Domnule Ion Iliescu, Mircea RĂCEANU, trădător sau erou?

Întrebarea vă este adresată de dincolo de moarte de un general al contraspionajului românesc care  a slujit numai interesul României ca, de alt fel, mare majoritate a militarilor acestui neam, Aurelian Mortoiu – fost şef al Direcţiei a III-a din DSS în momentul arestării lui Răceanu. Aţi avut la îndemână toate datele, inclusiv rechizitoriul din acest caz. Cine plăteşte daunele provocate de el, cel puţin cele produse după plecarea în SUA?

„Mircea RĂCEANU, fiu adoptiv al lui Grigore Răceanu şi fiu bun al Ilenei Bernat – evreică, ambii cu funcţii importante în PCR (n.n.-parcă şi Brucan a avut trei copii înfiaţi). Ileana a activat la nivel înalt până prin 1982, prietenă bună a Elenei Ceauşescu. Mircea şi sora s-a vitregă, prieteni buni cu Valentin Ceauşescu.

A fost arestat la data de 31 ianuarie1989. După orele 18 a plecat de acasă cu maşina condusă de soţia sa, Mioara Răceanu, pe Kiselef spre reşedinţa Ambasadorului SUA, unde urma să aibă loc o recepţie. Grupa operativă care l-a arestat l-a adus în arestul din Rahova. Asupra lui au fost găsite toate dovezile trădării.

Mircea RĂCEANU este un trădător deoarece s-a pus în slujba unui serviciu de spionaj străin căruia i-a furnizat în mod conştient, organizat şi conspirat informaţii de interes major privind aspecte de politică externă şi internă ale statului român (toate domeniile; social-politic, economic, chiar şi militar) în schimbul unor sume importante în valută, care îi erau depuse în contul personal dintr-o bancă occidentală. Deşi activitatea sa era cunoscută de mai multă vreme, nu s-a trecut la arestarea şi condamnarea sa pe măsura faptelor comise datorită oponenţei permanente a lui Ceauşescu căruia nu-i convenea să se afle că fiul unor mari demnitari, al unui ilegalist este trădător… .

În legătură cu Mircea RĂCEANU probele materiale sunt irefutabile. Noi suntem obligaţi de lege să nu le deconspirăm pentru a nu aduce prejudicii intereselor ţării şi nu persoanelor implicate. Mircea RĂCEANU a fost prins în flagrant, cu material informativ asupra sa, scris cu propria-i mână, când se îndrepta spre locul de întâlnire… . Există  la Curtea Supremă de Justiţie dosarul cauzei, inclusiv probele materiale indubitabile din care rezultă justeţea hotărârii judiciare adoptate de condamnare la moarte, sentinţă menţinută şi în recurs, dar schimbată în 20 de ani de închisoare ca urmare a cererii de comutare pe care a aprobat-o Nicolae Ceauşescu. În timpul anchetei Mircea RĂCEANU a recunoscut fapta pentru că probele erau mult prea evidente şi imbatabile”. (Rahova 1991)

„Scrisoarea celor 6” a apărut la circa o lună după arestarea lui Mircea RĂCEANU şi a fost urmare a indicaţiilor transmise de respectivul serviciu de spionaj lui Silviu Brucan în încercarea de a prezenta acţiunea contraspionajului românesc drept o măsură de răspuns împotriva tatălui adoptiv, semnatar al acelei scrisori. Evenimentul avea menirea de a abate atenţia opiniei publice de la acţiunea de trădare de ţară săvârşită de Mircea RĂCEANU. Confirmarea actului de trădare a fost dovedită de recuperarea lui rapidă de către „stăpân”, chiar în toiul evenimentelor din decembrie 1989.

Colonelul Filip Teodorescu, adjunctul şefului Direcţiei de Contraspionaj: „Nu cunosc împrejurările în care Răceanu a fost pus în libertate, mă aflam la Timişoara, apoi am fost arestat, dar am fost surprins de „slăbiciunile” ce s-au manifestat la vremea respectivă, având în vedere că nu era vorba despre un persecutat al regimului lui Ceauşescu ci de un trădător de ţară, care rămâne tot trădător indiferent de culoarea regimului. Pagubele produse ţării şi poporului de Mircea Răceanu în cei peste 14 ani cât a lucrat în slujba respectivului serviciu de spionaj, coroborat cu funcţiile deţinute în MAE şi la misiunile diplomatice ale României din străinătate nu pot fi calculate valoric.”

În anul 2000 Mircea RĂCEANU a fost achitat de către Curtea Supremă de Justiţie, iar la începutul lunii februarie 2002 aţi semnat Decretul prin care i-aţi conferit decoraţia „Pentru Merit în grad de comandor”, premergător vizitei dumneavoastră în SUA. Prilejul a fost folosit de ambasadorul Sorin Ducaru care v-a pus faţă-n faţă pentru înmânarea decoraţiei. De la acel moment a lipsit Mihai Pacepa – probabil că invitaţia a ajuns la el prea târziu – si care a fost reabilitat tot de „justiţia” română.

DIRECȚIA PROCURATURILOR MILITARE RECHIZITORIU iulie 1989

Colonel de justiţie Mihai Mureşanu, procuror militar din Direcţia Procuraturilor Militare; Examinînd actele dosarului privitor pe RĂCEANU MIRCEA, învinuit pen­tru săvîrşirea infracţiunii de:

– trădare prin transmitere de se­crete, prev. de art. 157 alin. 1 Cod penal.

CONSTAT URMATOARELE

În fapt,

RĂCEANU MIRCEA, element lipsit de onestitate şi loialitate faţă de pa­trie, şi-a încălcat grav jurămîntul de credinţă faţă de Constituţie şi legile ţării, în funcţiile de răspundere ce i s-au încredinţat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, pînă în momentul arestării, şi s-a pus în slujba servi­ciului de informaţii american (C.I.A.), căruia, pe parcursul unei perioade de aproape un deceniu şi jumătate, i-a furnizat date şi informaţii secrete de natură a submina interesele statului român.

După recrutarea în anul 1974 a lui RĂCEANU MIRCEA ca agent al ser­viciului de spionaj menţionat, pe cînd deţinea un post de răspundere în ca­drul Ambasadei Republicii Socialiste România la Washington, inculpatul, lipsit de cele mai elementare senti­mente patriotice, a desfăşurat o in­tensă activitate de trădare.

Poziţia pe care RĂCEANU MIRCEA o deţinea în Ministerul Afacerilor Ex­terne, relaţiile de serviciu şi legătu­rile personale pe care şi le-a creat şi cultivat în mod special, cît şi lipsa de vigilenţă a unor cadre cu munci de răspundere cu privire la păstrarea secretului de stat, i-au creat inculpa­tului o serie largă de posibilităţi care i-au permis să obţină şi să transmită date şi informaţii secrete agenţilor străini, pentru a fi folosite împoţriva  poporului nostru,  a suve­ranităţii, independenţei şi unităţii sta­tului român.

Activitatea de trădare desfăşurată de RĂCEANU MIRCEA, care urmea­ză a fi prezentată în cuprinsul rechizitoriului, a fost curmată în seara zi­lei de 31 ianuarie 1989 cînd organele securităţii statului l-au reţinut pe in­culpat în momentul în care se în­drepta spre locul de întîlnire cu re­prezentantul serviciului de spionaj american. Asupra inculpatului s-au găsit o notă informativă şi o xerocopie a informării destinate organelor superioare privind rezultatul şedinţei grupei multilaterale de informare re­ciprocă a reprezentanţilor statelor par­ticipante la Tratatul de la Varşovia, din zilele de 17-18 ianuarie 1989. Datele şi Informaţiile respective con­ţineau secrete de stat si urmau să fie înmînate spionului cu care tinea legătura (A se vedea procesul-verbal de prindere în flagrant de la f. 1-14, vol. I).

Din actele dosarului rezultă că în perioada anilor 1969-1978, inculpatu­lui RÂCEANU MIRCEA i s-a acor­dat încrederea de a lucra în cadrul Ambasadei Republicii Socialiste Ro­mânia de la Washington, parcurgînd succesiv funcţiile de secretar II, se­cretar I şi consilier.

Încă de la începutul activităţii de diplomat în Statele Unite ale Americii, inculpatul şi-a creat relaţii în rîndurile unor personalităţi ale vieţii po­litice, economice, culturale şi acade­mice americane, cu unele din aceste persoane întîlnindu-se în diferite lo­caluri publice. După ce a studiat comportarea lui RĂCEANU MIRCEA, fire orgolioasă, dornică de parvenire si pretabilă la corupţie, serviciul de spionaj american a apreciat că exploatînd toate slăbiciunile personale ale inculpatului, acesta poate fi recrutat ca agent. Prilejul s-a ivit în vara anului 1974, cand RĂCEANU MIRCEA fiind invitat la o recepţie organizată de Comitetul pentru relaţii externe al Senatului Statelor Unite ale Americii l-a cunoscut pe BRUCE PRIMMER, care i-a fost prezentat ca profesor de ştiinţe politice la Chicago şi consultant al Consiliului Securităţii Naţionale de la Casa Albă. În timpul cercetărilor, inculpatul a arătat că după un schimb de păreri cu BRUCE PRIMMER, în final i-a spus acestuia: „…mi-a părut bine de cunoştinţă şi atunci cînd va mai trece prin Washing­ton poate să sune la ambasadă, iar el mi-a spus că va face acest lucru” (f. 7, voL. II).

Conform înţelegerii intervenite, cei doi s-au întîlnit şi au servit masa împreună în diferite locaţii din Washington, prilejuri cu care agentul american l-a studiat mai îndeaproape pe inculpat, testîndu-i gradul de pre­gătire, capacitatea de analiză si de interpretare a fenomenelor politice. BRUCE PRIMMER l-a atras la acti­vitatea de spionaj-trădare pe RA­CEANU MIRCEA. În astfel de împre­jurări, inculpatul căpătînd încredere în agentul străin, i-a divulgat aces­tuia sarcinile ce le primea din par­tea ambasadorului român. In acest sens RACEANU MIRCEA declară: „La sfîrşitul lunii noiembrie – înce­putul lunii decembrie 1974, în urma unui telefon primit la ambasadă de la BRUCE m-am întîlnit cu acesta în oraş şi am luat masa împreună la un local… Cu prilejul acestei întîlniri BRUCÉ a reuşit să sţrîngă şi mai mult relaţiile dintre noi, care de fapt deveniseră amicale şi să obţină unele informaţii privind sarcinile pe care le primeam la ambasadă şi direcţiile în care acţionam în acest sens”, (f. 9 – 10, vol. II).

Pentru a-l atrage şi mai mult în sfera spionajului american, în luna iunie 1975, RĂCEANU MÍRCEA a fost invitat de BRUCE PRIMMER la restaurantul „CIRCLE ONE” din Washington, prilej cu care inculpa­tului i-a fost prezentat TOM HARVEY, ca o persoană interesată în pro­blemele de politică internaţională. Aceştia au discutat despre relaţiile est-vest, iar la despărţire au convenit să se reîntîlnească toţi trei, atunci cînd BRUCE PRIMMER va veni din nou de la Chicago la Washington.

Conform celor stabilite, în luna iu­lie 1975, la initiativa lui BRUCE PRIMMER, s-a fixat o nouă întîlnire la acelaşi restaurant, la care trebuiau să participe BRUCE, TOM HARVEY şi RĂCEANU MIRCEA. Intrînd în lo­cal, inculpatul l-a găsit la bar numai pe TOM HARVEY, care i-a dezvăluit inculpatului că lucrează pentru C.I.A. şi i-a cerut să-i furnizeze informaţii, ameninţîndu-l că ştie totul despre el. După ce au servit masa împreună. TOM HARVEY i-a fixat inculpatului o întîlnire peste două săptămîni într-o cameră a hotelului, propunere pe care RÂCEANU MIRCEA a accep­tat-o, mai ales că anterior îi furni­zase informaţii lui BRUCE PRIM­MER.

La data şi ora stabilite, inculpatul s-a întîlnit cu TOM HARVEY într-o cameră a hotelului „CIRCLE ONE”, unde au servit masa, ocazie cu care RĂCEANU MIRCEA a acceptat să furnizeze serviciului de spionaj ame­rican informaţii privind poziţia Ro­mâniei în raporturile cu S.U.A. şi, res­pectiv, a relaţiilor româno-sovietice.

La întîlnirea următoare, care a avut loc în septembrie 1975, în camera de la hotel, TOM HARVEY a venit însoţit de o persoană, pe care i-a prezentat-o lui RÂCEANU MIRCEA sub numele de PETER ca fiindu-i co­leg de serviciu, deci tot cadru C.I.A., şi care a participat apoi aproape la toate întîlnirile ce au avut loc între cei trei, inculpatul furnizîndu-le date şl informaţii secrete de stat.

În cadrul instruirii ce i s-a făcut de către cele două cadre C.I.A., in­culpatului i s-a stabilit numele cons­pirativ de „JAMES”, iar dacă nu se putea prezenta la întîinirile fixate în anumite zile sau ore, să lase mesaje pentru TOM HARVEY la recepţiile hotelurilor dinainte stabilite. De obi­cei, întîlnirile aveau loc în camere ale mai multor hoteluri din Washington.

La începutul anului 1977, RĂCEANU MIRCEA aflînd că s-a pus problema rechemării lui în ţară, i-a încunoştiinţat despre acest lucru pe TOM HARVEY şi PETER. La întrebarea ca­drelor C.I.A. dacă inculpatul acceptă să le furnizeze informaţii în conti­nuare, li s-a răspuns în mod afirma­tiv. În acest scop, RĂCEANU MIR­CEA a fost instruit de cei doi agenţi, şi în special de PETER, facându-i-se demonstraţii pe trei containere, care să fie plasate în locuri dinainte sta­bilite, şi în care urmau să fie intro­duse informaţii şi instrucţiuni. Unul din experimente s-a făcut în teren, initiat într-o metodă de scriere in­vizibilă.

Referitor la eventualitatea revenirii în ţară, în declaraţia din 5 februarie 1989, inculpatul precizează că „…la întîlnirea din ianuarie 1976, în discu­ţiile avute cu TOM HARVEY şi PE­TER, eu am acceptat să le furnizez informaţii şi după reîntoarcerea în ţară şi atunci s-a pus pentru prima dată problema modului de realizare a legăturii şi de transmiterea infor­maţiilor în noua situaţie… Mi s-a spus că există mai multe posibilităţi, asigurîndu-mă că acestea au fost ex­perimentate deja, că prezintă sigu­ranţă şi deci nu trebuie să-mi fie teamă a le folosi” (f. 20, vol. II).

Între timp, s-a revenit asupra re­tragerii de la post a lui RÀCEANU MIRCEA, problema fiind reluată în anul 1978.

RĂCEANU MIRCEA a propus, şi i s-a acceptat de cadrele C.I.A., ca atunci cînd va fi retras de la post şi va lucra în cadrul Ministerului Afa­cerilor Externe, la referentura S.U.A., să fie pus în contact cu Ambasada americană de la Bucureşti, unde va fi invitat la acţiuni protocolare, oca­zii cu care să furnizeze date şi infor­maţii secrete de care ar fi luat cunoş­tinţă în cadrul atribuţiilor de serviciu.

TOM HARVEY şi PETER l-au in­struit pe RÀCEANU MIRCEA ca să poată fi folosit ca agent statornic al C.I.A. pe relaţia România, indiferent de funcţia ce urma să o îndeplinească în afara graniţelor Statelor Unite ale Americii. Astfel:

• în eventualitatea că ar fi lucrat la Ministerul Afacerilor Externe pe un alt spaţiu decît S.U.A., urma să-l contacteze direct un cadru C.I.A., prin solicitarea unei audienţe în mod oficial;

• pentru eventualitatea că, după re­venirea în ţară nu ar mai fi lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Ex­terne, au convenit asupra modalităţii de reluare a legăturii în vederea con­tinuării activităţii de trădare, stabilindu-se în acest scop o parolă de recu­noaştere;

• dacă inculpatul ar fi fost trimis la post în altă ţară, urma, folosind aceeaşi parolă, să ia legătura cu ca­drul C.I.A. de pe lângă Ambasada S.U.A. din statul respectiv;

• în ipoteza în care RĂCEANU MIRCEA ar fi revenit în S.U.A. cu misiuni temporare, urma să-i lase lui TOM HARVEY un mesaj la recepţia Hotelului „CIRCLE ONE” din Washington, folosind numele conspi­rativ de „JAMES”, comunicînd data, ora şi locul unde să aibă loc întîl­nirea.

În luna iulie 1978, RĂCEANU MIRCEA a fost rechemat în ţară şi încadrat la Ministerul Afacerilor Ex­terne.

Inculpatul arată în declaraţia din 5 februarie 1989 că la sfîrşitul lunii iunie – începutul lunii iulie 1978  i s-a făcut un ultim instructaj, de TOM HARVEY şi PETER cu privire la mo­dalităţile de reluare a legăturii cu cadrele C.I.A. şi de transmitere a in­formaţiilor, indiferent de funcţia ce urma a i se încredinţa după reveni­rea în ţară (f. 24 – vol. II).

În perioada 1974 – iulie 1978, in­culpatul RĂCEANU MIRCEA, înşelînd încrederea ce i s-a acordat de a înde­plini funcţii de răspundere în cadrul Ambasadei Republicii Socialiste Ro­mânia la Washington, a transmis ca­drelor C.I.A. următoarele date şi in­formaţii secrete de stat pe care le-a cunoscut în virtutea atribuţiilor de serviciu:

• poziţia Republicii Socialiste Ro­mânia în problematica acordării de către S.U.A. a clauzei naţiunii celei mai favorizate. Inculpatul a furnizat informaţii serviciului de spionaj ame­rican privind măsurile pe care membrii Ambasadei române la Washington le preconizau a le întreprinde. Totodată, a indicat cadrelor C.I.A. date în legătură cu cererile de plecare definitivă din ţară a unor cetăţeni români, oferind în acest mod prilejul cercurilor americane să exercite pre­siuni pentru rezolvarea cererilor mai deosebite de emigrare;

• poziţia părţii române în unele ne­gocieri care au avut loc în perioada 1974—1978 între Republica Socialistă România şi S.U.A., cu referire spe­cială la punctele de vedere ale părţii române elaborate cu prilejul discu­ţiilor asupra declaraţiei româno-americane din 1970. Totodată, a divulgat date cu privire la poziţia României referitoare la acordurile româno-americane în domeniul maritim şi, res­pectiv, aerian, aflate în faza de ne­gociere;

• poziţia şi punctele de vedere ale diferiţilor demnitari români care s-au deplasat în S.U.A. în perioada men­ţionată, privitor la dezarmare, situa­ţia din Orientul Mijlociu şi relaţiile româno-americane;

• stadiul şi evoluţia relaţiilor din­tre Republica Socialistă România şi alte state, dîvulgînd spionajului ame­rican conţinutul unor telegrame şi circulare secrete;

În legătură cu modua de procurare a documentelor in vederea transmite­rii, inculpatul a făcut următoarele pre­cizări în declaraţia din 30 martie 1989: „In perioada 1981-1989 am transmis datele şi informaţiile către serviciul american de regulă in scris, respectiv atît xerocopii ale unor documente in­tegrale la care am avut acces în vir­tutea sarcinaîor de serviciu cât şi ma­teriale scrise de mine prin copierea unor extrase din asemenea documente, prin cunoaşterea personală a unor pro­blematici, ca urmare a unor discuţii purtate cu diverşi colegi de serviciu” (f. 153 verso vol. II).

Din declaraţiile date de martorii RANGHEŢ BORIS (f. 171-172 vol. II), PUŞCAŞ ILIE (f. 174-178 vol. II), GAVRISI OCTAVIAN (f. 182-185 vol. II), NASTASE DAN (f. 190-191 vol. II) şi ENESCU MIHAIL (f. 196 vol. II), reiese că profitând de funcţia pe care o avea, inculpatul RACEANU MIRCEA a obţinut unele date şi in­formaţii secrete sub pretextul că-i erau necesare pentru desfăşurarea mun­cii în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Pe lângă datele şi informaţiile cu caracter secret ce le-a transmis spionajului american, inculpatul a desfă­şurat şi acţiuni de natură să deterio­reze relaţiile Republicii Socialiste Ro­mânia cu unele state socialiste. Astfel, în discuţiile purtate cu unii ziarişti americani, în anii 1982 şi 1985, a făcut în mod tendenţios aprecieri necores­punzătoare la adresa unor state vecine, aeceptînd ca acestea să fie atribuite unior oficialităţi guvernamentale române. Articolele scrise pe baza celor afirmate de inculpat au apărut în ziare americane (f. 76—81 val. III).

Ca preţ al actelor grave de trădare săvîrşite în detrimentul intereselor sta­tului român, inculpatul RACEANU MIRCEA a fost plătit în mod sub­stanţiali de către C.I.A., astfel:

• în perioada 1981—1988, pentru da­tele şi informaţiile cu caracter secret transmise spionajului american, trădă­torul RACEANU MIRCEA a fost recompensat cu 400$ lunar și alte sume suplimentare în raport de informațiile furnizate. La fiecare deplasare făcută de inculpat în S.U.A., TOM HAJIVEY i-a arătat extrasele de cont. La ultima întrevedere avută cu acesta, în aprilie 1988, RÂCEANU MIRCEA a luat la cunoştinţă că avea depusă în bancă suma de peste 180.000$.

În anii 1978-1988, cu ocazia depla­sărilor în S.U.A., inculpatufl a primit suma totală de 2.600 $, opt lănţişoare şi două brăţări din aur, acestea fiindu-i înmânate de TOM HARVEY. În noiembrie 1981, a mai pomit de la acelaşi cadru C.I.A. suma de 200 $ cu care a cumpărat o brăţară din aur, pe care a adus-o în tară.

La solicitarea inculpatului RACEANU MIRCEA, în perioada 1984-1988, a primit de la diplomaţii-spioni cu care ţinea legătura suma totală de 400.000 lei, astfel:

• în primăvara anului 1984, cu ocazia unei acţiuni protocolare, a pri­mit de la JAMES BRUHA suma de 30.000 lei;

• în februarie 1984, de la ELEONOR PAZDRAL, suma de 100.000 lei;

• în iulie 1986, a primit de la ERIC CARLSON, suma de 120.000 lei şi

• în iunie 1988, cu prilejul unei acţiuni protocolare la Biblioteca Ame­ricană din Bucureşti, a primit de ia EDWIN ULMER, suma de 150.000 lei.

Din sumele primite, inculpatul RĂ­CEANU MIRCEA a achiziţionat, în martie 1985, un autoturism „DACIA 1300″; la începutul anului 1987 a cum­părat o haină de blană astrahan pen­tru soţie, pe care a dat circa 40.000 lei; în decembrie 1988 a depus la C.E.C. suma de 70.000 lei, pentru cumpărarea unui alt autoturism.

Din banii primiţi pentru actele de trădare comise în folosul spionajului american, inclupatul a depus pe mai multe librete C.E.C. sume totalizând 32.000 lei, iar 97.000 lei s-au găsit la domiciliu la data arestării.

Din sumele în lei obţinute ca preţ al trădării de ţară, de la inculpatul RÂCEANU MIRCEA s-a recuperat suma de 199.635 lei.

Totodată, la percheziţia de la locu­inţa lui RÂCEANU MIRCEA, efec­tuată la data de 2 februarie 1989 s-au găsit şi ridicat 615,74 dolari S.U.A. şi alte sume în valută (f. 53 vol. I).

Semnificativ este si faptul că de la domiciliul inculpatului RÂCEANU MIRCEA s-au ridicat 62 bijuterii din aur, în greutate totală de 314,55 grame (f. 53-56 şi 125-129, vol. III). Din aceste bijuterii, 8 lănţişoare, 2 brăţări din aur şi suma de 200 $ au fost primite de inculpat ca preţ al trădă­rii sale de la TOM HARVEY.

De la domiciliul inculpatului s-a mai ridicat o cantitate mare de cafea, băuturi şi ţigări, aparatură tehnică străină şi altele, care atestă traiul de huzur pe care-l ducea inculpatul şi familia sa (f. 32-80 vol. I) cu preţul trădării de patrie.

Probele care stau la baza dovedirii faptei de trădare prin transmitere de secrete săvîrşite de inculpatul RACEA­NU MIRCEA:

• Procesul-verbal din 31 ianuarie 1989 încheiat de către organele de securitate cu ocazia prinderii în fla­grant a lui RACEANU MIRCEA. În buzunarul drept al pantalonului incul­patului s-au găsit două pachete conţinînd informaţii secrete care urmau să fie predate unui diplomat-spion de la Ambasada S.U.A. de la Bucureşti (f. 1-14, vol. I);

• Xerocopii ale documentelor trans­mise integral de inculpat serviciului de spionaj american (90-93 vol.I și 15-90 vol. IV);

• Originalul şi fotocopia unui do­cument găsit la 9 februarie 1989 în dulapul de la Ministerul Afacerilor Externe ce-l avea la dispoziţie RĂCEANU MIRCEA, material care urma să fie predat serviciului de spionaj american (f. 86-89 vol. I şi 10-14 vol. IV);

• Informare privind şedinţa grupei multilaterale de informare reciprocă curentă, a reprezentanţilor statelor participante la Tratatul de la Varşo­via, ce a avut loc la Bucureşti, în zilele de 17 şi 18 ianuarie, găsit pe 31 ianuarie 1989 asupra inculpatului pentru a fi predat unui diplomat-spion de la Ambasada S.U.A. de la Bucureşti (f. 1-9 vol. IV);

• Schiţa reprezentând locul de întîlniire a trădătorului cu cadre C.I.A., în situaţia în care nu ar mai lucra în cadrul M.A.E., precum şi numărul de telefon la care îl suna pe TOM HAR­VEY, cînd se deplasa în S.U.A. ,gă­site asupra lui RÂCEANU MIRCEA (f. 73. vol. III);

• Rapoartele de constatare tohnico-ştiinţifică din 17 aprilie 1989 din care rezultă că scrisul de pe materialul ce urma a se preda diplomatului-spion american este al lui RĂCEANU MIR­CEA, iar textul s-a dactilografiat la maşina de scris marca „OLYMPIA IN­TERCONTINENTAL”, seria 7-3787251, aparţinînd Ministerului Afacerilor Ex­terne (f. 50-71, vol. III);

• Adresa nr. 9/00690 din 12 mai 1989 a Ministerului Afacerilor Externe din care rezultă că documentele, da­tele şi informaţiile transmise spiona­jului american aveau caracter strict-secret şi secret, iar RĂCEANU MIR­CEA le-a cunoscut în virtutea atribuţiilor ce le-a avut în cadrul M.A.E. S-a apreciat că transmiterea lor unei puteri străine, respectiv celei ameri­cane, a fost de natură să pericliteze securitatea statului (f. 17, adresa, f, 2-12 ; 16-17 ; 19-34 documentele anexă, vol. III);

• Procesele-verbale de percheziţie domiciliară de constatare şi de ridi­care a unor bunuri, bijuterii din aur, sume în lei si valută, cu planşele fo­tografice anexă si dovezi de predare a unor bunuri sau documente (f. 32-81 vol. IV);

• Adresa nr. 9/00718 a Ministerului Afracerilor Externe, din care rezultă _că în perioada 11 mai 1981-5 aprilie 1988, RÂCEANU MIRCEA, în șapte rînduri, s-a deplasat în S.U.A.;

• Declaraţiile martorilor CHIOVEANU ION, RANGHEȚ BORIS, ANGHEL PETRE, PUŞCAŞ IUE, DONCA IOAN, URIAN IZIDOR, GAVRISI OCTAVIAN, IONESCU OVIDIU-ILIE, NASTASE DAN, CHIUHUREZU VICTOR, POPA EUGEN, ENESCU MIHAIL şi MANAFU ION (f. 168-197 vol. II) din care rezultă că în diferite împrejurări, sub pretextul unor documentări pe linie de serviciu, inculpatul RĂCEANU MIRCEA a luat la cunoştinţă despre unele secrete de stat din propria lor activitate;

• Declaraţiile date de inculpatul RACEANU MIRCEA în care a recu­noscut integral cele reţinute în rechi­zitoriu, în sensul că a fost recrutat de spionajul american în anul 1974, furnizîndu-le documente, date şi informa­ţii secrete de stat, atât pe timpul cît s-a aflat în S.U.A. şi ulterior în ţară, fiind recompensat cu sume mari în valută, în lei, bijuterii din aur si alte foloase materiale (f. 1-167 vol. II).

In drept

Aşa cum rezultă din întreg materia­lul de anchetă penală, inculpatul RĂCEANU MIRCEA, element perfid, co­rupt şi veros, lipsit de scrupule, în timp ce a îndeplinit funcţii de răs­pundere la Ambasada R. S. România din S.U.Â. şi în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, şi-a încălcat grav jurămîntul de credinţă faţă de Consti­tuţia şi legile ţării şi punîndu-se în slujba serviciului de spionaj al C.I.A., prin numeroase acţiuni duşmănoase, şi în cel mai josnic mod, şi-a trădat ţara.

În cei 14 ani cît trădătorul s-a aflat în slujba serviciului de spionaj american, a transmis acestuia date secre­te de importanţă deosebită, privind politica externă a ţării noastre.

În acest fel, trădătorul a prejudiciat îtn mod grav interesele R. S. România şi a sprijinit autorităţile S.U.A. să se amestece în treburile interne ale ţării noastre.

Lăcomia ce-l caracterizează pe in­culpatul RACEANU MIRCEA care şi-a trădat patria pentru a obţine avantaje materiale este pe deplin dovedită, prin faptul că la numeroasele întîlniri pe care acesta le-a avut cu cei în slujba cărora s-a aflat a primit sume impor­tante în valuta din care 180.000$ i-a depus, în cont, la o bancă din S.U.A., iar o altă parte i-a ţinut la domiciliu. Tot ca preţ al trădării de patrie RACEANU MIRCEA a mai primit peste 60 de bijuterii din aur, iar prin di­plomaţii-spioni de la ambasada ame­ricană din Bucureşti a mai primit şi suma de aproape jumătate de milion.

Fapta inculpatului RĂCEANU MIRCEA care în calitatea sa de lucrător în diplomaţie, timp de peste 14 ani s-a pus în slujba intereselor unei pu­teri străine şi a transmis spionilor C.I.A. secrete de stat de importanţă deosebită pe care le cunoştea în vir­tutea atribuţiilor de serviciu, acţionând astfel împotriva muncii paşnice a po­porului român, a cuceririlor sale revo­luţionare, lezînd valori supreme ale orânduirii noastre, suveranitatea şi independenţa statului nostru, constituie infracţiunea de trădare prin transmi­tere de secrete prev. de art. 157 alin. 1 Cod penal.

Faţă de cele arătate, în baza art. 28 pct. 1 lit b. art. 262 pct. 1, lit. b şi art. 264 Cod procedură penală,

DISPUN:

Trimiterea în judecata Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, în stare de arest, a inculpatului RĂCEANU MIRCEA, fost consilier şi şef al re­ferenturii S.U.A. – Canada din Mi­nisterul Afacerilor Externe — Direc­ţia Relaţii V, fiul lui Andrei şi Ileana, născut la 17 octombrie 1935, în Bucu­reşti, de cetăţenie şi naţionalitate ro­mână, studii Institutul de Relaţii Internationale de la Moscova, căsătorit, are doi copii, din care unul minor, serviciul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat în Bucu­reşti, str. Aviator Darian nr. 2, bloc 23, scara A, etaj 1, ap. 55, sector I, reţinut de organele de securitate la 1 februarie 1989 şi s-a emis mandat de arestare preventivă la 2 februarie 1989 de către Direcţia Procuraturii Milita­re, pentru infracţiunea de:

• trădare prin transmitere de se­crete, prev. de art. 157 alin. 1 Cod penal.

S-a menţinut starea de arest a in­culpatului, ultima dată mandatul de arestare preventivă fiind prelungit de către instanţă, pe intervalul de timp de la 1-30 iulie, 1989, inclusiv.

Se menţine sechestrul asigurator aplicat în cauză în vederea confiscării averii inculpatului.

Dosarul va fi trimis Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, pentru a cita la termen pe:

Inculpatul

• RĂCEANU MIRCEA de la arestul Direcţiei Cercetări Penale din De­partamentul Securităţii Statului.

Martori

1. RANGHEŢ BORIS, din Bucureşti, strada Aviatorilor nr. 68, ap. 5, sector 1 (f. 171-172 vol. II);

2. PUŞCAŞ ILIE din Bucureşti, str. Aviator Protopopescu nr. 6, bloc 2, et 3, ap. 10, sector 1 (f. 174-177 vol. II);

3. GAVRISI OCTAVIAN din Bucu­reşti, Bulevardul Magheru nr. 7, bloc D. et. 4, ap. 48, sectorul 1 (f. 182-185 vol. II);

4. IONESCU OVIDIU-ILIE, din Bucu­reşti, Bulevardul 1 Mai nr. 104, bloc 85, et. 2, ap. 23, sector 1 (f. 186-189 vol. II) ;

5. NĂSTASE DAN din Bucureşti, str. Viitorului nr. 182, bloc 49, et. 5, ap. 60, sectorul 2 (f. 190-191 vol. II) şi

6. ENESCU MIHAIL din Bucureşti, Bulevardul Metalurgiei nr. 8, bloc O.D. 2, et. 2, ap. 56, sector 4 (f. 196 vol. II).

• în baza articolului 118 lit. C și e Cod Penal s-a dispus sechestru asigurător asupra bunurilor care urmează a fi confiscate:

• suma de 615,74 dolari S.U.A., 8 lire sterline, 1 dolar canadian, 10 franci elveţieni şi 20 mărci R.D.G. (f. 116 vol. I) ;

• suma de 199.635 lei (f. 117—118 voii. I) ;

• 8 (opt) lănţişoare şi 3 (trei) bră­ţări din aur (f. 126-29 vol. I);

• autoturismul „DACIA 1300” seria motor 810-866118 şi seria şasiu 0891075 (f. 113 vol. I);

• una haină de blană astrahan da­mă, de culoare neagră (f. 50-52 vol. I).

Materialele s-au prezentat inculpa­tului, în prezenţa apărătorului ales.

Se fixează suma de 21.000 lei chel­tuieli de urmărire penală în sarcina celui în cauză.

PROCUROR MILITAR, Colonel de justiţie MIHAI MUREŞANU

K. F.

About Post Author

wolfsoftcompany

wolfsoft.company@gmail.com

http://desteptati-va.ro

Happy

0 0 %

Sad

0 0 %

Excited

0 0 %

Sleepy

0 0 %

Angry

0 0 %

Surprise

0 0 %