La aproape un sfert de secol după căderea Cortinei de Fier, strigătele dureroase pentru “Libertatea“, pot fi încă auzite de la oamenii care demonstrează în Europa. În România, membră a Uniunii Europene din 2007, oamenii sunt încă în căutarea valorilor democratice care au fost îngropate sub regimul despotic al președintelui controversat al țării, Traian Băsescu. Exact cu un an înaintea următoarelor alegeri prezidențiale din România, Traian Băsescu iși recapătă regimul lui autocratic, care a fost slăbit prin referendum anul trecut, în care 87% au votat în favoarea suspendării sale. Angajat într-un război intern împotriva noului guvern și majoritatea politică, Basescu este acum setat pentru a-și mobilize prietenii din afara României – poate din Europa, poate chiar de peste Oceanul Atlantic. Există zvonuri că va încerca să-și asigure viitorul său politic cu ajutorul conexiunilor sale vechi, care l/au ajutat să rămână la putere în urmă cu un an, în ciuda rezultatului referendumului. Acesta este, poate, cea mai ciudată poveste a unei reveniri în Europa și una care ar fi mult mai probabil să se petreacă într-o țară ca Belarus (ultima dictatură comunistă nereformat restul Europei), decât într-un stat membru al Uniunii Europene. Doar un tiran poate astfel sfida deschis voința poporului (7.4M de voturi din 8.4M de români au votat pentru demiterea lui), dar el totuși revine la birou. Acesta este modul în care Băsescu a reușit să se întoarcă la Palatul Prezidențial după suspendarea lui de trei săptămâni de la Parlament.
Construirea unui regim autocratic
Nu a fost întâmplător faptul că Traian Băsescu a reușit să-și recâștige puterea după ce oamenii lui i-au spus să plece. Sistemul de auto/servire, atent construit l/a salvat.
Regimul lui Basescu este caracterizat printr-o rețea de instituții, care sunt toate sub comanda lui personală. Prin numirea susținătorilor săi loiali în poziții cheie și prin menținerea celor care-si arata recunostinta, Băsescu a reușit chiar să preia controlul total al serviciilor secrete din România prin care își urmărelte cu propriile prerogative în calitate de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării, interesele.
Folosind informațiile furnizate direct de către serviciile secrete și de sistemul de monitorizare , se spune că Băsescu a reușit să-i facă să cedeze, prin presiunii subversive pe cei mai mulți dintre șefii instituțiilor de stat-cheie.
Pas cu pas, prin mai multe întâlniri și mandate, el a reușit să prelungească controlul său personal și să-l extindă în continuare peste capetele procurorilor șefi, precum și conducerea Curții Supreme de Justiție, Consiliului Superior al Magistraturii, Curtea Constituțională din România și Agenția Națională de Integritate, pentru a numi doar câteva. Folosind toate aceste instituții influente, inclusiv Agenția Națională de Administrare Fiscală și Comisia audio-video, de-a lungul celor nouă ani de mandat, Traian Băsescu a reușit să compromită și să elimine rivalii sai politici, fostii aliati, voci ale mișcării sindicale și a societății civile. De asemenea, el a atacat în mod deschis instituțiile de presă independente ale țării.
În esență, au existat două încălcări constituționale, care au condus la decizia Parlamentului de a-l suspenda pe Basescu – nu o dată, ci de două ori, și pentru a apela în cele din urmă la un referendum. Ceea ce s/a întâmplat vara trecută a fost un caz tipic de servitute voluntară a instituțiilor statului față de un singur om – președintele.
Votul majorității zdrobitoare pentru punerea sub acuzare a lui Băsescu a fost suspendat pur și simplu, nul și neavenit de prestația Curţii Constituționale – una dintre instituțiile care se află sub controlul său direct.
Băsescu s-a înconjurat de asemenea, de sprijinul aliaților săi de peste Atlantic. Ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, Mark Gitenstein, de exemplu, este privit ca un susținător fără echivoc a lui Băsescu. Într-o intervenție fără precedent din partea unui diplomat american în ultimul deceniu, ambasadorul Gitenstein a vorbit împotriva referendumului. El a spus că este “profund preocupat de orice încercare de a amenința independența instituțiilor democratice”.
De asemenea, trebuie remarcat faptul că ambasadorul Gitenstein, destul de ciudat, de asemenea, este acționar în bordul Fondului Proprietatea din România.
În ceea ce privește pe emisarii trimiși de la Washington pentru a sprijini în mod public pe Băsescu, aceștia ușor și fără nici o ezitare au îmbrățișat cifrele extrem de umflate prezentate în legătură cu o fraudă electorală imaginară. Ei au prezentat aceste pretinse realități, ca fapte, chiar dacă după un an de la referendum nimeni nu a fost în stare să găsească dovezi care să susțină frauda de aproximativ două milioane de voturi împotrivă suspendarea lui Băsescu.
Acest lucru poate fi descris doar ca o încercare deliberată din partea Washington/lui și Bruxelles să dezinformeze publicul. O teorie scandaloasă a fost chiar inventată în ceea ce privește intenția noului guvern de a … aresta unii judecători ai Curții Constituționale. Adevărul a fost ascuns, fie din partea elitei politice europene, fie de Basescu si sustinatorii sai prin comunicate la Bruxelles și Washington pline de informații false cu distorsionarea adevărului prin care Constituția din România n/ar face nici o mențiune la orice procedură de punere sub acuzare, acreditând teza lor de o lovitură de stat. Mai mult decât atât confuzia a fost menținută în mod deliberat în ceea ce privește independența membrilor Curții Constituționale, care sunt, de fapt, numiți pe criterii politice.
Anul trecut, mii de români au ieșit în stradă cerând “Libertate, libertate” la 23 de ani de la căderea regimului comunist. Mulți dintre ei simt că sub Băsescu, România este mai mult și mai asemănătoare cu Republica Socialistă România a lui Nicolae Ceașescu, conform sondajelor de opinie și rapoartele din mass-media locală.
O statistică oficială vorbește despre regimul actual din România și este una care ar trebui să vă producă griji în toată lumea. Potrivit cifrelor oficiale, au existat mai mult de 3.000 de comenzi (în doar un an) pentru interceptarea convorbirilor telefonice din România pe motive de securitate națională. De asemenea, în România, presa este considerată o “vulnerabilitate” pentru securitatea națională a țării, așa cum scrie în documentul de strategie națională.
După nouă ani de mandat Băsescu, mulți oameni șoptesc în loc de a vorbi. Ei se tem că telefonul lor este ascultat și că un singur cuvânt sau frază ar putea deveni probe în cauza penală construită exclusiv pe compilații și interceptări incomplete a convorbirilor telefonice. Aceasta este o concluzie care poate fi trasă din rapoartele independente cu privire la sistemul judiciar din România, care prezintă cele mai multe dintre cazuri împotriva liderilor politici și oamenilor de afaceri care au fost construite exclusiv pe interceptarea convorbirilor telefonice, fără nici o altă dovadă.
Între timp, detenția preventivă pentru mai mult de un an înainte de a fi trimis în judecată a devenit o metodă comună și una care amintește de metodele din regimul opresiv al lui Stalin. Dar, dincolo de sentimentele tot mai mari de frica si anxietate, românii, de asemenea, se simt frustrați și trădati, pentru ignorarea votului lor de la referendum.
Încercările lui Basescu de a rămâne la putere au creat un paradox: votul a mai mult de sapte milioane de oameni nu contează față de cei care au lipsit la vot. Acest rezultat va afecta, probabil, la alegerile viitoare și, în plus, democrației din România.
De fapt, acesta este visul oricărui conducător autocrat: să înlocuiască voința poporului cu voința lor proprie și de a spori nedumerirea cetățenilor, care încep să cred că nu există nici o posibilitate ca opiniile lor să conteze, deoarece votul, părerea și libertatea lor nu există cu adevărat.
Monopolul asupra mesajelor externe
Înaintea referendumului, livrarea mesajelor prin mass media, din România către alte state membre ale Uniunii Europene și Statele Unite au fost controlate de către persoane apropiate Băsescu.
De fapt, nenumărați mesageri pro-Băsescu au bătut la usa unor membri ai Parlamentului European, și la unele guverne și instituții din afara țării.
Criticii spun ca aceasta a fost o încercare de a difuza doar informații “adecvate“, aprobat de președinte și de regimul său. Au apărut prin lume sub form unor instituții culturale – în principal concepute pentru a promova cultura română în lume – sau organizații non-guvernamentale (ONG-uri), aproape de regim prezidențial (cum ar fi Freedom House România). Scopul lor a fost de a oferi o mai mare credibilitate a așa-numitei informații despre lovitura de stat, care presupune că a fost organizată de către Parlamentul din România, Guvernul și cu majoritatea de 90% din români. Toate aceste eforturi pentru a furniza informații false în restul UE și a Statelor Unite ale Americii au avut ca scop obținerea unui sprijin extern pentru președintele suspendat și compensând lipsa de sprijin intern.
Cine are viitor?
În 13 luni, România va avea probabil un nou președinte, deoarece Basescu nu poate candida pentru un al treilea mandat. Totuși el nu a renunțat. și a lansat recent o idee hilară cum că el ar putea prelungi termenul său constituțional cu cel puțin încă două luni.
Modul său de gândire, combinat cu metodele sale au folosit până acum și împreună cu rețeaua de instituții aflate sub comanda sa, ne face pe toți credem că se poate întâmpla orice. Evenimentul cel mai rău ar sfi cel în care ar schimba scaunul său prezidențial pentru o poziție de președinte a vreunei instituții europene sau NATO.
0 thoughts on “Băsescu – Ultimul autocrat al Europei”
Am scris pe acest site și nu numai despre penalul aflat din prostia românilor în frunte.
Am avut un an plin, 2012 în care am stat în stradă, am strigat către cetățenii noștri, părtaşi şi ei la umilința adusă de fesenei, perpetuată deja în peste 20 ani tot de ei dar cu alte etichete, dar din păcate nu am fost în stare să ne desprindem de starea neputincioasă în care singuri ne-am făcut loc. Poate istoria scoate oameni determinați doar la cicluri mai mari și de acest lucru beneficiază lichelele care mereu și mereu călătoresc fără bilet. Dacă se întâmplă să fie mulți, un sigur controlor nu face față iar opinia celor din jur este greu de aniticipat să apară. La fel se întâmplă și astăzi printre noi. De alegeri a profitat în cea mai mare parte același prototip uman cu specificația că el s-a calat doar pe dorința noastră de a scăpa de Băsescu. Nici măcar asta nu au respectat. Iată că acum, ziariști din Europa, vorbesc în detaliu despre ceea ce noi strigam de pe garduri. Băsescu este un ticălos, iar cei care au venit la guvernare după el sunt asemenea lui din moment ce nu vor să pună capăt sistemului. Articolul este de fapt un rechizitoriu a întregii societăți românești. Fără concursul nostru, fără decizia noastră aceștia astăzi erau în mare parte prin pușcării, dar pentru delicte mărunte. Furturi de găini sau valutiști. Noi i-am făcut ceea ce sunt și tot noi va trebui să-i domolim. Nu vor veni europenii să ne facă ordine. Toată clasa politică este vinovată, este concluzia pe care o desprindem din publicația europeană. Iar dacă este vinovată, trebuie să plece și să nu-și facă griji cu privire la urmări. Va avea cine să preia. În România sunt oameni care vor să slujească, conducând.
Nu cred ca putem garanta cu ceva faptul ca nu vor mai fi persoane cu inclinatii autocratice sau dictatoriale. Sa nu uitam ca, chiar si marele Obama, presedinte al SUA declara sau se afla in fruntea unor legi sau decizii care te fac sa te intrebi serios daca nu tinde, mai subtil, sa mearga spre putin autocratism, sigur, sustinut de grupul sau… Din pacate, tara noastra are un puternic trecut cu conducatori despotici, la fel ca si multe alte state din fostul bloc comunist, pana la urma. Nici Posta nu e mai prejos, deci mostenirea aceasta de factura totalitara sau autocrata se cam perpetua la noi. Ideologia si principiile, din pacate, merg mai departe, in urmatorii membrii care pot fi potentiali viitori conducatori.
Am scris pe acest site și nu numai despre penalul aflat din prostia românilor în frunte.
Am avut un an plin, 2012 în care am stat în stradă, am strigat către cetățenii noștri, părtaşi şi ei la umilința adusă de fesenei, perpetuată deja în peste 20 ani tot de ei dar cu alte etichete, dar din păcate nu am fost în stare să ne desprindem de starea neputincioasă în care singuri ne-am făcut loc. Poate istoria scoate oameni determinați doar la cicluri mai mari și de acest lucru beneficiază lichelele care mereu și mereu călătoresc fără bilet. Dacă se întâmplă să fie mulți, un sigur controlor nu face față iar opinia celor din jur este greu de aniticipat să apară. La fel se întâmplă și astăzi printre noi. De alegeri a profitat în cea mai mare parte același prototip uman cu specificația că el s-a calat doar pe dorința noastră de a scăpa de Băsescu. Nici măcar asta nu au respectat. Iată că acum, ziariști din Europa, vorbesc în detaliu despre ceea ce noi strigam de pe garduri. Băsescu este un ticălos, iar cei care au venit la guvernare după el sunt asemenea lui din moment ce nu vor să pună capăt sistemului. Articolul este de fapt un rechizitoriu a întregii societăți românești. Fără concursul nostru, fără decizia noastră aceștia astăzi erau în mare parte prin pușcării, dar pentru delicte mărunte. Furturi de găini sau valutiști. Noi i-am făcut ceea ce sunt și tot noi va trebui să-i domolim. Nu vor veni europenii să ne facă ordine. Toată clasa politică este vinovată, este concluzia pe care o desprindem din publicația europeană. Iar dacă este vinovată, trebuie să plece și să nu-și facă griji cu privire la urmări. Va avea cine să preia. În România sunt oameni care vor să slujească, conducând.
Nu cred ca putem garanta cu ceva faptul ca nu vor mai fi persoane cu inclinatii autocratice sau dictatoriale. Sa nu uitam ca, chiar si marele Obama, presedinte al SUA declara sau se afla in fruntea unor legi sau decizii care te fac sa te intrebi serios daca nu tinde, mai subtil, sa mearga spre putin autocratism, sigur, sustinut de grupul sau… Din pacate, tara noastra are un puternic trecut cu conducatori despotici, la fel ca si multe alte state din fostul bloc comunist, pana la urma. Nici Posta nu e mai prejos, deci mostenirea aceasta de factura totalitara sau autocrata se cam perpetua la noi. Ideologia si principiile, din pacate, merg mai departe, in urmatorii membrii care pot fi potentiali viitori conducatori.