
Read Time:15 Minute, 24 Second
László Tőkés s-a născut la 1 aprilie 1952, în municipiul Cluj, în familia lui István Tőkés, pastor reformat și profesor la Institutul Teologic Protestant din Cluj, și al lui Erzsébet Vass. A urmat la rândul său studiile teologice la Institutul Teologic Protestant din Cluj-Napoca (1971–1975).
Actualul vicepresedinte al Parlamentului European, Laszlo Tokes, pe langa faptul ca se afla intr-un rasunator proces de divort pentru adulter, a mai si actionat in judecata un ziarist roman Jurnalistul Florin Budea, incercand sa obtina condamnarea acestuia pentru simpla reproducere a unei marturii legata de trecutul sau intunecat. Este vorba de relatia lui Tokes cu Securitatea, certificata in ultimii 21 de ani de documentele aparute in presa, dintre care nu lipseste Angajamentul sau olograf, si stabilita clar de Tribunalul Bucuresti in urma cu 10 de ani, in faimosul proces pe care pastorul Laszlo Tokes (foto stanga) l-a pierdut cu jurnalista britanica Alison Mutler (foto dreapta) si institutia internationala de media Associated Press.
Paradoxal, asa este: Laszlo Tokes, “eroul revolutiei” si actualul vicepresedinte al Parlamentului European, a colaborat atat cu Securitatea cat si cu serviciul secret comunist maghiar, impotriva Romaniei. Conform informatiilor intrate in posesia portalului Ziaristi Online, Laszlo Tokes – “Kolozsvari” si-a facut antrenamentul pentru activitatea informativa in familie. Astfel, atat tatal Tokes cat si fiii, se aflau in reteaua coordonata de spionul maghiar Rudas Erno. “Pe la inceputul anilor ’80, Szocs Geza conducea activitatea Biroului de Presa pentru Transilvania, organizatie clandestina, in fapt o agentura a serviciului de spionaj maghiar in tara noastra. El si-a atras mai multi colaboratori, printre care Imre Andras, editand, tot clandestin, o publicatie cu obiective revizionist-separatiste: “Ellenpontok” (“Contrapunct”). Asistenta materiala si de specialitate a asigurat-o Budapesta, respectiv serviciul de spionaj maghiar de care apartinea Biroul de Presa pentru Transilvania. Reteaua subversiva avea un nucleu in familia Tokes – tatal, impreuna cu fii: Laszlo, pastorul, si Istvan, inspector general pentru invatamant in judetul Harghita. Un alt nucleu functiona in jurul familiei Kovacs Ara Attila din Oradea. Securitatea (UM 0110) le-a urmarit indeaproape activitatea, constatand ca unii ofiteri ai spionajului maghiar, acoperiti ca diplomati la ambasada Ungariei din Bucuresti si consulatul din Cluj Napoca, erau amestecati in dirijarea retelei si beneficiau de “rodul” activitatii acesteia. Tezele programatice ale activitatii subversive conduse de Szocs Geza erau in consens cu cele sustinute de exponentii iredentismului budapestean si mondial, vehiculate in prezent cu si mai mare virulenta. Szocs si ceilalti membri ai retelei au fost cercetati de organele de securitate, facand marturisiri complete – mai ales domnul Szocs – asupra propriei activitati, precum si a “coechipierilor”. Declaratiile olografe ale acestora confirma cele anterior mentionate. Pe cat e de grozav acum domnul Szocs, pe atat de lamentabil a fost in ancheta. Ceausescu, dorind evitarea unor acumulari in relatiile, si asa tensionate, dintre Ungaria si Romania, a dat dispozitie de “stingere” a cazului prin trimiterea in strainatate a persoanelor implicate. Toti membri retelei Biroul de presa din Transilvania au parasit Romania, cu exceptia membrilor familiei Tokes, inclusiv a pastorului care mai avea de jucat o carte aici” se afirma in informarea primita de Ziaristi Online.
Trecutul nu se prescrie: presa de la Bucuresti l-a deconspirat pe Tokes din anii ’90
Dar deconspirarea lui Laszlo Tokes in presa centrala dateaza, dupa cum am amintit, din anii ’90. In saptamanalul “Tinerama”, Max Banus si Ioan Itu sunt primii care i-au publicat la Bucuresti si Angajamentul si cateva Note informative, de care, insa, CNSAS nu a tinut cont. Posibil ca tocmai de aceea Laszlo Tokes a insistat sa-l dea in judecata pe ziaristul oradean, pentru a castiga procesul in provincie, chiar in orasul fostului sau scaun” episcopal, si a se prevala in viitor de o noua hotarare pentru a-si spala trecutul. O sa reproducem din “Tinerama” anilor ’90 cateva randuri, edificatoare:
“Pro forma: S-au identificat si facut publice documentele esentiale care dovedesc ca Laszlo Tokes, la 11 septembrie 1975, lasa judecatii istoriei urmatoarea consemnare olografa: “Constient de faptul ca prin atitudinea si comportarea mea am adus atingere securitatii statului ma angajez ca pe viitor sa fiu un cetatean loial regimului din R.S.R.”. De facto: Informatorul “Laszlo Kolozsvari“ a furnizat informatii in temeiul carora anumite persoane, inclusiv cetateni ai altor state ( Klass Eldering, Ida Eldering, Lajos Gudor, Ioszef Demeter, Laszlo Ferenczi, Sandor Farkas, Ioszef Otvos, Tamas Jenci, Noemi Szebeni, Laszlo Vetesi, Sandor Gede s.a.) au facut obiect al unor masuri de prevenire a activitatilor de natura a prejudicia securitatea statului roman”. (“Tinerama”, nr.210, 21-27 decembrie 1994, director Max Banus). In luna noiembrie a anului trecut “Cotidianul” a publicat o documentare in extenso a Cazului Tokes, in care se afirma ca a fost si informator al Securitatii si agent strain, pasibil de pedeapsa pentru tradare. Si cu toate acestea, “Cotidianul” nu a fost dat in judecata.
Asa cum bine a observat si jurnalistul Florin Budea, la fel de grav este ca, astazi, actualul vicepresedinte al Parlamentului European, se preteaza la uzitarea de falsuri in instanta, prezentand documente inventate si, potrivit altor surse din instanta oradeana, aducand drept o “dovada” in sprijinul sau prima hotarare din procesul cu jurnalista britanica Alison Mutler, de la Judecatoria Bucuresti, favorabila lui Tokes dar fata de care Associated Press a facut recurs castigand procesul in instanta superioara.
Iata Stire AP din Nov. 6, 2001, in original:
The Associated Press wins libel case filed by ethnic Hungarian bishop
BUCHAREST, Romania (AP) _ The Associated Press has won a libel case brought by a cleric whose opposition to former dictator Nicolae Ceausescu sparked the 1989 anti-communist revolution. The Bucharest Tribunal acquitted AP correspondent Alison Mutler and the AP on charges of libel, and ordered that no damages be paid to Bishop Laszlo Tokes, an ethnic Hungarian who had sued the news cooperative over a story from June 1998. Monday’s ruling is final. Tokes filed suit after the AP reported about a statement from him saying he had been forced to collaborate with the feared secret police, the Securitate, during the communist regime. Tokes did not deny having made written statements to the Securitate but took issue with what he said was the implication of the report that his actions were harmful to others. The outcome was widely hailed by the media in Romania, where press freedom is fragile. Although hundreds of libel cases are filed every month, this was the first to involve an international news organization. “It is a landmark decision at home and abroad … a natural decision which corresponds to international legislation regarding freedom of expression,” the Romanian daily Ziua said Tuesday. In March, a lower court acquitted Mutler and the AP of libel but ordered 700 million lei (dlrs 22,000) to be paid to Tokes as moral damages. The ruling was criticized by Western observers and the Romanian media, who feared it could lead to a restriction of press freedoms. “The AP was always convinced that its coverage was accurate and fair. We are gratified to be supported in this by the Romanian court,” said Stephen H. Miller, AP’s Berlin-based chief executive for operations in Central and Eastern Europe. No reaction was immediately available from Tokes, who is bishop of the Reformed Church and the honorary chairman of the party that represents the interests of Romania’s 1.6 million ethnic Hungarians (UDMR).
Dupa cum este foarte clar, atat corespondentul Associated Press, Alison Mutler, cat si agentia de presa au fost achitati de acuzatia de calomnie. Totodata, reiese foarte clar ca Tokes nu a mai putut evita adevarul si, la confruntarea cu documentele depuse la Dosar, a fost silit sa admita ca a scris Note informative pentru Securitate. Ce mai observam? Ca prima hotarare, a Judecatoriei, prin care Alison era achitata dar Agentia era obligata sa plateasca “daune morale” de 700 milioane lei (cei 70.000 de azi) a fost criticata de observatori externi, care se temeau ca aceasta decizie judecatoreasca ar putea duce la restrangerea libertatii presei in Romania. Cu toate acestea, Laszlo Tokes revine dupa 10 ani, de data aceasta dintr-o functie si mai inalta decat aceea de presedinte de onoare al UDMR, si incearca sa dea o noua lovitura libertatii presei din Romania. Absurdul situatiei – probabil necunoscuta inca la nivelul Parlamentului European – este ca acum, in noua sa incercare de a-si albi trecutul, ataca presa din pozitia celui care ar trebui sa o apere, ca garant al libertatii de expresie la nivel european.
In 2001, cand a pierdut primul proces, Tokes lasa sa se inteleaga pe la colturi ca de vina sunt regimul Iliescu si justitia corupta romaneasca, tributara Securitatii. Pana nu demult, Laszlo Tokes acuza tot Securitatea de raspandirea informatiei ca se afla in curs de divort, contestand-o vehement. Astazi, toata mizeria casniciei sale ratate, in care si-a inselat si terorizat sotia cu brutalitate, in calitate de “pastor”, a devenit publica, odata cu cererea de divort a doamnei Edith Tokes. Oare pe cine va mai invinovati Tokes cand va pierde si acest proces de presa, in conditiile in care la putere in Romania este formatiunea reprezentativa a maghiarilor si aliatul sau fidel, PD-L? Tot Securitatea? Jurnalistul Florin Budea a fost militar in termen in perioada revolutiei. Si-a pus viata in joc pentru apararea “idealurilor revolutiei”, ulterior confiscate, de agenti ca Tokes si Iliescu. Astazi arma sa este scrisul liber. Laszlo Tokes, “eroul-spion”, vrea sa-i confiste si aceasta libertate.
Victor Roncea
Vom reveni, negresit, asupra acestui subiect, urmarind evolutia cazului. Pana atunci, iata marturia care l-a pus pe jar pe episcopul-turnator, insotita de documente privind colaborarea vicepresedintelui Parlamentului European cu Securitatea si serviciul secret al Republicii Populare Ungaria:
