „Festival în graniţa 2000“, din localitatea ungară Koszeg, episcopul LaszlóTökes a declarat că „maghiarii din Transilvania se vor transforma într-un popor servil“.

27 august – Conform unui proiect elaborat de Uniunea Mondială a Maghiarilor, maghiarii de peste hotare vor deveni „cetăteni externi“ ai Ungariei. Legea cetăţeniei va fi o completare la Legea Statutului.

28 august – Ministrul minorităţilor, Peter Kovacs-Ekstein, a declarat că UDMR primeşte nenumărate semnale din partea unor cancelarii europene, conform cărora ar trebui să participe la un Guvern care include UDMR, condus de Ion Iliescu, pentru a rămâne mai departe la guvernare. Un sondaj efectuat în lunile mai-iunie arăta că 95 la sută dintre maghiarii din România doreau acest lucru.

30 august – Preşedintele de onoare al UDMR, episcopul LaszlóTökes, confirmă cele relatate de Peter Kovacs-Ekstein.

31 august – Pentru a nu da impresia că PDSR are nevoie de sprijin pentru viitoarea guvernare, Adrian Năstase a asociat UDMR cu Organizatia pentru Eliberarea Palestinei şi a criticat dur politica UDMR. În acest fel el caută să atragă electoratul lui Funar la Iliescu.

Septembrie

2 septembrie – Adrian Năstase declară într-o conferinţă de presă că turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale se va desfăşura între Ion Iliescu şi Corneliu Vadim Tudor.

7 septembrie – UDMR este singurul care a semnat Protocolul de neagresiune propus de PNL partenerilor de coaliţie.

8 septembrie – UDMR Cluj îl propune de LaszlóTökes pentru a candida la preşedintia României.

10 septembrie – UDMR definitivează soluţia şi decide ca György Frunda să candideze pentru preşedintia României. LaszlóTökes l-a atenţionat pe Frunda să nu spună ce ar dori să audă românii, ci ceea ce i-ar mobiliza pe maghiari.

15 septembrie – UDMR a declanşat campania de strângere a celor 300.000 de semnături pentru susţinerea lui György Frunda la preşedinţie.

26 septembrie – Theodor Stolojan – candidatul PNL la preşedinţia României – în cadrul turneului electoral efectuat în Transilvania, a declară că nu are nici o obiecţie pentru înfiinţarea universităţii maghiare.

26 septembrie – Consiliul operativ al UDMR a decis să sprijine acţiunea de înfiinţare a instituţiei cetăţeniei ungare cu rezidenţă externă.

Octombrie

6 octombrie – Gheorghe Funar, primarul municipiului Cluj-Napoca şi secretar general al PRM, îl anunţă în scris pe primarul general al Budapestei, Gabor Demszky, că în data de 21 octombrie va fi acolo însotit de cei 31 de consilieri locali, arheologi şi ziarişti, pentru a se împărtăşi din experienţa ungurilor în materie de conservare a vestigiilor romane descoperite în Budapesta.

9 octombrie – Poliţia din Cluj-Napoca l-a reţinut pe Joszef Vincze, care, înarmat cu un pistol,  intenţiona să îl asasineze pe Gh. Funar. Totodată, Gh. Funar a dat publicităţii o scrisoare de ameninţare cu moartea, primită de la un cetăţean maghiar din Budapesta.

11 octombrie – PDSR şi UDMR fac declaraţii vagi privind o viitoare alianţă la o guvernare, post-electorală.

15 octombrie – Candidatul UDMR la preşedintia României, György Frunda, s-a lansat în cursa electorală la Satu Mare. Cu un program bazat pe dezvoltare regională, el a promis adoptarea unui statut cultural al minorităţilor.

23 octombrie – UDMR, prin candidatul său la preşedintia României, György Frunda, declară că nu exclude o colaborare cu PDSR la o viitoare guvernare.

24 octombrie – Într-o conferintă de presă, preşedintele PNL, Valeriu Stoica, o întoarce, declarând că înfiinţarea universitătii maghiare nu reprezintă o prioritate pentru PNL.

30 octombrie – Secretarul general al PRM, Gh. Funar, i-a adresat o scrisoare presedintelui PDSR, Ion Iliescu, cerându-i să declare „public şi fără echivoc” dacă, în cazul că va fi ales „pentru al treilea mandat“, preşedinte al României, va menţine sau nu UDMR la guvernare şi ce pozitie va lua faţă de acţiunile antiromâneşti ale uniunii.

Noiembrie

3 noiembrie – György Frunda a declarat la Cluj-Napoca că UDMR încă nu a negociat cu PDSR, dar nici cu alte partide.

10 noiembrie – Marko Bela, preşedintele UDMR, declară că UDMR nu este mulţumită de oferta PDSR. Uniunea cere angajamente ferme pentru universitatea maghiară şi retrocedarea imobilelor bisericeşti.

21 noiembrie – Marko Bela, preşedintele UDMR, declară că UDMR se pregăteşte pentru Opoziţie, întrucât nu se întrevede o posibilitate de intrare în viitorul Guvern.

22 noiembrie – György Frunda lansează un apel către „toti cetăţenii democraţi“ să conlucreze pentru izolarea preşedintelui PRM, Corneliu Vadim Tudor, şi a extremismului în România.

Decembrie

21 decembrie – PDSR promite marea cu sarea maghiarilor din România, numai pentru a obţine sprijin parlamentar.

2001

Ianuarie

UDMR l-a ales ca avocat al ucigaşilor maghiari din decembrie 1989, în Harghita şi Covasna, pe senatorul UDMR György Frunda, care s-a prezentat la proces însoţit permanent de echipe ale televiziunii budapestane, Duna TV, sfidând judecătorii şi publicul. La aflarea verdictului Curţii Supreme de Justiţie, senatorul-avocat al UDMR, György Frunda, a plecat spumegând de furie şi strigând că această condamnare înseamnă condamnarea minorităţii maghiare din România. UDMR este chemată la guvernare de către un PDSR aflat în căutarea unei imagini „europene“. Pactul de guvernare este ţinut secret, dar, din „realizările“ celor două partide aflate în cârdăşie, se pot deduce concesiile făcute hibridului politico-civico-hungarist: 1) Universitate maghiară de stat; 2) Ridicarea limbii maghiare la rangul de limbă oficială în administraţia publică locală; 3) Împroprietăriri din avuţia natională pentru etnicii maghiari şi organizaţiile ungureşti.

PDSR promovează Legea administratiei publice locale prin care, în contradicţie cu interesele naţionale ale României, limba maghiară este ridicată la rangul de limbă oficială în administraţia publică locală din teritoriile locuite de maghiari şi secui. Curtea Constituţională, obedientă Puterii, respinge sesizarea de neconstituţionalitate a Legii administraţiei publice locale formulată de către PRM.

PDSR promovează Legea restituirii imobilelor naţionalizate, prin care face cadou populaţiei ungureşti din Ardeal un număr imens de imobile trecute în patrimoniul Statului Român pe căi legale. Această lege creează pericolul ca toate centrele oraselor transilvănene să fie trecute în proprietatea unor organizaţii sau cetăţeni de origine maghiară. Sesizarea de neconstituţionalitate a legii, formulată de către PRM, a fost respinsă de aceeaşi Curte Constituţională aservită Puterii. Guvernul de la Bucureşti recompensează UDMR, pentru participarea la guvernare, cu importante proprietăţi scoase din avuţia naţională. Astfel, staţiunea Sovata (4 hoteluri, 105 vile, 2 lacuri, baza de tratament, numeroase depozite, 200 ha de pământ) este făcută cadou serviciilor secrete ungureşti, fiind vândută la un preţ ridicol de mic(1,5 milioane dolari) şi, printr-o procedură ilegală, prejudicind statul român cu circa 233 milioane dolari. Seria actelor antinaţionale comise de către PSD în beneficiul concubinei politice UDMR continuă…

Parlamentul de la Budapesta adoptă Legea Statutului maghiarilor din afara graniţelor Ungariei, îndreptată împotriva Slovaciei şi României. Legea este criticată de toate forurile europene, însăşi Comisia Consiliului Europei de la Veneţia o consideră contrară spiritului şi practicii europene. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei aprobă o Rezoluţie iniţiată de senatorul Corneliu Vadim Tudor, prin care se respinge Legea Statutului maghiarilor din afara graniţelor Ungariei ca fiind o lege neeuropeană. Adrian Năstase, preşedintele PDSR, năpârlit în PSD, manifestă o atitudine ambiguă. Liderul PSD utilizează trei tipuri de discursuri, în funcţie de auditor: un discurs naţionalist pentru România, unul pro-maghiar în relaţia cu UDMR şi Ungaria şi unul european pe la curţile Europei sau în bucătăria Casei Albe. Pentru a le face pe plac ungurilor, Adrian Năstase şochează opinia publică românească, dar şi pe liderii moderaţi ai PSD, cu declaraţia de susţinere a Legii legitimaţiei de maghiar, dacă aceasta va fi aplicată pe teritoriul României de către UDMR.

Februarie

16 februarie – UDMR solicită deschiderea de consulate maghiare la Miercurea Ciuc şi Constanţa şi anunţă vizita lui Zsolt Nemeth, subsecretar de stat ungar.

20 februarie – UDMR promovează un proiect de lege privind înfiinţarea unei universităţi pur maghiare la Cluj-Napoca, fără linie de studiu în limba română.

22 februarie – Partidul România Mare transmite un comunicat prin care acuză tandemul PDSR-UDMR de oficializarea limbii maghiare ca a doua limbă în stat, în urma introducerii ei în administraţia publică locală.

26 februarie – UDMR ameninţă cu retragerea susţinerii acordate partidului de guvernământ în cazul în care nu vor primi pădurile cerute până în luna iunie 2001.

28 februarie – Într-un interviu dat ziarului Magyar Hirlap, Ion Iliescu recunoaşte că UDMR este la guvernare. Marko Bela, în schimb, se declară în continuare în opoziţie, argumentând că nu au miniştri sau secretari de stat. Martie

2 martie – Aflaţi în vizită privată în judeţele Alba, Arad, Harghita, Covasna, doi demnitari unguri, ministrul Justiţiei Ibolya David şi secretarul de stat al MAE ungar Zsolt Nemeth, au avut întâlniri oficiale cu autorităţile locale, fără înştiinţarea Bucureştiului.

3 martie – Senatorul Peter Kovacs-Eckstein cere în cadrul unei conferinţe de presă retrocedarea imediată a imobilelor aparţinând bisericilor reformate.

5 martie – UDMR Sfântu Gheorghe solicită demiterea prefectului judetului Covasna,Horia Grama, motivând că acesta dispune numiri în funcţii de conducere fără acordul prealabil al parlamentarilor UDMR. Aceeaşi situaţie se întâlneşte în judeţul Harghita, în cazul prefectului Mircea Duşa.

6 martie – Marko Bela, Adrian Năstase şi Ion Iliescu cad de acord în privinţa vizitei demnitarilor maghiari fără anunţarea oficialităţilor române de la Bucureşti, afirmând că discuţiile purtate de aceştia cu autorităţile locale „nu ţin de marea politică“.

26 martie – Curtea Supremă de Justiţie condamnă cinci dintre asasinii maiorului Aurel Agache, în decembrie 1989, la Târgu Secuiesc, pentru lovituri cauzatoare de moarte. Dintre aceştia, trei3 inculpaţi deja părăsiseră legal România, întrucât instanţa de judecată nu luase măsuri de interdicţie.

28 martie – Marko Bela se plânge la Budapesta că relaţiile cu PDSR nu sunt cele aşteptate.

30 martie – UDMR Cluj avertizează PDSR cu rezilierea protocolului dintre aceştia.

Aprilie

11 aprilie – Condiţionat de sprijinul acordat pentru votarea Legii Bugetului, UDMR şi PDSR încep negocieri în vederea modificării Legii 1/2000 privind restituirea terenurilor agricole şi forestiere.

26 aprilie – Episcopul reformat Laszlo Tokes, preşedintele de onoare al UDMR, aflat în vizită în SUA, afirmă că maghiarimea este în continuare asuprită în România. El este susţinut de episcopul catolic Joszef Templi, care efectua un turneu în SUA şi Canada, însoţind ansamblul coral al Universitătii Creştine Maghiare Partium, în scopul obţinerii de sprijin material, moral şi politic pentru universităţile maghiare din Transilvania. Mai

1 mai – Ion Iliescu declară că aşteaptă clarificări din partea Ungariei privind proiectul legislativ asupra Statutului maghiarilor din afara graniţelor statului ungar.

2 mai – Ministrul de externe Mircea Geoană afirmă începerea consultărilor cu omologul ungar. Tibor Toro şi Atila Verestoy dau asigurări că protocolul nu este în pericol şi că nu există probleme majore.

3 mai – UDMR şi-a impus la Camera Deputaţilor amendamentele la Legea Regimului Silvic.

8 mai – Senatorul Gheorghi Prisăcaru, preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, ia atitudine în problema legii statutului maghiarilor din afara graniţelor.

11 mai – Premierul Adrian Năstase declară că legea statutului maghiarilor va fi blocată în România atât timp cât autorităţile de la Bucureşti nu vor fi consultate de către cele de la Budapesta.

14-15 mai – Sunt schimbate mesaje aprinse între Budapesta şi Bucureşti, pe aceeaşi temă. Iunie

2 iunie – PDSR anunţă încheierea unui protocol cu Partidul Socialist Maghiar.

4 iunie – Guvernul ungar, condus de premierul Viktor Orban, amplasează în localitatea Zebeny, din apropierea graniţei de nord-vest a României, un clopot, numit „Clopotul reamintirii”, aşezat pe „Muntele Calvarului“, care bate zilnic la ora 16:30 (ora semnării Tratatului de la Trianon), până când consecinţele acestuia vor dispărea şi Transilvania va reveni la Ungaria.

19 iunie – Parlamentul Ungariei votează Legea statutului cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2002. Adrian Năstase declară că Ungaria nu a ţinut cont de observaţiile Bucureştiului şi, în consecinţă, va bloca aplicarea ei în România.

20 iunie – UDMR îşi exprimă speranţa că legea se va aplica.

21 iunie – Guvernul e dispus să renunţe la cooperare cu UDMR.

25 iunie – Consiliul Europei dezaprobă legea statutului. PRM cere în Camera Deputaţilor interzicerea aplicării acestei legi în România.

26 iunie – UDMR cere ca politiştii să fie obligaţi să cunoască limba maghiară în localităţile în care etnicii maghiari depăşesc 20 la sută din populaţie.

29 iunie – Ministrul administraţiei publice locale, Octav Cozmâncă, recunoaşte că în ţară se aplică inscripţionarea bilingvă a numelor localităţilor cu peste 20 la sută populaţie maghiară, dar cere autorităţilor judeţene să nu se grăbească.

Iulie

Senatorul Karoly Szabo, vorbind în numele UDMR, afirmă că se impune modificarea Constituţiei.

5 iulie – Viktor Orban declară că a informat statele vecine Ungariei referitor la prevederile legii statutului maghiarilor din afara graniţelor.

17 iulie – Monumentul eroilor români din comuna Crăciuneşti, judeţul Mureş, cu o populaţie formată în majoritate de rromi şi maghiari, a fost profanat.

28 iulie – La Târgu Mureş, premierii Viktor Orban şi Adrian Năstase se întâlnesc pentru a dezbate Legea statutului maghiarilor; nu se ajunge la un acord, amânându-se rezolvarea pentru luna septembrie, prin o comisie mixtă româno-ungară.

30 iulie – 4 august – Au loc lucrările Universităţii de vară Balvanyos la Tuşnad, unde temele predilect discutate au fost autonomia teritorială şi culturală, problema învăţământului în limba maghiară, legea statutului şi modificarea textului din Constituţie  privitor la România „stat naţional unitar“. August

10 august – Se lansează cartea Naţionalistul, a deputatului PRM Vlad Hogea.

12 august – La Reghin, în curtea Bisericii romano-catolice a fost dezvelit bustul lui Albert Wass, criminal de război în Al Doilea Război Mondial, condamnat la moarte în contumacie (lipsă) de către Tribunalul Popular de la Cluj pentru uciderea, în localitatea Sucutard, a românilor şi evreilor, sentinţă confirmată de Tribunalul Internaţional pentru Crime de Război.

14 august – Pentru a contrabalansa acţiunile UDMR, la Izvorul Mureş are loc o Universitate de Vară. Organizaţiile româneşti din judeţele Harghita şi Covasna au decis, cu această ocazie, să se unească într-un for civic „Forumul civic al românilor din secuime”. Ion Iliescu a refuzat invitaţia adresată de a participa la lucrările Universităţii de Vară.

Septembrie

5 septembrie – La „Casa maghiară” din Budapesta, sediul Uniunii Mondiale a Maghiarilor, are loc comemorarea festivă a lui Miklos Horthy, amiralul fără flotă, fost regent al Ungariei, de al cărui nume se leagă crimele şi persecuţiile împotriva românilor din timpul ocupaţiei maghiare a NorduluiArdealului, în timpul celui de-AlDoilea Război Mondial.

28 septembrie – Delegaţiile maghiară şi română nu au ajuns la un acord privind aplicarea Legii statutului maghiarilor din afara graniţelor, problema fiind pasată unui Comitet Special.

29 septembrie – Consiliul Reprezentanţilor UDMR la Târgu Mureş a discutat despre condamnaţii în cazul Agache. Bela Markó a trecut în revistă realizările şi nerealizările UDMR. Senatorul György Frunda a fost ales preşedinte al CRU, iar episcopul László Tökes, preşedintele de onoare al UDMR, a fost sancţionat cu mustrare scrisă.

Octombrie

3 octombrie – La Târgu Mureş s-a inaugurat prima universitate particulară  maghiară din România „Sapientia”,  cu sediul central la Cluj-Napoca. Ministrul învăţământului din Ungaria, Jozsef Pálinkás, prezent la inaugurare, a asigurat de tot sprijinul Ungariei, guvernul ungar alocând în acest sens 3 x 2 miliarde de forinţi, adică aproximativ 700 miliarde de lei. În declaraţiile făcute cu acest prilej s-a afirmat că anul 2001 este anul comunităţii maghiare din Transilvania şi întreg Bazinul Carpatic. Invitată să participe, la o manifestaţie organizată pe teritoriul României de către Ungaria, ministrul învăţământului din România, d-na Ecaterina Andronescu a declinat invitaţia.

12 octombrie – Liga Transilvania-Banat, înfiinţată de Sabin Gherman (cel care „s-a săturat de România”) şi-a prezentat programul în cadrul unei conferinţe de presă la Târgu Mureş.

19 octombrie – Comisia Europeană pentru democratieşi drept a Consiliului Europei a admis că România are dreptate în argumentele prezentate referitor la Legea statutului maghiarilor din afara graniţelor Ungariei.

25 octombrie – Adrian Năstase propune ca legitimatia de ungur să fie echivalentă cu calitatea de membru al UDMR. Kiss Kalman, preşedintele Partidului Liber Democrat Maghiar protestează, afirmând că dintr-o uniune fără cotizanţi (UDMR), se va ajunge ca în contul lui Marko Bela să cotizeze atât maghiarii, cât şi românii.

30 octombrie – În Harghita şi Covasna se folosesc manuale şcolare tipărite în Ungaria. Comisia Ministerului Educaţiei şi Culturii a descoperit 90.000 de astfel de manuale folosite în Covasna. Pál Lászlofi, preşedintele Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România, cu sediul la Miercurea Ciuc, declară că „nu vor renunţa la manualele tipărite în Ungaria!”. Noiembrie

Se editează la Budapesta, de către Asociaţia Tinerilor Ungari cu finantare din partea Parlamentului si Guvernului Ungariei, un CD intitulat „Cântece revizioniste actualizate”.

1 noiembrie – Guvernul Orban decide să nu se modifice legea statutului.

3-4 noiembrie – La Sfântu Gheorghe, sub conducerea lui Adam Katona are loc un „Forum civic” despre dubla cetăţenie, „afacerea“ Agache, modificarea Constituţiei şi scăderea nivelului economic şi social al ţinutului secuiesc.

16 noiembrie – La Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare al Ţării (CSAT), Radu Timofte, directorul SRI, susţine afirmaţia ministrului de interne Ion Rus referitoare la faptul că în judeţele Harghita şi Covasna statul român şi-a pierdut autoritatea.

21 noiembrie – La Odorheiul Secuiesc, Asociaţia civică „Pro Odorhei” condusă de Adam Katona, a organizat un miting „anti-UDMR” la care a participat Laszlo Tokes, Tibor Toro şi Sabin Gherman, urmat de discuţii pe baza statutului, la care lui Sabin Gherman nu i s-a permis să participe.

28 noiembrie – Postul de televiziune din Budapesta, Duna TV, prezintă emisiunea „Expansiunea Bisericii Ortodoxe Române pe pământul secuiesc”, în care se deplâng „nedreptăţile Trianonului, se contestă formarea şi continuitatea poporului român pe aceste meleaguri”. Decembrie

1 decembrie – La Miercurea Ciuc, senatorul Csaba Sogor, primarul Csaba Csedoşi conducerea UDMR Harghita cer localnicilor să boicoteze Ziua Naţională a României şi să poarte banderole negre pe braţ în semn de doliu, afirmând că „ceea ce pentru un popor este sărbătoare, pentru altul poate fi uneori prilej de doliu”. La Târgu Mureş, coroana de flori depusă de senatorul György Frunda şi deputatul Laszló Borbely din partea UDMR, avea o panglică albă şi scrisă cu negru, în semn de doliu. La Sfântu Gheorghe, oficialităţile de etnie maghiară, primarul Albert Almos, preşedintele Consiliului Judeţean , Janos Demeter, cât şi parlamentarii maghiari, au refuzat să participe la sărbătorirea Zilei Naţionale a României.

15 decembrie – Cu ocazia unei întruniri a Consiliului Reprezentanţilor al UDMR de la Târgu Mureş, se intonează imnul de stat al Ungariei. Parchetul de pe lângă Curtea Superioară de Justiţie se autosesizează în acest caz.

16 decembrie – UDMR a refuzat să semneze la Cluj-Napoca „Declaraţia minorităţilor naţionale de susţinere a aderării României la Uniunea Europeană”. Reprezentantul UDMR, Gyula Szek a spus că România nu poate fi un model pentru că se întârzie restituirea imobilelor bisericeşti şi înfiinţarea unei universităţi de stat doar în limba maghiară.

28 decembrie – Premierii Adrian Năstase şi Viktor Orban semnează la Budapesta memorandumul de înţelegere privind aplicarea Legii statutului maghiarilor din afara graniţelor Ungariei, din care spicuim câteva prevederi: documentul administrativ care se va elibera se va numi certificat unguresc, organizaţiile reprezentative ale maghiarilor de pe teritoriul României pot furniza informaţii în absenţa unor documente doveditoare cu caracter oficial, dar nu vor emite nici un fel de recomandări privind originea etnică sau alte criterii, iar procedura de acordare a certificatelor de maghiar va avea loc cu precădere pe teritoriul Republicii Ungare.

Sursă: www.cybcity.com/udmr

About Post Author

wolfsoftcompany

wolfsoft.company@gmail.com

http://desteptati-va.ro

Happy

0 0 %

Sad

0 0 %

Excited

0 0 %

Sleepy

0 0 %

Angry

0 0 %

Surprise

0 0 %